5,758 matches
-
și în aspectul juridic al strâmbătății sociale pe care o produci pentru încă multă vreme. Din acest punct de vedere ( repet: începând cu termenul respectiv numai pe motiv de ordine alfabetică), DEROGAREA cerută și enunțată cu seninătate, căpăta pentru mine rezonanțele a cu totul alte sensuri. Pe care nu le enumăr acuma ci, încurajat de faptul că, în comentariul său, domnul Marian Ilie se duce cu gândul și la interpretări favorabile populației, care ar putea deveni importante pentru țară, aștept să
FALSIFICATA NOŢIUNE A SUBSTANTIVELOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367798_a_369127]
-
mai degrabă ceilalți, împinși de emanciparea electorală pe care o aducea o astfel de viziune, și le-au însușit pe ale lui. Și iată că despre Abraham Lincoln vorbim întotdeauna cu numele întreg al personalității sale, în vreme ce multor nume de rezonanță e necesar să li se adauge, pentru istorie, precizarea că a fost al nu știu câtelea președinte. Așa să ne-ajute Dumnezeu și pe noi! Corneliu LEU București 12 decembrie 2014 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU
ÎN ALT FEL DESPRE CÂŞTIGĂTOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367804_a_369133]
-
său, indubitabil, Adrian Trifan caligrafiază cu sensibilitate și rafinament stilistic un jurnal liric sugestiv și nostalgic evocator al specificului urbanistic și al atmosferei localităților nordice pe care a avut fericirea de a le cunoaște și de a intra în profundă rezonanță afectivă cu spiritualitatea lor. Victor Rusu Referință Bibliografică: IOAN-ADRIAN TRIFAN - VIRTUȚILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1924, Anul VI, 07 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ioan Adrian Trifan : Toate
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
evaluare al unui întreg atât de impropriu spus, non-culoarea este un derivat al universului, în timp ce timpul poate coresponda ca o variațiune în do major, ce rezonează chiar și în dimensiunea pietrei. Vibrația timpului în mărginirea cărnii, are consistența roșului-cenușiu, în timp ce rezonanța timpului în frecvența pietrei, are înțelegerea vânătului ca și trăsătură existențială a infinirii. Culmea unui munte nu se regăsește în veșnicia sa, ci în dimensionarea fiecărei pietre, ce contopite au ajuns să îi definească majestuozitatea. Învinge longevitatea vieții unei rase
CULOAREA TIMPULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367295_a_368624]
-
Costel Pătrășcan, Eduart Mattes și Andy Ceaușu) dau și mai multă expresivitate și strălucire recentei cărți semnate de un mare scriitor! Da, îmi permit să spun astfel, acum, la a 15-a carte a lui Dorel Schor - o carte cu rezonanță majoră în literatura umoristică a timpului nostru. Lumea descrisă de Dorel Schor este și semnificativă și supusă corecturilor. Umorul de limbaj și de situații, stilul antrenant și curgător, modul delicat și fin de a glumi și a sublinia tare umane
„CHEMAŢI DOCTORUL” DE DOREL SCHOOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367421_a_368750]
-
O antologie de poezie este ca o orgă într-o pădure vastă. Vine vântul și-i înfioară clapele, îi desfunda tuburile, îi desfereca răscrucile, îi sufla putere, îi insufla avânt - si orgă intra în percuție cu toate sunetele gamei, în rezonanță cu gamă Cosmosului. Este o orgă ce nu sună niciodată monoton, linear; în piruete de contrapunct, sunetele ei se armonizează cu vocile celorlalte planete și galaxii - și, uneori, cu Vocea lui Dumnezeu. Este un sunet amplu, răscolitor, potentat de succesiunea
VITRALII. O ORGĂ ÎNTR-O PĂDURE. CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ LA „ANTOLOGIA CUART 2013 de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367430_a_368759]
-
ciocul încovoiat ca un vultur, se repezea mereu să mă ciupească. Luând un prosop, l-am prins de cap și picioare reușind să-i desfac firul de nailon. Fiind foarte aproape de mine, îi admiram penele, de un alb strălucitor, cu rezonanțe de gri pe vârful aripilor. Ochii lui verzi mă fulgerau cu furie și ură, în timp ce asaltul stolului de pescăruși furioși devenise foarte periculos pentru mine. Reușind să desprind nailonul, i-am dat drumul să zboare. Atunci, întreg stolul l-a
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
terminarea liceului, pleacă la Zurich în Elveția lăsând o parte din poemele românești lui Ion Vinea, care le va publica în revistele conduse de el. În „Chemarea” (1915) apare, pentru prima oară, semnătura T. Tzara. „Tristan” nu e ales pentru rezonanța particulară pe care o are numele în română sau ca omagiu către opera lui Wagner - o referință importantă pentru simboliștii care l-au influențat puternic pe tânărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soția lui Ilarie Voronca și sora lui
TRISTAN TZARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366841_a_368170]
-
amar dacă exprimă numai epoca respectivă. Adevărata literatură exprimă totalitatea epocilor, a vremurilor, pentru că îl exprimă pe om. Lucrările cuprinse în această crestomație, fac parte dintr-un evantai policolor.Descoperim lucrări mai din toate genurile literare, fapt ce creează o rezonanță polifonică, mulțumind toate gusturile cititorilor. Meritul celei care a antologat lucrările între coperțile acestei cărți este că a înțeles și a evitat tendința unor autori care doreau să devină originali, împingând la extrem originalitatea, fiindcă aceasta nu este originalitate.Adevărata
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
lăuntrul ființei lor peste care sălășluiește un Dumnezeu-flacără, dincolo de contradicțiile lor. Ei trăiesc în veacul lor o mare singurătate, drama unei mari singurătăți, încărcată de dramatism dar și extazul unirii cu divinitatea. Aventurieri ai cunoașterii, ei descifrează semnele, punând în rezonanță umanul cu divinul. Referință Bibliografică: Fauna scribilor-de Mariana Didu- / Mariana Didu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mariana Didu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
zbucium, de emoție în fața unui nou examen, de teamă că orice gest neînsemnat pe care îl faci, ar putea să strice o beatitudine interioară nemaitrăită până atunci. Iată ce pot face sentimentele dintr-un om, când întâlnește persoana a cărei rezonanță sufletească se contopește cu cea a partenerului. Simțeam că ceva nu-i în regulă cu mine, zeci de gânduri mă copleșeau și aveam o stare de disconfort, fără motiv. Dacă această vizită nu-i va place? S-ar putea ca
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
îmbrăcat în crengi și frunze, drept către ea”; „vine un airoplan în zarea noastră”; „Valea Hranei este acum ca un bătrân gârbovit de ani și trudă”. V - coadă de rândunică. Viața Satului deja de ieri. Egală în accent, amplă în rezonanță, expunerea desenează teritorii complex definite, insistând pe amănunt și lăsând pe seama cititorului panoramarea. Circumstanțele inspiră înțelesuri circumstanțiale, cu preferință pentru calamburul creat din polisemie - „[...] când dom lent a spus că tema poartă numele de «Linia de ochire»; / mă duc eu
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
decembrie 2016 începând de la ora 11:00 în Sala „N. Tonitza" a Hotelului Continental din Târgu-Mureș. Organizată sub auspiciile Uniunii Ziariștilor Profesioniști (președinte Doru Dinu Glăvan) și ale ASTREI mureșene (președinte Lazăr Lădariu), manifestarea va alătura în desfășurare nume de rezonanță ale scrisului și cântecului românesc, din țară și din diaspora, cu cele ale unor autori aflați la porțile afirmării. Noutăți editoriale: Mariana Cristescu, Antonia Rașcu, Mihaela Rașcu, Ileana Sandu, Nicolae Băciuț, Darie Ducan (Paris, Târnăveni), Răzvan Ducan, Hajdu Gyözö, prof.univ.dr.
EDIŢIA A XVIII-A, TÂRGU MUREŞ, 28 DECEMBRIE 2016 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367035_a_368364]
-
liturgice pe care această combinație le crează și generează . În general, orice taină are nu doar un sens și un aspect particular, ci ea are și un aspect comunitar. Ea nu privește numai pe primitorul ei luat izolat, ci are rezonanța și în jurul său, asupra comunității în care a primit-o și a cărei lucrare este. Dintre toate tainele cea care prezintă cel mai evident această înfățișare comunitară este Sfânta Euharistie. Împărtășirea cu Isus Hristos în Sfânta Euharistie, pe lângă aspectul prezenței lui
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
pe supărarea și mormintele altora” și mi l-am alungat de îndată, spunându-mi că nu e decât o fantasmă dintr-un joc al minții „plecată cu sorcova” pe care fără să vreau l-am încropit amintindu-mi de cine știe ce rezonanțe și echivalențe românești și pe care l-am repudiat tot la fel de repede, gânduri și poziții aflate în contrapunere cu normalul - tocmai spre a te poziționa și judeca prin prisma ambelor părți și din noroc, șansă și mai știu eu ce
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
apoi Ispita... De data aceasta, Marian Malciu vine răscolitor de dur, declanșând un film social real pe care puțini autori de romane au îndrăzneala să-l evoce. Își asumă riscul și este prezent la scene de o intensitate maximă, cu rezonanță dramatică și revoltătoare, dar știe să aducă în toată această fărădelege socială frânturi de bucurie, firave raze de soare. Cu multă măiestrie, autorul ne poartă într-o lume pustie și sfâșiată unde plăcerea și dorința sunt principalele elemente care ucid
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
apoi Ispita... De data aceasta, Marian Malciu vine răscolitor de dur, declanșând un film social real pe care puțini autori de romane au îndrăzneala să-l evoce. Își asumă riscul și este prezent la scene de o intensitate maximă, cu rezonanță dramatică și revoltătoare, dar știe să aducă în toată această fărădelege socială frânturi de bucurie, firave raze de soare.Cu multă măiestrie, autorul ne poartă într-o lume pustie și sfâșiată unde plăcerea și dorința sunt principalele elemente care ucid
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
conturează un spirit iscoditor, provoacă memoria imediată, care ne ajută să trăim în prezent. Anca Goja a reușit să contureze semnificativul din întâlnirea cu interlocutorii. Teritoriul din care și-a ales partenerii este preponderent cel al culturii. De la nume de rezonanță, cum ar fi scriitorii Nicolae Balotă, Dan Cristea, Nicolae Prelipceanu ori Adam Puslojic, care pot intimida reporterul, la slujitori de marcă ai teatrului românesc, Anca are inteligența de a le pune întrebări incisive pentru a le oferi starea de confort
„CONVORBIRI CU ELITELE” DE ANCA GOJA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367206_a_368535]
-
pe un câmp de la marginea orășelului Ceres, la sud de Modesto. Merg împreună cu Elena și Darrell după ce mă vor fi convins cu greu, ei se duc de vreo 6-7 ani însă “obiceiul” este împământenit de mai mulți ani și are rezonanțe de o smerenie vădită în orișicare participant. Vin cu mașinile încărcate, ei care de regulă nu călătoresc în mașină mai mult de doi și atunci destul de rar, cu copilași în cărucioare sau în brațe care culmea, parcă își dau seama
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
uită că are aripi, care nu-și uită trilurile și ceea ce este și mai important, pasărea crede în menirea ei. Într-o joacă de copil ghiduș, Nora își strigă Dorul călător (p. 122) „Și-așa-nvârtindu-mă, liber sângele-mi pulseze,/ Pe-aceeași rezonanță, totuna cu pământul!/ Coardă să-mi fac din trup, prin oscilații să vibreze,/ Din dimineți-necate-n rouă, până-n adânci amieze,/ Să-mi fure și-apoi să-mi dea, mințile și cântul”! Pentru Nora Rotaru, a scrie poezie înseamnă a întreprinde o
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
de a schimba întunericul în lumină, simbol al iubirii universale. Noi toți , ca unică ființă, aparținem acestui univers, Marele Tot, acestei lumi cuantice pe care nu dorim s-o dominăm, ci doar să ne armonizăm cu ea, intrându-i în rezonanțe, s-o percepem rațional și extrasenzorial prin gândurile noastre unite, de a căror forță suntem conștienți. Se configurează astfel trasee poetice de calde respirări, cu trăiri emoționale de înaltă vibrație, sensuri metaforice și vizionare ale unei lumi apte de frumos
DESPRE LIRISMUL CUANTIC. SCRIERE REFLEXIVĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368777_a_370106]
-
monografii și articole științifice publicate, inventator de marcă, personalitate științifică formată și recunoscută pretutindeni, „care va reuși să realizeze programul său de dezvoltare a Universității”. În acest capitol, pe lângă personalitățile elogiate, sunt menționate atitudini colective ale intelectualității moldovenești, de mare rezonanță fiind APELUL adresat conducătorilor României și Republicii Moldova de a iniția „tratative neîntârziate ... pentru REUNIFICAREA CELOR DOUĂ STATE ROMÂNEȘTI”. Frumusețea lucrării este dată și de ținuta grafică excepțională asigurată cu mintea și pensula de Natalia Dulgheru, atât de atașată de zbuciumările
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
cu democrația directă. La nivel național este greu de găsit un politician, care să asigure reforma generală a vieții românilor dar într-un județ, oraș sau comună s-ar putea realiza și este de așteptat că exemplul bun să aibă rezonanță și să fie imitat. Procesul este, însă, de durată dar posibil și orice progres local poate îmbunătăți viața a mii de români. *** Viorel Roman (Bremen, Germania): La Periferie, în lumea creștinilor orientali, ortodocși, și asta este valabil în tot orientul
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
capacitatea sa de raționare, în rest, trebuia să fie împinsă de la spate pentru a se situa printre elevii considerați silitori. Până și adevăratul nume și l-a schimbat numai să pară mai cool. Din Brigita a devenit Brigitté, prenume cu rezonanțe franțuzești. Nu accepta să fie strigată altfel decât acasă în familie și de către profesori, unde nu avea încotro și trebuia să răspundă apelurilor acestora. La început a acceptat să meargă la meditațiile profesorului mai ales datorită faptului, că-l găsea
BĂNUIELILE BRIGITTÉI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363641_a_364970]
-
locali, Vasile Beiușan. Pe el nu-l impresionau nici aerele de prințesă ale doamnei, nici faptul că domnul se autointitula guru în domeniul medical (căci, da, avea o mare pasiune, străină de justiție, sănătatea populației), așa cum nu-l impresiona nici măcar rezonanța bâlbâită a numelui lor de familie, articulat din compunerea numelor avute de fiecare dintre soți înainte de căsătorie. Fără să se teamă de eventuale represiuni (căci, dacă au ajutat-o pe Nuța Cefan-Cenan să iasă din pușcărie câțiva foști colegi de
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]