2,564 matches
-
oriunde în lume și iar, un etc. Toate bune și la locul lor! - am zice, simplificând lucrurile, după principiul lui Brâncuși, idee aparentă și ea, că altfel Maestrul nu ar fi înălțat stâlpul din pridvorul casei oltenești spre cer, ca să reazeme infinitul, zicându-i „Coloana fără de finit”. La îndemână i-ar fi stat să spună: „Coloana lui Brîncuși”, că doar nu-l oprea nimeni! Numai că Maestrul nu fusese împins de nu știu cine, pe nu știu ce... iar, în plus, El era , deja, însuși
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
nevoie de mine. Între nevoile mele și cele ale fiicei mele și familiei ei, a atârnat mai greu acestea din urmă. Pentru că soțul meu ne-a părăsit foarte de timpuriu, am traversat viața fiind singurul umăr pe care se putea rezema fiica mea și nu m-am putut desprinde nici în acest moment crucial din viața ei. Am sosit aici, dar o bună parte din mine a rămas în țară. Acolo mă duc aproape în fiecate an, rareori cu o pauză
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
prin pădure pe cai puternici, chiuind de zor, sau, dimpotrivă, ascunzându-se în grotele care se deschid, tot atât de dese pe versanți ca păstrăvii în apa limpede. În fiecare an, mai descopăr câte ceva, că e peșteră, cascadă sau o simplă pensiune rezemată în coasta unei păduri, așa încât nici nu mă mai străduiesc să caut alte destinații concediilor mele. E clar că Munții Apuseni sunt în topul preferințelor. În vara aceea, pe harta agățată la loc de cinste pe peretele unei pensiuni, am
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
prelungă, ciudată, ce părea apropiată. M-am ridicat și am pornit în urmărirea sunetului sfâșietor, împrăștiat în ecouri joase de-a lungul întregii păduri. Am descoperit curând sursa sunetului care mi-a întrerupt meditația. O mână de om, o fetiță, rezemată de un copac de la marginea unei poieni, cânta într-un tulnic de trei ori mai lung decât ea. Am văzut tulnice la viața mea în câteva muzee, dar era prima dată când vedeam pe viu și auzeam cu propriile urechi
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
în spate și se lovi cu capul de perete. Pe dată vedenia dispăru. Rămase ca o stană de piatră nepricepând ce se întâmplase cu el. „Oare diavolul mi-a influențat mintea și am luat-o razna?” Se cutremură și se rezemă de zid ca să nu se prăbușească la podea. Oare fusese o vedenie sau diavolul i-a luat mințile și se afla la un pas de nebunie? După câteva minute își mai reveni și se întoarse cu fața către nișă. Se
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
ai venit în colectivul nostru, sau cine știe de când. - Și mie mi s-a părut că am depășit bariera relațiilor colegiale dar nu am avut curajul să iau în serios acest sentiment. Eram preocupată de altceva. Cum stătea cu bărbia rezemată de umărul său și încă mai tremura ușor în brațele bărbatului, se îndepărtă un pic de el, îl privi în ochi și spre surprinderea lui, îl sărută. Era prima data când făcea acest lucru cu un alt bărbat de când l-
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376859_a_378188]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > UN DRUM Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului UN DRUM desfac cuvântul într-o împreunare a gândurilor rezemând vise de altarul iubirii un zbor între două trasee inegale de la degetul arătător către stele ridic o lume încrucișând umilințe și iubiri din suferințe,din număr de ani creez o viață,un destin un drum către El mă dăruiesc luminii
UN DRUM de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376921_a_378250]
-
să se întoarcă în grădină, învăluindu-i pe cei doi cu vata lor vaporoasă. Acum pana uriașă de vultur plutea și cobora deasupra grădinii foarte încet, învăluită în pânza alburie a norilor. Când ajunse deasupra grădinii, un nătăfleață de căpcăun, rezemat de zid, cu ochiul închis și sforăind nevoie mare, începu să bolborosească pițigăiat: - Mie!... îmi... mi... a-nghiroasă a inamic! Ceilalți căpcăuni începură să râdă în hohote: - Ia uite la Căpcă 22! S-a încins jăratecul în el. - A băut cam
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
de soartă, sunt și eu un biet proscris, între iad și paradis și sunt creanga Ta firavă între tină și-ntre slavă. câteodată-mi dau târcoale toate gândurile goale și-mbrac zeghea de omăt căutând drumu-ndărăt, printre paseri, printre stele, rezemându-mă de ele. bolovanul mi-e prea greu ca să-l urc singur doar eu, aș chema pe nu știu cine, dar n-aude și nu vine, parca-aș fi un temnicer ce face scară la cer, printre fulgere și ploi, printre zloată
CREANGA TA FIRAVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377075_a_378404]
-
vreau să spun, colega noastră de la Oltea răsfoia de zor un caiet cu notițe. Cum stătea cu nasul în caiet, nu i-am putut desluși chipul și ca atare nu am zăbovit cu privirea. La un moment dat s-a rezemat de speteaza băncii și a rămas cu privirea ațintită spre cer. Am rămas cam blocat și fără a muta privirea, l-am întrebat pe Orest... ,,Ce zici frate ? Cine e ?!”...,,Asta-i bună! Ești prieten cu frate-său și mă
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
mă clădesc pe apusuri deșarte, m-alungă amarul și plânsul, și lacrimi de cântec și dor se topesc în balade ... Marie, preamilosârdă Marie, deschide-mi în umila mea rugăciune, Petalele trandafirilor Tăi, alintați dintru început De Soarele dreptății și nădejdii ! Rezemându-mi fruntea răvășită de Icoană, Să pot striga cu bucurie cerească : Doamne, câtă frumusețe ai zidit în Fecioară ! -------------------------------------------- Tuturor purtătoarelor sfântului nume Maria întru mulți ani binecuvantați ! Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 8 Septembrie 2014 Ziua Nașterii Sfintei Marii Referință
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
fată, să ducă singură dorurile prin lume. Așa cum duce ea acum dorul, de casă,de aer, de pământ... Pașii preotului se pierdeau pe cărarea îngustă a cimitirului, iar în aer tot mai era miros de tămîe.... Tușa Anica și-a rezemat bastonul de crucea de piatră ridicată acum, „la an”, așa cum e datina, și privea lung la poza lui Ion. Toată slujba a privit poză , fără să verse o lacrima, cu o împăcare stranie în ochii ei albaștri. -Tuta, fata, apleacă
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]
-
pământ cu aceeași forță, își adună ultimele puteri să strige după ajutor, însă el a privit-o crunt o fracțiune de secundă și i-a adresat un singur cuvânt printre dinți : FUGI! Și a fugit. Mai mult s-a târât, rezemându-se de pereți. Nu mai avea forță să alerge. La doar câțiva pași de ea de ea, un tânăr cu hainele sfâșiate și cu sânge pe față încerca să se ridice în picioare după ce se târâse mult pe genunchi. S-
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
ieri. Când m-am apropiat să intru și eu în careu, C. Emil, dirigintele meu, fiul directorului, s-a adresat tuturor: - Uite, venii și criminalul! La auzul acestor cuvinte am îngălbenit, am amețit, genunchii mi s-au înmuiat. M-am rezemat de un colg, să nu cad. Ne-au băgat în clase. Orarul nu s-a mai respectat. La toate clasele s-a început cu ora de dirigenție. Peste tot eram acuzat, că eu sunt vinovatul, că le-am spus de
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
te îndepărtezi și tu? Citindu-mi parcă gândul, ți-ai lăsat mâinile să alunece ușor pe gât, odihnindu-le apoi pe umerii mei. În sfârșit, cu un gest lent, îmi scot ochelarii, trecându-mi mâinile peste ochii obosiți. Instinctul mă rezemă de speteaza scaunului, în spatele căruia te afli, dar parcă și aceasta intrase în obscuritate, lăsând sentimentele și imaginația să ignore prezența ei. Abia acum îmi dau seama cât de relaxantă poate fi atingerea ta, neînțelegând ce m-a oprit să
ÎNCEPUTUL IUBIRII (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376568_a_377897]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > REZEMAT PE TIMPUL ÎNVIERII Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului ce foc proaspăt e lumina Ta Doamne nu ca mierea de rogojină a furilor acestui timp nu ca cerul lor de-arginți și
REZEMAT PE TIMPUL ÎNVIERII de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376598_a_377927]
-
mustrările Tale cum câmpia-nsetată fulgere vestitoare primește de ploaie și rod de voi și alerga nebunește în ochii cuminților Tu singur știi Părinte și-n tăcerea veșmânt de cuvinte aștepți mai înainte acasă pe sărmanul rătăcit călător. Referință Bibliografică: Rezemat pe Timpul Învierii / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2323, Anul VII, 11 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
REZEMAT PE TIMPUL ÎNVIERII de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376598_a_377927]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DARE SE SEAMĂ Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului deocamdată pe cale ori în luptă cu fel de fel de gheonoaie deocamdată rezemați pe pământ ca picăturile de ploaie căutăm să dezrobim pe dinlăuntru grâul semănat cândva să le vedem pe toate-așa cum trebuie ar trebui să încercăm să creștem tot mai mici dar toate-n vremea lor își vor afla răspunsul
DARE SE SEAMĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376591_a_377920]
-
noaptea. Se aruncă în patul moale încă nevenindu-i să creadă că toate acele lucruri i se întâmplau chiar lui. Nu mai era mult până să adoarmă când i se păru că aude un hârșâit în spatele peretelui de care era rezemat patul. Mânat de nu se știe ce gând, flăcăul se strecură sub pat, tocmai la timp să vadă cum peretele se deschide și prințesa cea frumoasă intră în cameră, purtând în mână un sfeșnic în care ardeau trei lumânări. Îl
BUJOR ŞI PRINŢESA FĂRĂ INIMĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375814_a_377143]
-
a făcut cel mai mult să-i sară muștarul și să o facă și el albie de porci. Noi râdeam cu lacrimi de necazurile lui Haralamb cu vecina sa, Tanța. Ea îl întărâta în fiecare zi; ba punând băligarul porcilor rezemat de gardul lui, ba provocându-l de câte ori îl vedea prin curte, zicându-i de toate ce-i veneau pe limbă. Când ea trecea într-o zi prin dreptul casei lui pe drum la vale, uitându-se chiorâș în curtea lui
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
Brumă în șoaptă. Se simțea agitație la nivelele superioare. Agentul principal Mititelu își atinse tocul pistolului asigurându-se că are arma asupra sa și își desfăcu bastonul de cauciuc agățat la centură, trecându-l în mâna stângă. La etajul întâi, rezemați de balustrada scării, două femei și un bărbat, destul de agitați, suduiau în șoaptă pe cineva, privind cu îngrijorare în sus. Mititelu le făcu semn să tacă. Un alt semn îl făcu pentru Brumă, care i-a răspuns prin mișcarea capului
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
stele; Numai bune pentru prunci! Eram toți de la olaltă Și mai mari și mai pitici, Iar bunica, dezinvoltă Era cloșcă printre țânci! Toate-au fost făr’ de tăgadă, Timpul a trecut nebun, Doar eu mai trec prin livadă Și mai reazem câte-un prun! Referință Bibliografică: Prin grădini cu amintiri / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2079, Anul VI, 09 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PRIN GRĂDINI CU AMINTIRI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375954_a_377283]
-
septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Baia de Criș, 9/10 Septembrie 1872 Vineri, 9 Septembrie 2016 Simt prin mine Duhul lui urcând Și lacrima din fluier azi mă doare, Mai obosesc și eu din când în când Și-atunci îmi reazem tâmplele de zare... Sărmanul Crai, pe rogojini întins, Acolo-n Munții cu miros de iască Își doarme Dorul, Unicul, ne-nvins, De Țara asta, pururi românească! La noapte, înspre zori, sub luna mută, Plin de durere și de nenoroc, AVRAM
SĂRMANUL CRAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375959_a_377288]
-
care-i face locnoului venits-așeze pe pânzăculorileși umbrelesalefrumos este colțulluminatde altă primăvarăfrumos și oceanulchiar dacă-n mișcările luiatinge cu margini când calde când înșelătoarecâte-un pic din insulanou-ieșităși-o strânge la sân cum noaptea sărutăși-nghite-apoi stele mai bine prinse pe boltăorimai... V. REZEMAT PE TIMPUL ÎNVIERII, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017. ce foc proaspăt e lumina Ta Doamne nu ca mierea de rogojină a furilor acestui timp nu ca cerul lor de-arginți și cenușă trezire din
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
că pentru maeștrii (guru) în parenting aceasta nici măcar nu trebuie să facă ... XIV. DARE SE SEAMĂ, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. deocamdată pe cale ori în luptă cu fel de fel de gheonoaie deocamdată rezemați pe pământ ca picăturile de ploaie căutăm să dezrobim pe dinlăuntru grâul semănat cândva să le vedem pe toate-așa cum trebuie ar trebui să încercăm să creștem tot mai mici dar toate-n vremea lor își vor afla răspunsul
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]