7,557 matches
-
Valea Jiului Înainte de sosirea lui Ceaușescu în zonă, spațiul de grevă este marcat de discursuri revendicative și de o stare de nervozitate maximă. Ilie Verdeț, aparatcik trimis de Ceaușescu să rezolve situația, este incapabil să poarte un dialog care să soluționeze revendicările (aceasta și fiindcă nu avea puterea de decizie necesară, totul depinzând de Ceaușescu). La întâlnirea cu Ilie Verdeț se strâng în jur de 20 000 de mineri, dar aceștia refuză să dialogheze în lipsa secretarului general al PCR. Pentru a evita
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
timp, diverse instituții de psihologie din București, subordonate autorităților și la comanda acestora, au făcut teste și sondaje în Valea Jiului. Despre liderul minerilor (deși au existat mai multe figuri de lideri ad-hoc), Constantin Dobre, cel care a citit lista de revendicări a minerilor în fața lui Ceaușescu, au circulat mai multe variante legate de viața sa după august 1977. S-a afirmat că acesta a studiat și a absolvit, la oarecare vreme după grevă, Academia „ștefan Gheorghiu”, care pregătea activiști de partid
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Comunist și clasa muncitoare. Sensul grevei din Valea Jiului a devenit limpede însă, mai ales ca un fel de „exercițiu democratic” într-o țară dominată de totalitarismul comunist. Pe platforma de la Lupeni, timp de aproape trei zile, minerii și-au rostit revendicările și protestele la microfon, au vorbit liber, au lăsat orice protestatar să intervină, fără nici un fel de cenzură (oare nu tocmai așa ceva avea să se petreacă în cadrul fenomenului Piața Universității 1990, pe care însă minerii reciclați din Valea Jiului, cu siguranță
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
muncitorii brașoveni își continuă protestul colectiv, pentru că nu mai au ce pierde, considerându-se oricum muritori de foame: „Ce se mai poate întâmpla șse întreba unul dintre ei, n.n.ț, ne vor lua gâtul?” (Oprea și Olaru, 2002, p. 17). Revendicările au fost la început doar de natură financiară, economică și socială, ele devenind politice doar după ce protestatarii s-au radicalizat și au inițiat coloana de demonstranți pe străzile orașului. Proteste sociale și economico-financiare avuseseră loc la Brașov, tot la IABv
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și economico-financiare avuseseră loc la Brașov, tot la IABv, și la începutul anilor ’80, fără vreo legătură altfel decât simbolică cu mișcarea Solidaritatea din Polonia, care inițiase, în perioada respectivă, proteste vehemente împotriva regimului comunist. De asemenea, probleme legate de revendicările salariale au existat și la alte întreprinderi din județul Brașov, dar ele au coagulat într-o revoltă spontană doar în noiembrie 1987, la IABv. Desfășurarea revoltei În întreprindere, muncitorii nu s-au limitat la un protest pasiv; în urma refuzului autorităților
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fiind văzut ca unul întemeietor: „E preferabil să mori ca un om decât să trăiești ca un vierme” (Filichi, 1994, p. 31). După 1989, unii foști protestatari au recunoscut că le-a lipsit un lider și un program clar de revendicări, precum și accesul la mass-media, prin care revolta să fi avut impact asupra populației, aceasta fiind, după cum s-a văzut, spontană și neorganizată. Înrudită și cu mișcarea din Valea Jiului din 1977, dar și, în parte, anunțând simbolic revoluția din decembrie 1989
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ostilitate; au o mare nevoie de securitate, iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice sau ipohondrice, deliruri de revendicare sau de persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive (inclusiv suicidul) sau heteroagresive (inclusiv crime), devenind astfel un pericol social; - deși ritmul de dezvoltare fizică și psihică este destul de lent, într‑un cadru social cu o structură mai
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se pot face între Pământ (1910) și Strigoii; conflictul, pe plan moral, angajează boierimea, care ar da semne de degenerescență, și țărănimea. Împovărat de o „ereditate păcătoasă”, tânărul Ștefan se zbuciumă, cu mințile tulburate. Intriga se complică prin introducerea unor revendicări ale țăranilor care, sătui de „strâmbătate”, vor pământ. În perorații moralizatoare, care îi sunt proprii, autorul stigmatizează și păgubitoarele, vinovatele convenții. Teatrul lui, vădind și oarecare preocupări de psihologie, este unul cu tendință, nu numai etică, dar și socială - și
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
pune bazele unei organizații revoluționare, din care au mai făcut parte N. Bălcescu, Cezar Bolliac ș.a. În urma arestării complotiștilor, la sugestia consulului rusesc, M. este expulzat în Banat, unde practică avocatura și în scurt timp devine purtătorul de cuvânt al revendicărilor naționale și sociale ale românilor. După o nouă detenție (1845-1848) pentru acțiuni revoluționare și propagarea ideii unirii Banatului cu Țara Românească, își reia activitatea politică: este ales deputat în Parlament la Pesta, convoacă și prezidează adunarea populară a românilor, la
MURGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
drept, este numit funcționar juridic la Târgu Mureș. Participă intens la evenimentele revoluționare din 1847-1848, fiind cel mai tânăr dintre tribunii de mare autoritate - Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, A. T. Laurian, Timotei Cipariu - care se aflau în fruntea luptelor pentru revendicări naționale. În această perioadă și-a manifestat convingerile și în articole publicate în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Organul națiunale” (Blaj). Amenințat cu moartea de unguri (care îi asasinaseră tatăl), pleacă la Viena, unde urmează Facultatea de Drept
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
în numeroase alte articole ale revoluționarilor, în studiile unora dintre ei, precum și în corespondența lor. Este prezent cu deosebire în publicistica lui Timotei Cipariu, George Barițiu, Cezar Bolliac, C.A. Rosetti și mai ales în opera lui Nicolae Bălcescu. Principalele revendicări din proclamațiile pașoptiștilor moldoveni și munteni sunt aceleași: independența administrativă și legislativă față de Imperiul Otoman și Rusia, abolirea Regulamentului Organic, emanciparea și împroprietărirea clăcașilor, dezrobirea țiganilor, emanciparea evreilor și acordarea de drepturi politice tuturor cetățenilor, indiferent de limbă și religie
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
, publicație subintitulata „L’Art et leș artistes. Revue d’art ancien et moderne de deux mondes”, număr special apărut la Paris în 1917. Ca director fondator este menționat Armând Dayot. Numărul conține versuri de Elenă Văcărescu (Către tranșee și Revendicări), un articol al lui Victor Eftimiu, Urme din trecut, si note despre legendă Meșterului Manole. C. Dissescu vorbește despre influență Franței asupra intelectualilor români, Maria Ionescu despre mânăstirile din România, Victor Dâmbovița despre pictură și sculptură românească. Se mai publică
LA ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287731_a_289060]
-
Cultelor, dar renunță la portofoliu în februarie anul următor. Pentru puțin timp (7 iulie 1900 - 13 februarie 1901) a fost și ministru de Justiție. Atât ca om politic influent, cât și ca ministru, i-a sprijinit pe românii transilvăneni în revendicările lor naționale, ajutându-i în mod direct ori de câte ori a avut prilejul. Ales rector al Universității din București în octombrie 1892, reales peste patru ani, demisionat în 1897 din motive politice, M. publică cel dintâi anuar al acestui lăcaș de învățătură
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
pentru afirmația „Viu este Domnul Dumnezeul nostru” omul societăților contemporane va reveni cu o ultimă nelămurire: care Dumnezeu și de ce tocmai El? Cu alte cuvinte: de ce un singur Dumnezeu și nu mai mulți? Este greu de spus cum anume o revendicare religioasă integrală nu va duce - ca astăzi în Cașmirul populat de musulmani și hinduși - la încăierări tribale (care au preexistat și succedat epoca iluministă)1? Răspunsul la aceste întrebări nu se poate articula decât din interiorul unei teologii politice. În
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
innerhalb der Grezen der blossen Vernunft, 1793), revelația este un concept dogmatic, cu rol fondator pentru religia creștină instituționalizată, intrând direct în conflict cu apelul la revizia autocritică a rațiunii „științifice”. O definiție strict psihologică a credinței permite transferul oricăror revendicări teologice cu privire la obiectivitatea revelației în sfera patologicului (Immanuel Kant vs Emanuel Swedenborg; nu întâmplător, ereticul Swedenborg este autorul unui comentariu în patru volume Apocalypsis Explicata, 1785-1789). Recursul la argumentul cunoașterii de tip a posteriori - indispensabil în tradiția Bisericii și în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sacrificiu și dăruire? Detur fenomenologictc "Detur fenomenologic" Spectrul egoismului nu părăsește subiectul uman nici în cele mai spectaculoase gesturi de dăruire exterioară. De aceea, Jean-Luc Marion pleacă de la premisa că darul fără nume exclude calculul, logica mercantilă, voința de afirmare, revendicarea nominală, contractul saturat de garanții sau mutualitatea în retribuții 2. Este evident că lumea modernă reflectă asupra darului din prisma exaltării istorice a unei culturi a reținerii. Așa se face că, în opinia populară cel puțin, înfrângerea egoismului este dovedită
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ci a reușit să se instituționalizeze ca atare, a devenit idiomul societal critic cel mai comun. În consecință, pentru a merita astăzi eticheta „corectitudine politică”, trebuie să exprimi puncte de vedere din ce în ce mai radicale, cu atât mai mult cu cât nici revendicările inițiale de bază nu au fost cu adevărat satisfăcute. Când se uită în jur, observatorul american al propriei sale lumi are multe motive să ajungă la exasperare. Așa se face că multe idei și principii care în Europa Occidentală sunt
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și grupuri cu vederi și scopuri foarte diferite să ajungă la un fel de „cel mai mic multiplu comun”, dar nu prin negociere (nepractică și, oricum, inimaginabilă în afara oricărei normativități), ci prin suprapunere (fie și temporară) de scopuri punctuale, de la revendicări fiscale la pretenții educative și la orice alt interes (de moment) care poate articula un grup. Întrebarea este: va ajunge vreodată o societate atât de diversă ca societatea americană (și altele care îi seamănă, mutatis mutandis) să-și definească astfel
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Drept administrativ” se preda chiar și în clasa a VI-a a învățământului primar rural, dar și în ultima clasă, a IV-a, de gimnaziu, sub forma „Drept și educație civică”. În Transilvania, revoluționarii de la 1848 aveau în platforma-program o revendicare destinată revigorării învățământului juridic: înființarea unei universități românești care să aibă în componența sa și o facultate de științe juridice la Blaj sau o facultate filosofico-juridică la Cluj. În 1863 s-a înființat o Academie de Drept la Cluj, care
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ca ale lui Goj sau Țugui, demascările «a la Cârnu». Economismul se ascunde sub paravanul glorificării massei, dar În fond, nu prețuiește cât de cât massa, pentru că o vede capabilă doar de acțiuni haotice, dezorganizate, nereușind să se ridice la revendicări politice și mai ales la lupta conștientă pentru răsturnarea orânduirii capitaliste. Al. Jar cade și el În acest păcat, suferă influența ideologiei burgheze În imaginea pe care și-o face despre massă, despre nivelul ei de viață și despre problemele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mecanism, pe care îl va comenta și în Compendiu de psihanaliză (1940/1967). În textul intitulat „Clivajul eului în procesul de apărare” (1938/1987), Freud subliniază producerea clivajului sub influența unui traumatism psihic, atunci când eul copilului este amenințat de o revendicare pulsională prea puternică, îndeosebi la apogeul atins de angoasele de castrare. Cele două reacții contradictorii care sunt, pe de o parte, realizarea dorinței de masturbare și, pe de altă parte, recunoașterea unei amenințări „se mențin ca nucleu al unui clivaj
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Această scenă pe dată uitată face deci obiectul unei refulări care are drept consecință un simptom de conversie. Dar, mai scrie Freud, „aici este instructiv să vedem pe ce cale încearcă nevroza să regleze conflictul. Ea devalorizează modificarea reală refulând revendicarea pulsională în chestiune, respectiv iubirea pentru cumnat. Reacția psihotică ar fi fost refuzul faptului că sora va muri” și, am putea adăuga noi, înlocuirea ei printr-o activitate de delir care ar menține-o pe soră în viață, de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că, într-un anumit sens, orice mecanism de apărare, prin suprimarea a ceva neplăcut, aduce cu sine un refuz al realității (Sandler, 1985/1989). Iată de ce putem afirma că refuzul se sprijină pe contrainvestire: atunci când cineva exprimă cu orice preț revendicarea unei puteri absolute în fața unei pierderi sau a unui abandon, aceasta constituie contrapartida unui eu slab și vulnerabil. Percepția nedorită se opune, în opinia lui Freud, forței ce caracterizează contra-dorința (S. Freud, 1927b/1985), altfel spus, contrainvestirea. Semnificația pentru patologietc
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Omenie. Scrisoarea deschisă a Alexandrinei Cantacuzino către membrele marilor Asociații Feminine din lumea întreagă ș1943ț” 367 73. Alexandrina Cantacuzino, „Congresul feminin de la Washington și zonele de protecție a copiilor contra bombardamentelor”, Timpul din 21 aprilie 1944 369 74. „Proiect de revendicări speciale pentru femei propus de Comitetul Central al Partidului Comunist Român”, Scânteia, nr. 14, din 4 octombrie 1944 371 75. „Amintirile dr. Maria Banu despre participarea femeilor române la mișcarea antifascistă în Franța”, Românii în rezistența franceză în anii celui
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Omenie. Scrisoarea deschisă a Alexandrinei Cantacuzino către membrele marilor asociații feminine din lumea întreagă ș1943ț. 74. Congresul feminin de la Washington și zonele de protecție a copiilor contra bombardamentelor, articol de Alexandrina Cantacuzino, în Timpul din 21 aprilie 1944. 75. Proiect de revendicări speciale pentru femei propus de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, reprodus din Scânteia nr. 14 din 4 octombrie 1944. 76. Amintirile dr. Maria Banu despre participarea femeilor române la mișcarea antifascistă în Franțaț, reproduse din vol. Românii în rezistența
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]