2,551 matches
-
natur] uman]. Azim Nanji este profesor și șef al Departamentului de Relige din cadrul University of Florida. Este specialist în studiul culturii și filosofiei islamice și este autorul a numeroase c]rți și articole legate de Islam și studii comparative. Lucr]rile sale cele mai recente trateaz] valorile culturale și etice ale Islamului în context istoric și modern. Onora O’Neill pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a University of Essex. Este autoarea c]rților Faces of Hunger și Constructions of Reason
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
University. Printre cele mai recente c]rți publicate se num]r] Not Just Deserts: A Republican Theory of Criminal Justice, scris] împreun] cu John Braithwaite. Charles R. Pigden pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a University of Otago. Printre lucr]rile sale se num]r] „Logic and the autonomy of ethics” și „Anscombe on «ought»”. Se ocup] de studiul metaeticii, al filosofiei logicii și al filosofiei literaturii. Ronald Preston, fost preot canonic pentru Catedrală din Manchester, este profesor emerit de teologie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucr]rii Living Morally: A Psychology of Moral Character (Temple University Press, 1979), precum și a numeroase articole pe teme de filosofie moral] și social]. Mary Anne Warren pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a Sân Francisco University State. Printre lucr]rile ei se num]r] The Nature of Woman: An Encyclopedia and Guide to the Literature și Gendercide: The Implication of Sex Selection. David B. Wong pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a Brandeis University. Este autorul c]rții Moral Relativity
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bâz] în mod obișnuit ideea de evoluție a tuturor speciilor prin „supraviețuirea celui mai puternic” în competiția acerb] dintre indivizi. Se consider] c] acest proces i-a transformat în atomi sociali izolați și complet egoiști. De aceea - spre deosebire de toate relat]rile anterioare despre origini -, acest tablou care descrie atât de mult fapte este considerat nu un mit, ci o relatare pur științific]. Ar trebui s] fim sceptici în privința acestei afirmații. În formă neprelucrat] de mai sus, mitul pseudodarwinist conține cel putin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tradiționale. Desigur, acest lucru nu o desființeaz]. Dar, pentru c] perspectivele asupra naturii umane asociate ei sunt considerate, în general, „științifice”, este destul de important ca noi s] evalu]m poziția acestor vederi și s] le punem în relație cu întreb]rile noastre despre originea eticii. iv. Fantezii dualiste Aceste întreb]ri au început s] devin] pregnante din momentul când s-a considerat general valabil c] specia noastr] a luat naștere din altele, pe care le numim simplu „animale”. În cultura noastr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a moralei.) Unele creaturi, îndeosebi elefanții, adopt] puii orfani. Protejarea celui slab de c]tre cel puternic este fireasc] și exist] multe exemple dovedite de cazuri în care ap]r]torii au pl]țiț cu viața pentru aceasta. P]s]rile b]trâne și neajutorate sunt hr]nite uneori de alte p]s]ri din grup. Se observ] adesea dovezi de ajutor reciproc între prieteni. Acestea nu mai aparțin de acum basmelor, ci sunt dovezi detaliate, sistematice și studiate temeinic. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rei societ]ți în parte - pot fi identificate paralele și corespondențe, dar fiecare set de transform]ri este unic. În consecinț], desi exist] valori care pot fi considerate drept comune aproape tuturor societ]ților, sunt uneori contraste puternice între exprim]rile acestora prin intermediul preceptelor, al principiilor și al evalu]rilor comportamentului. O comparație între eticile unor societ]ți diferite trebuie deci s] țin] neap]rât seama de contextul cultural și de înțelesul social particular dac] se vrea a fi mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
f]r] a fi neap]rât conștienți de acest lucru). E o explorare a unui „spațiu” de dimensiuni necunoscute, în care nu se știe cât este de înv]țâț. O descoperire f]cut] ast]zi poate modifica percepțiile și interpret]rile de pan] atunci. O societate dispune de un sistem etic în m]sura în care are un construct mental al valorilor, exprimate în principii ce sunt invocate și interpretate în orientarea comportamentului social (adic] acela care are semnificație pentru ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
similar, am anumite aștept]ri legate de comportamentul prietenului meu, inclusiv legate de reacțiile sale la acțiunile mele. Aceeași logic] este valabil] și în cazul dușmanului. Tr]inicia unei relații este deci reflectat] de nivelul meu de încredere în aștept]rile pe care le am legate de comportamentul celorlalți. Concepția comun] asupra binelui și r]ului este coordonată principal] în orientarea unui acord asupra evalu]rii comportamentului. Aceast] funcție a moralei nu este, bineînțeles, specific] societ]ților de mici dimensiuni. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oarecum diferit. Reluând studiile lui Schapera privind obiceiurile și legile Tswana, Comaroff și Roberts susțin c], pentru acest popor, legile și tradiția „reprezint] o gramatic] simbolic] pe baza c]reia realitatea este neîntrerupt construit] și gestionat] în interacțiunile și confrunt]rile cotidiene” (1981, p. 247). Ele nu sunt (așa cum se prespune adesea) precepte ale comportamentului ideal, ci, măi degrab], un cod de interpretare a semnificațiilor acțiunilor. De asemenea și foarte important, cunoașterea comun] a legilor și obiceiurilor creeaz] aștept]ri legate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alt trib. Judec]țile nu stabilesc niciodat] în mod direct condamnarea sau alungarea unui r]uf]c]tor. Această pare a fi o inhibiție comun] societ]ților de mici dimensiuni. (Înainte de a-mi încheia studiile academice în domeniul antropologiei, cercet]rile mele se desf]șurares] în mijlocul unor grupuri puțin numeroase, oarecum izolate și îndep]rtate, ce f]ceau parte fie din societ]ți de mari dimensiuni, fie de mici dimensiuni.) Crime abominabile erau redefinite în termeni mai puțini drastici - uciderea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ri ale semnificației care se pot r]spândi dincolo de aria modific]rii inițiale. Dac] frecvență și natura schimb]rii pot fi adoptate de societate f]r] pierderea coerentei culturale (nu în fiecare societate exist] un conflict între generații!), atunci modific]rile concomitente ale valorilor morale nu vor afecta probabil în mod semnificativ societatea. În unele cazuri, ele pot fi considerate chiar benefice și semne ale progresului (de exemplu, emanciparea femeilor și a copiilor care a avut loc în societatea noastr] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
menținerii vieții variaz] foarte mult. În toate societ]țile exist] o fric] fâț] de haos care nu se manifest] ins] neap]rât că o c]utare insistent] a ordinii. Dac] lucrurile stau într-adev]r așa, este greu de observat schimb]rile ce au loc, de vreme ce, în ceva atat de complex cum e chiar și cea mai simpl] form] de societate, orice modificare antreneaz] un oarecare grad de dezordine. În general, ordinea trebuie menținut] (sau dezordinea trebuie limitat]) la un nivel la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pp. 33-36 și 131). Regele guverna dup] un cod care se presupunea c] i-a fost dezv]luit de zeitatea suprem], dar care, în fiecare caz, reprezenta în mod clar o proiecție a eticii și practicilor sociale de atunci. Reglement]rile erau prezentate că legi cazuale de forma „Dac] un om...”. Zeul putea fi, desigur, consultat în probleme urgente prin intermediul prevestirilor f]cute de templu - sistem care învestea preoțimea templelor cu o putere extraordinar]. Templul funcționa într-un mod foarte similar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea fi, desigur, consultat în probleme urgente prin intermediul prevestirilor f]cute de templu - sistem care învestea preoțimea templelor cu o putere extraordinar]. Templul funcționa într-un mod foarte similar cu o prim]rie modern], fiind centrul care administra dreptatea. Viol]rile codurilor divine erau interpretate că jigniri aduse zeilor. Cazurile erau audiate la poarta templului, ins], cănd martorilor sau oponenților li se cerea s] jure în numele zeului, cazul era mutat în incinta templului propriu-zis. În ciuda controlului asupra p]mântului exercitat de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce este nedrept”, „binele” și „r]ul”, desi s-au oprit la descrierea sau codificarea preponderentului ethos, a moravurilor, obiceiurilor și tradițiilor - adic] s-au mulțumit s] exprime ceea ce înseamn] dharma în sanscrit], si anume ordinea moral] și social]. Întreb]rile cu care am inceput se confrunt], totuși, cu o dificultate: localizarea în tradiția indian] a teoretiz]rii anistorice, abstracte și formale din etică cu care ne-am obișnuit în Occident. În India, etică era considerat] „sufletul” aspirațiilor spirituale și morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de bâz] este c] fiecare acțiune conștient] și voit] întreprins] de c]tre un individ genereaz] condiții favorabile pentru mai multe efecte decât cele vizibile; de pild], efectul net al unei acțiuni X se poate manifestă mai târziu sau urm]rile sale r]mân în „inconștient” și sunt distribuite pe parcursul timpului. X se poate combină cu efectul rezidual al lui Y pentru a genera un efect combinat în viitor. Și acesta devine determinant al unei alte acțiuni, Z, sau al unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu mult rafinament și cu o aplicabilitate mai larg]. În aceste scrieri, cunoașterea metafizic] este plasat] deasupra scopurilor lumești, ins] schemă permite în același timp, de fapt încurajeaz], o c]utare detașat] și asocial] a scopurilor spirituale extrase din provoc]rile lumești. Nu poate fi negat faptul c] aceast] tendinț] se contureaz] la yoghini și asceți și c] influențeaz] gândirea etic] indian]. Aparent, dharma aproape c] nu mai este necesar]. Așa cum spune virtuosul Yajnavalkya, justificându-și astfel hoț]rărea pripit] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susține c] peștii mici sunt înghițiți de peștii mai mari ar fi r]spândit]. Jurisprudența, ordonanțele care normeaz] viața civil], guvernarea și securitatea statului sunt obiectivele sale principale. În același timp, el evidențiaz] utilizarea rațiunii (anvikshiki) în studierea și deliber]rile pe aceast] tem] (Kane, 1969, I.1, p. 225). Atât el, cât și Manu susțin obligația regelui de a pune pe primul loc bun]starea cet]țenilor și ap]r] drepturile și interesele individului din cadrul unui grup, deși nu în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru mirean, care ar trebui s] se nasc] c]lug]r în urm]toarea viat] pentru a atinge acea glorioas] eliberare final] (moksha), reprezentând sfârșitul existenței Jaina. În consecinț], datoriile unei persoane laice în viață civil] sunt derivate, cu modific]rile și concesiile corespunz]toare, dintre cele observate de c]lug]rul dintr-o samgha monastic]. Dar acest lucru elimin] posibilitatea unei etici sociale, deoarece, așa cum se întâmpl] și cu yoga hindus], cultura eului și „salvarea” personal] devin prioritare. În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
singur nu poate acumula atât de meritoria karma! Uneori, c]lug]rii fac apel la consecințe sociale adverse pentru a explica gravitatea nerespect]rii jur]mintelor, dar asemenea considerații prudente și utilitare sunt mai degrab] raționaliz]ri expeditive decât justific]rile lor. S-a pretins, oarecum în contradictoriu, de c]tre unii scriitori moderni c] virtuțile de genul ahimsa au valoare intrinsec] și c] justificarea lor rezid] în aceea c] deriv], nu din fapte obiective (precum: „viață este prețioas]”), ci dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ri de beatitudine, însuflețire și extaz. Exist] anumite subtilit]ți în aceste st]ri, care dep]șesc pl]cerile asociate în mod normal hedonismului (ideea c] pl]cerea este sau ar trebui s] constituie țelul tuturor acțiunilor omului). În raport cu st]rile jh³nas, concepte precum hedonismul și eudemonismul (în cadrul c]ruia „fericirea” îndeplinește același rol pe care îl are „pl]cerea” în concepția hedonist]) nu mai cunosc o aplicabilitate precis] în sfera eticii occidentale. Budismul poate fi asociat atât eticii consecințialiste, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și natura lucrurilor, nefiind impus] din exterior. v. Budismul că etic] a valorii și a viciului Ca sistem etic preocupat de dezvoltarea moral] a omului, budismul a studiat atât natură st]rilor de r]u, care întunec] mintea, precum și st]rile mentale s]n]toase, care lumineaz] mintea. Sutta menționeaz] mai multe vicii: pofta, l]comia, r]utatea, ura, ranchiuna, ipocrizia, disprețul, invidia, zgârcenia, tr]darea, inc]p]tanarea, mândria, aroganță, vanitatea și impetuozitatea. Cea mai cunoscut] și mai relevant] analiz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]bdare și compasiune. Cu toate c] și femeia are posibilitatea de a atinge starea de sfințenie (arahat), conceptul de „Buddha” este limitat la reprezentanții sexului masculin, fapt care a constituit subiectul dezbaterilor în tradițiile de mai tarziu. Respingând discrimin]rile rasiale și pe cele impuse de sistemul castelor, Buddha a afirmat c] originea natural] constituie un criteriu artificial de diferențiere a indivizilor și c] singurele distincții care merit] a fi luate în seam] sunt cele de caracter. Acordând oamenilor posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opri doar la dou] aspecte, si anume respectul pentru viața animalelor și agonisirea de avere. Pan] și regii erau obligați s] asigure protecția ținutului, nu doar pentru oameni, ci și pentru animalele din p]duri sau chiar pentru p]s]rile cerului. Buddha condamnă chinuirea, r]nirea sau uciderea conștient] a animalelor. Discursurile prezint] patru teme relevante în ceea ce privește valorea acordat] vieții: sacrificiul animal, r]zboiul, agricultură și consumul de carne. Buddha nu a ezitat s] condamne atât practicarea sacrificiului animal, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]