3,881 matches
-
și expresia dubitativă (nesigură și periclitată de labilitate) sunt rare. Există însă, de o cu totul altă calitate, întrebarea retorică - întrebarea întoarsă către sine. „E diademă de liniște grea? / E visul cu floare de tei?” „Teamă mi-e de tine, revedere, / ce voi face, ce-ți voi spune, cât? / Cum voi izbuti ceva a-ți cere / cu-atâtea vorbe înecate-n gât?” Inteligență, gust ales, măiestrie estetică, strălucire tehnică, mesaj poetic cu implicații filosofice - pe tema panta rhei, mai ales. Poezie
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
Vezi! Cineva acolo Sus te iubește și are grija ta și a familiei tale. - Da, sărut mâna și Dumnezeu să vă ajute. Istrate își căuta pălăria și desaga lui cu cele necesare reparării mâinii baciului Miron și luându-și la revedere, ieși din casa femeii. Când să tragă poarta de la gard după el, dădu nas în nas cu un bărbat de vreo patruzeci și ceva de ani, care duhnea de la o poștă a rachiu de proastă calitate. Acesta se arătă mirat
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
Bine. - Ajungi? - Nu. - Eu vorbesc seri... - Altceva mai vrei? - Adică? - Adică răspunde la întrebare, e simplu. Daria se lipise de telefon. Îmi făcea semne cu mâna să nu merg. Părea speriată. Încercam să închid și nu reușeam. - Ce întrebare? - La revedere. Am închis. Mi-am dat seama că tremuram. Îmi era frică. Toată noaptea i-am auzit vocea. Îl auzeam pe holul căminului cum tușește. Îmi părea că ușa se deschide și că întreabă: ce faceți voi aici? Chiar, oare ce
27 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367094_a_368423]
-
dreapta, lucru ce nu mă deranja prea mult. Atmosfera era încărcată cu picături de apă rece și frigul a început să mă pătrundă prin hainele umezite. Încă nu se luminase de ziuă. Am așteptat ca întunericul să-și ia “La revedere!” și să se lumineze cât de cât. Mi-am strâns bluza impermeabilă pe lângă corp și tremuram tăcut... Doar muzica din difuzorul tranzistorului îmi mai încălzea clipele de singurătate și neputință. Ceața devenea din ce în ce mai densă. Parcă și sunetul sirenei s-a
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
totdeauna. În momentul când Ghețuș a plecat din nou spre apa mării, Molda porni în fugă după el spre cârd, lătrând disperată. Își pierduse prietenul care îi ținuse de urât timp de două săptămâni. La mal și-au luat “La revedere”... dar, oare, aveau să se mai vadă vreodată? Unul aparținea apei, ceilalți doi - uscatului. Așa s-au despărțit, rămânând prieteni pentru totdeauna, o pasăre, un câine și un om de omenie... Referință Bibliografică: Plansul puiului de lebada / Stan Virgil : Confluențe
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
acela de a-si clădi o familie, lucru banal în concepția multora, nu se împlinise până atunci. Destinele paralele ale celor doi frați se intersectează, iarăși. Vlad și Ana se întâlnesc într-o noapte, pe stradă, si se recunosc. Iar revederea îi trezește celui dintâi brumă de sentimente umane uitate undeva, în adâncul inimii sale chinuite. “Amintirea iubirii ei din copilărie îl încălzea, îi dezmorțea sufletul, degerat în nopțile când sorbea aurolac. Dacă o întâlnise, în sfârșit, după atâta timp și
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
despre planurile sale și le-a cerut discreție, căci nu dorea să știe prea mulți despre plecarea sa iminentă. Au stabilit să țină legătura la telefonic. Înainte să plece la drum, a sunat-o pe Anca, pentru ași lua la revedere. -Bună Anca! Ce faci? - Bună Desire! Bine, sunt la muncă și mă bucur să te aud. Să stii, că azi a fost multă agitație pe aici, dragă. Dădeau mari semne de neliniște băieții din orchestra lui Marco și Massimo pare
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]
-
se grăbi să încheie discuția. - Ei, lasă că până la urmă o să reușești tu și, așa cum te știu eu pe tine, o să fie totul bine! îi răspunse Arina, cu încurajarea în care nici ea nu credea. - Da, să dea Domnul... La revedere, ne mai auzim la telefon! - și ca un meteor, Dana ieși pe ușă. În liniștea ce învăluia odaia, Arina rămase nemișcată, privind prin fereastră cum norii începuseră să se îngrămădească pe cer, vestind apropierea ploii ce se lăsase atâta vreme
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
somnul iernii. Ai crescut, nepoată dragă!!Acum ești pădurice, alături de noi! O pădurice magică, de aluni! - Ce poveste frumoasă! Într-o zi, am să-ți spun și eu povestea mea. Acum, plec după mâncare, puișorilor le e foame deja. La revedere! - La revedere! zise alunul, bucuros că are o prietenă. Nota autorului: La șase săptămâni de la Paște, se sărbătorește Înălțarea Domnului. Tot în această zi este și Ispasul. Despre Ispas se spune că ar fi asistat la Înălțarea Lui Iisus la
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
Ai crescut, nepoată dragă!!Acum ești pădurice, alături de noi! O pădurice magică, de aluni! - Ce poveste frumoasă! Într-o zi, am să-ți spun și eu povestea mea. Acum, plec după mâncare, puișorilor le e foame deja. La revedere! - La revedere! zise alunul, bucuros că are o prietenă. Nota autorului: La șase săptămâni de la Paște, se sărbătorește Înălțarea Domnului. Tot în această zi este și Ispasul. Despre Ispas se spune că ar fi asistat la Înălțarea Lui Iisus la Cer. În
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
mereu atent și spontan, a regalat protagoniștii zilei cu inspirate catrene. Prof. Vasile Puiu Sfârlea a vorbit în finalul manifestării despre însemnătatea zilei de 1 Decembrie. Întâlnirea s-a încheiat cu o masă sărbătorească asigurată de sărbătoriții zilei. Următoarea noastră revedere, din cauza Sfintelor Sărbători, se va petrece în data de 15 decembrie, de la orele 17. Voichița Pălăcean-Vereș Referință Bibliografică: Seara poeziei la Liga Scriitorilor Români, Filiala Cluj / Voichița Pălăcean Vereș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2156, Anul VI, 25 noiembrie
SEARA POEZIEI LA LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368749_a_370078]
-
că vine primăvara. Dispăruseră temperaturile negative. Ghioceii începură să apară din loc în loc prin grădinițele din fața blocurilor. Bucureștenii așteptau o ultimă zburlire a Babei Dochia până să-și lepede cele nouă cojoace, conform legendei populare și, să-și ia la revedere definitiv de la iarnă, până prin decembrie viitor. Institutul Meteorologic prin mesageri ca Romica Jurcă sau Busu, ori ceilalți prezentatori ai știrilor meteo de la celelalte televiziuni private, menținea trează vigilența locuitorilor capitalei anunțând că vor mai urma câteva zile cu ninsori și
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
de trecut ceva în catalog, minți el cu seninătate. Nici nu-și dădea seama de unde apăruse atâta ușurință în a minți. - Bine atunci, pa, mă grăbesc să mă întâlnesc cu Ernest. Mergem să facem cumpărături pentru weekend. - Succes și la revedere. Distracție plăcută dacă plecați undeva. Ne vedem luni. Cu bine! - Da, pa, pa! Mersi. Minodora întârzia. Sebastian nu știa că era invitată la director pentru o “întâlnire informală”, cum o anunțase secretara. Tânăra nu prevăzuse acest lucru și era speriată
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
ei după cursuri. - Vă mulțumesc mult! - Nu aveți pentru ce. Așa cum am spus mai înainte, există cineva acolo “sus”, care veghează asupra dumneavoastră, cu speranța că nu veți dezamăgi în timp. - Din nou vă mulțumesc, doamnă Ivănescu! - Pentru puțin, la revedere și weekend plăcut! - Mersi! și dumneavoastră de asemenea. La revedere! Deschise ușa și ridică de la secretară plicul cu antetul Universității. Era pregătit pe biroul acesteia. Când îl luă în mână, parcă o frigeau degetele. Nu știa ce conține. Încă era
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
Așa cum am spus mai înainte, există cineva acolo “sus”, care veghează asupra dumneavoastră, cu speranța că nu veți dezamăgi în timp. - Din nou vă mulțumesc, doamnă Ivănescu! - Pentru puțin, la revedere și weekend plăcut! - Mersi! și dumneavoastră de asemenea. La revedere! Deschise ușa și ridică de la secretară plicul cu antetul Universității. Era pregătit pe biroul acesteia. Când îl luă în mână, parcă o frigeau degetele. Nu știa ce conține. Încă era sigilat. Atunci de unde știa directoarea că-i vorba despre o
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
de metri până în comuna Bragadiru, comisarul Olaru a fost apelat pe mobilul personal. Convorbirea a fost scurtă. - Da, te ascult... așa, da... la vedere... Bine, mulțumesc! Ne întâlnim dincolo, în comuna „B”. Să iei și înregistrarea... Da, foarte bine... La revedere! Până la intrarea în comună nu s‑a auzit în mașină decât foșnetul aproape uniform al anvelopelor. Ziua se apropia de noapte și aerul se răcise ușor. După traversarea localității, comisarul s‑a răsucit pe scaun pentru a‑l putea privi
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
aceeași. Nu se schimbase nimic! Același tablou retro, cu mașini de epocă, doamne elegante la brațul domnilor în costume sofisticate și pălării asortate se plimbau captivați în discuții. Taxiurile se aliniau lângă bordură, preluând clienții. Amețită, Carol iși luă la revedere de la prieteni. Se urcă în limuzina neagra. Îi comunică șoferului adresa. Închise ochii și se lăsă furată de liniștea din mașină. S-a trezit, auzind vocea șoferului ce-i ținea portiera deschisă: - Domnișoară, domnul JJ vă așteaptă. - Cine? - Mister JJ
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
din România îi ascunsese faptul că se căsătorise într-o țară arabă. „Trăia ca toți ceilalți oameni, între cer și pământ, dar uneori avea impresia că intrase într-un tunel în care se rătăcise și nu mai găsea ieșirea.”[ 1] Revederea celor două femei la sfârșitul războiului, dragostea Sofiei pentru soțul ei, chirurg care salvase multe vieți, teama de viitor dar și speranța de pace, încheie această poveste. Pacea o regăsește Silvia în pelerinajul final la Mormântul Mântuitorului: „Când fruntea ei
DESPRE IUBIRE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364775_a_366104]
-
de profund și care este inexplicabil prin cuvinte sau gesturi armonia perfectă fiind completă, se simt indiferent ce lume le desparte. Am vrut să prind clipa și amintirea ei se depărtează, iar dorul este cel care arde până și speranța revederii din viitor, atunci unde va să fie.Mă readun și răstălmăcesc cuvintele când tocmai are loc tropote intense în inimă.Cumplit este că în toate se văd urme ale amintirilor și tot din autoamăgire pornesc într-o visare care mă
DOAMNE, DĂ-MI VIS! AUTOR LILIOARA MACOVEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349531_a_350860]
-
vitrină și unde dispăreau poșetele? Le cumpăra cineva? Cine avea așa de mulți bani încât să îi cheltuiască pe astfel de poșete? - Întotdeauna ești așa de sinceră?, a insistat el, repetând întrebarea. Fără să îi răspund, mi-am luat la revedere și am părăsit magazinul. Am mers încet până în capătul străzii, iar apoi, pentru că el nu mă mai putea vedea, am grăbit pasul, în ciuda zăpezii și a întunericului. Când am ajuns în bulevard, m-am uitat la ceas. Trecuseră două ore
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349541_a_350870]
-
nu prea mi-a spus motivând că amănuntele vă privesc personal, răspunse Deea pe un ton conciliant sesizând nervozitatea din glasul prietenei sale. A recunoscut că s-a comportat ca un mojic când a plecat fără să-și ia la revedere și să-ți propună o nouă reîntâlnire. - Aha, răsuflă ea ușurată. Din acest punct de vedere are dreptate. Credeam că ți-a povestit altceva. - Ce anume? - Lasă, să trecem peste amănunte. Și ce ți-a mai spus? - Că te roagă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
îmi lua flori, tot trandafiri albi. - Bine, bunico, am să țin cont pe viitor. Să-i spui bunicului că am să trec mâine să iau mașina când ies de la facultate. - Bine, puiule, îi spun. - Sărut mâna și noapte bună. - La revedere. Va vedea el dacă bunicul a luat florile sau nu și dacă există vreo suspiciune asupra adevăratului motiv al vizitei lui la vilă. De fapt nu mințea cu nimic că s-a dus după mașină. A doua zi cum a
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
putea să stea de vorbă cu ea singuri. Cum a terminat de servit masa, bunicul s-a retras în chioșc să-și savureze pipa și să citească presa locală. Bunica s-a retras la ea în cameră, luându-și la revedere de la Cris. - Doamna Tanța, se adresă el în șoaptă menajerei, hai până la etaj că vrem să discutăm ceva. - Bine, domnul Cristian, urcați că vin și eu imediat după ce aranjez cumpărăturile în cămară și spăl vasele din care ați mâncat. Când
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
nevoie... - Lăsați așa, nu este nicio problemă. După amiază vă aduc corpul delict, spuse el vesel că a reușit să rezolve fără greutate situația delicată în care se afla. A mers la garaj, a scos Fordul și luându-și la revedere de la bunic, a plecat liniștit spre centrul orașului ca apoi să treacă pe la cămin să o ia pe Andrada. Dorea să o ducă la pădure, să închirieze o căsuță și să petreacă câteva clipe de dragoste cu iubita lui fără
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
aiurea). Așa m-au găsit foști și actuali elevi, răspândiți cu burse sau job-uri, cu familiile întemeiate de ei...peste tot în lume. E o bucurie pentru care nu sunt cuvinte...să ne vorbim iarăși, cu deschidere și speranța revederii (cu unii am și fixat o întâlnire...la bere!). “Povești” de acestea am mai auzit...și-am zâmbit...că nu le-am dat crezare...iar acum, le trăiesc...cu emoție și încântare maximă! Prânzul...a fost magic! Doar eu și
FLORI ... ÎN CLEPSIDRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349585_a_350914]