3,455 matches
-
Cultural > Spiritual > EUGEN EVU - TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENȚIALĂ Autor: Eugen Evu Publicat în: Ediția nr. 572 din 25 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Scrierea ca Misterie întru destăinuire Tot ce este mister (taină) pentru noi, este întru a se revela și a ne fi util existenței superioare ca homo cogitans. Filosofie, adică Iubire de Sophia (înțelepciune, inteligentia) - Fără filosofie, arta scrisului nu are perenitate, decade în grafomanie obsesională, în paranoie și kitsch. Iubesc cumva ÎNNĂSCUT, tot ceea ce ne înminunează ( paradiziac
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
artehipul entropic. Poete, sub degetele tale, vibrează Armoniile celeste, pe invizibila claviatură, tastatura melodioasă a acestei tandreți, ci nu a „infernului tandreței” (Yourcenier), nici a „infernului discutabil” (Ioan Alexandru). A plăsmui este fie a fi bântuit, fie a ți se revela. Scrii, transcrii ( transa) (remeber Hașdeu) - ceea ce din astral ți se dăruie, a fi revelat. Condiția artei (...), dincolo de tiparele oarbe ale primitivelor eboșe, făcături, obsesii reptiliene, este empirismul ei, actul trăit și apoi sumbimat în estetic remodelator. Există în memorie, subconștiente
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
a acestei tandreți, ci nu a „infernului tandreței” (Yourcenier), nici a „infernului discutabil” (Ioan Alexandru). A plăsmui este fie a fi bântuit, fie a ți se revela. Scrii, transcrii ( transa) (remeber Hașdeu) - ceea ce din astral ți se dăruie, a fi revelat. Condiția artei (...), dincolo de tiparele oarbe ale primitivelor eboșe, făcături, obsesii reptiliene, este empirismul ei, actul trăit și apoi sumbimat în estetic remodelator. Există în memorie, subconștiente, tipare îngropate și timpane îngroșate de ceara pe care urechea (nu cea a lui
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
în care se scufundă eternitatea, „mirajul fericirii”, „liniște vrăjită”. Prin „cununile de gânduri pure” (Nostalgie) care zămislesc sintagmele izotope din cântecul poetic se configurează un mit al iubirii - „comoară” de mir. „Scoase” - metafizic, heideggerian vorbind - din “ascunderea” sufletului, metaforele iubirii revelează un mit al poeziei care-și asumă o artă poetică: „Sunt umbră și suflet născut din esența/ Cuvântului lin ce se scurge din suflet.”( Sunt) Poezia devine o cântare a sufletului, a lumii interioare, amintind de universul poeziei din viziunea
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
povestirilor din cartea „Exilul românesc la mijloc de secol XX” (Pașoptiști români în Franța, Canada și Statele Unite), Editura Anthem, Arizona, 2011, aparținând scriitorului și publicistului Octavian Curpaș, cade sub incidența darului povestirii, originalitătii și genialității spiritului artistic autohton, specific românesc, revelând ecouri din universul nuvelelor lui Caragiale, cât și din universul povestirilor lui Ion Creangă, Mihail Sadoveanu. Prin harul povestirii, prin intuiția psihologiei oamenilor, scriitorul întemeiază ontologic destine, universuri biografice, care sunt rezultatul relatărilor ample ale „povestitorilor” care, ca și în
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
Cartea Românească, București, 1979). În Occident, Eliade se consideră a fi „un fragment”. La Octavian Curpaș, parcă, prin povestire, exilul se anulează. Rămâne o ființare a povestitorilor pe tărâmul sacru al patriei-cuib. Ca și la Eliade, povestitorii trăiesc „nostalgii fericite”, revelând un mit al patriei. Confesiunile amintesc de ceea ce, prin trecerea de la o religie la alta Steinhardt numea „Primejdia mărturisirii”: „Să vorbești despre trecerea de la o credință la alta, să lămurești prin semne sau semnificații ceea ce ține de har, inefabil și
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
plafonare, cât și a coeficientului 19,000, astfel cum a fost prevăzută în hotărâri judecătorești definitive pronunțate în favoarea lor. ... 62. Însă, această întrebare cu care a fost învestit Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu îndeplinește condiția de a revela existența unei veritabile chestiuni de drept. ... 63. În absența unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă (aplicabile prin translatare și în ceea ce privește
DECIZIA nr. 104 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298339]
-
o fragilizare a securității persoanei, dar și a demnității sale, recunoscută în art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, precum și a universului personal ce configurează viața privată și de familie a acestuia, contrar art. 26 din Constituție, revelând, prin informațiile furnizate, caracteristici ale persoanei referitoare la obiceiurile de viață, deduse din felul în care utilizează veniturile pe care le obține, modul în care le investește sau le economisește evidențiind fațete deosebit de personale din viața acestuia, care ar
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
ciclul În căutarea timpului pierdut), acesta îndepărtând specia romanului de modelele sale din secolul trecut. În proza sa, faptele nu mai sunt înfățișate obiectiv, ci din punctul de vedere al unui erou narativ, și doar în măsura în care acesta și le poate revela sau aminti. F. Kafka ( Procesul) impune narațiunea de tip parabolic, relevând absurdul existenței într-o lume opresivă. T. Mann e creatorul romanului-eseu (Muntele vrăjit). J. Joyce (Ulise) inovează tehnica romanului, introducând în text modalități de exprimare ce aparțin poemului, dramei
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
învățările și care face posibile toate experiențele emoționale. Trupescul nu are sens în afara sufletescului pe care îl „suportă”, fiind inseparabil de afectivitate (așa cum este inseparabil de cognitiv când afirmă subiectul) și pe care o învață pas cu pas și o revelă mereu cu nebănuită prospețime. Iubirea nu poate fi gândită fără recunoașterea obiectualității corpului. A iubi înseamnă să-ți oferi corpul satisfacerii plăcerilor Celuilalt, fără a ignora că acesta îți aparține, dar putând, totuși, să-l abandonezi. Prostituția scote pasiunea din
SPECTACOLUL STRĂZII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340533_a_341862]
-
a fost înzestrat datorită muncii și tenacității prea cucerniciei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta la semenii săi
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]
-
cum trebuie să fie terapeuții (pentru că au văzut ei în filme) și se vor declara revoltați de modul meu de abordare. Când văd câte un iluminat din acesta care pășește pe mici norișori și debitează banalități de parcă i-au fost revelate de Sfântul Duh, mă duc spre el cu o mutră concentrată și privesc fix înspre partea stângă a capului său. De obicei asta îi provoacă mirare. Îi zic să stea liniștit că nu durează mult și dau cu mână prin
„Ai o aură mișto!” Cum mă apăr când un iluminat se oferă să mă rezolve energetic sau să mă purifice cu cristale () [Corola-blog/BlogPost/338277_a_339606]
-
oferă să te purifice cu cristale? Uite încă un exemplu din viața mea, ca să nu mă suspectezi că sunt doar teoretician. Când văd câte un iluminat din acesta care pășește pe mici norișori și debitează banalități de parcă i-au fost revelate de Sfântul Duh, mă duc spre el cu o mutră concentrată și privesc fix înspre partea stângă a capului său, puțin mai departe de cap. De obicei asta îi provoacă mirare și, dacă nu spune ceva, sigur ridică întrebător din
„Ai o aură mișto!” Cum mă apăr când un iluminat se oferă să mă rezolve energetic sau să mă purifice cu cristale () [Corola-blog/BlogPost/338277_a_339606]
-
afectivă a memoriei, cum a definit-o Kierkegaard, după cât mi-amintesc, cu toate imperfecțiunile ei. De altfel, istoria, memoriile și jurnalele, aceste alcătuiri din fapte și reflecții, nu sunt mai aproape de adevăr. Chiar ideea platonică, considerată arhetip, dacă nu este revelată, ci numai închipuită, este o plăsmuire mitică mai aproape de adevăr. Într-o zi - înaintea ultimului război, căutam, cu prietenul meu Haig Acterian, un tip de om pe care să clădim poziția noastră în frământarea vremii. Căutam o certitudine spirituală. Am
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea () [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
din aria culturală și câte o hartă geografică ce arată zonele locuite de fiecare dintre aceste populații. Scopul acestei cărți este acela de a oferi o descriere a populațiilor a căror cultură, diferită în nenumărate privințe de a noastră, ne revelează modurile în care poate fi trăită o viață de om și contribuția pe care fiecare dintre acestea o aduce la înțelegerea existenței noastre comune. Ce înseamnă o cultură? Antropologul Alberto Salza ne oferă o definiție simplă: o cultură este felul
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
enigmele dobândesc noi semnificații, câte una pentru fiecare păr alb. Hoinărești pe străzi știind că ești nebun, posedat, fiindu-ți clar că toate aceste chipuri reci, indiferente, sunt ale gardienilor tăi. Aici, toate granițele se șterg și lumea ți se revelează sub adevărata ei înfățișare de groaznic abator”. Romanul este liric, savuros, plin de comparatii ingenioase și neașteptate, de visări cu ochii deschiși, de metafore uluitoare care te fac să recitești anumite pasaje de zeci de ori, ca pe niște poezii
Henry Miller: Tropicul Cancerului. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339276_a_340605]
-
si pentru a omagia geniul marelui dramaturg englez, pe de altă parte. Cele două recitaluri sunt concepute într-o relație de complementaritate, că două fețe ale aceleiași medalii, punând în lumina paralelismele existente între operele celor doi mari creatori și revelând astfel structurile romantice și dramatismul antitezei - perene dincolo de curentul romantic în literatură. Această perspectivă va nuanță remarcă privitoare la Eminescu drept “ultimul romantic”, depășind astfel orizontul temporal prin integrarea lui Eminescu în spațiul valorilor literare universale și eterne. După ce va
Emil Boroghina: Rereading EMINESCU & SHAKESPEARE… () [Corola-blog/BlogPost/339469_a_340798]
-
și ce să lași afară” mărturisește autorul. Românul conține o încărcătură emoțională puternică, un stil literar extraordinar de inteligent, elaborat, documentat, evocator, instrumentat spre incitarea intelectuală: întrebări, răspunsuri.... Un roman la care se va reveni, pentru că la fiecare parcurgere, vă revelă mereu alte noi sensuri. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
nu pentru a satisface direct nevoile sistemului. Mediatorii punerii în curs a scopurilor sunt efectele. The human communication system este un sistem de scopuri și efecte. Întotdeauna efectele depășesc scopurile. Nevoile comunicării că sistem sunt nevoi ale sistemului. Ele sunt revelate prin factorii ontologici computaționali: tranzactanții, comunicatorii. Nevoile sistemice sunt cele de stabilitate, echilibru și schimbare controlată (reforma, restructurare). Ca atare, există nevoi personale, nevoi interpersonale și nevoi sistemice. Există nevoi de existență și nevoi de eficiență. Nevoile de existență sunt
Funcţiile comunicării. Ecuaţia «Nevoi/Scopuri/Funcţii, de Ștefan Vlăduțescu. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339521_a_340850]
-
este iubirea pe care am pierdut-o iubind?”, „Copiii perfecți ai părinților defecți”, „Să nu murim înainte de moarte”, „Cum am devenit realist fără să fi visat”. Cartea evidențiază o viziune clară asupra fundamentelor axiologice ale personalității. Developând experiențe contingente, se revelează o ideatică de o înaltă altitudine morală. Flaviu George Predescu observă că realitatea subîntinde o armătură ce permite accesul la libertate. Pilonii armăturii sunt comunicarea și curajul. Atitudinea promovată este una de sinceritate, onestitate, în linia generică a „comunicării nelimitate
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
Vasile Dumitrel” ... „trei zile încheiate a durat lupta lui Vasile Dumitrel cu Viena”), altele - eronate („în niște întâmplări eronate”) sau „din comunismul târziu” ori „dintr-o seară de toamnă”. Existența beletristică este rezultatul concatenării unor fragmente din istoria trăită și revelată prin literaturizare: povestire, rafinare și trecere „în poezie” ori prin a-i „da contur din cuvinte, în câteva romane”. Pentru a face din viață o operă literară nu este de ajuns a trăi, este necesar și un talent la cuvinte
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]
-
autorului în text. Această instanță este confundată cu autorul. În realitate, eul textual (liric, epic, dramatic) nu este același cu eul auctorial. Eul liric configurat în Ioan Es. Pop are o formulă existențială ușor perceptibilă și complexă. Eul-instanță ce se revelă în textul liric este o ființă dotată cu organe de percepție și cu capacitate de reflecție. „A fi înseamnă a avea ființă” ( „Orașul” - „Porcec”). Ființa implozivă a liricii lui Ioan Es. Pop este „ființa minimă” ( „tot timpul au avut ai
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
nu vine din volatilitatea stării de visare, ci din perversitatea limbajului. „Limbajul, spunea L. Wittgenstein (în „Tractatus logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
înțelegerii dincolo de diferențe. Din momentul în care acceptă șocul, emigrantul se lasă pe sine pradă luării ca ostatec. Odată ajuns blocat, el este deja prizonierul unei culturi sesizate ca inchizitorială. S-ar spune că doar în contact cu alteritatea se revelează cel mai bine identitatea. Pentru a-și decripta blocajul, Anne ar trebui să ia ca referință nu ce spun Adam, Patricia și ceilalți, ar trebui să se raporteze la ceea ce ceilalți nu spun, la zonele lor de tăcere. Problema identității
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
pe plajă. Din acest statut, derivă conex o a treia componentă a formulei existențiale: tenacitatea zidirii consecvente și până la capăt în cadrul unei determinări demne. Omul unui ideal nu se poate schimba atâta cât rămâne dedicat acelui ideal. Această trăsătură este revelată de o pildă despre care Norman Manea consideră că îl exprimă: întrebat de ce tot predică, dacă tot vede că n-are să-i schimbe pe coreligionari, rabinul răspunde: „ca să nu mă schimb” eu însumi. d) Al patrulea element al formulei îl
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]