2,674 matches
-
pieței 1. Efectele conservatorismului de stânga asupra politicilor de gen în tranziția românească" „Spiritul de dominație, domnia forței ș...ț au asigurat bărbatului partea leului ș...ț. Îmbibat de spirit egoist și preocupat de a nu avea în fața sa un rival și un concurent înarmat cu aptitudini egale, bărbatul a îndepărtat-o pe femeie de oriunde i-ar fi putut face umbră sau, dacă a lăsat-o să pătrundă, a retribuit-o inegal, pentru a o descuraja și imobiliza, pentru a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Ioanide, care se ridicase așa de brusc de pe scaun, întoarse cu aceeași bruscheță spatele și se îndreptă spre cineva din fundul sălii, ca și când nu-l interesa deloc Ioana și ar fi așteptat de mult prilejul de a fugi. Scăpat de rival, Pomponescu merse la Ioana și cu încovoierea lui de umeri care nu-i diminua deloc statura și nici nu i-o înclina din mijloc, ridică mâna Ioanei și o sărută, adăugând un compliment oral. Numai cine nu cunoștea bine pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de mărețe proiecte, imposibil de înfăptuit în lumea mercantilă, filistină. Ioanide construiește, în ciuda tuturor împotrivirilor, concurat de profesorul de beton armat Jean Pomponescu, un monument original, O bazilică prevăzută cu cupolă de sticlă, replică îndrăzneață, sarcastică, la proiectul conformist al rivalului său, "catedrala neamului". Actualizarea mitului poate fi urmărită maideparte. În legenda meșterului Manole, creația, mănăstirea Curtea de Argeș, nimicește procreația, Manole fiind nevoit să-și sacrifice soția și copilul spre a împiedica dărâmarea zidului și a da viață edificiului. loanide, absorbit de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
militară. După cum susțin doi analiști RAND, "în epoca informației, avantajele "cooperării" vor fi din ce în ce mai importante. Mai mult decât atât, societățile care își îmbunătățesc capacitățile de cooperare cu prietenii și aliații lor se pot bucura apoi de avantaje în competiția cu rivalii lor."39 Toate acestea nu înseamnă că forța militară nu joacă astăzi nici un rol în politica internațională. Dimpotrivă, revoluția informației va transforma aproape întreaga lume, iar multe state nu sunt controlate de forțe societale democratice. Războaiele civile sunt în floare
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
University Press, 2000, p. 19. 24. "U.S. Officials See Signs of a Revived Al Qaeda in Several Nations", New York Times, 17 mai 2003, p.1. 25. Fischer, citat în John Vinocur, "German Official Says Europe Must Be U.S. Friend, Not Rival", New York Times, 19 iulie 2003, p. A5. 26. Niall Ferguson, "The Empire Slinks Back", New York Times Magazine, 27 aprilie 2003, p. 52. 27. Ernest May, American Imperialism: A Speculative Essay, Chicago: Imprint Publications, 1991. 28. Michael Ignatieff, "American Empire: The
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
pe baza rezultatelor obținute în activitatea care face obiectul evaluării" (Popova, 2006, p. 11). Concurența a pătruns și pătrunde în toate aspectele vieții noastre. Pare că nici nu am putea trăi fără raporturi concurențiale. Uneori, ele ne determină să vedem rivali chiar și în oamenii care au nevoie de ajutorul sau de sprijinul nostru. Simplu spus, concurența este o întrecere între persoane în vederea obținerii unui premiu: recunoaștere, avantaj personal, foloase, privilegii, poziție superioară etc. Potrivit E. Popova (2006), "premiul este elementul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de distrugere a ceea ce avem" sau a ceea ce "credem puternic că ne aparține" (Holmes, Holmes, 2001, p. 135)66. Pretinzând exclusivitatea, persoana geloasă se concentrează mental și volițional atât asupra obiectului infidel (sau perceput ca infiel), cât și asupra terțului rival (sau perceput ca rival). Ea are un sentiment de penibilă iritare, de furie și de revoltă asociat cu impulsul de a-l alunga pe concurent. Văzută ca expresie a tulburării unei relații (Baumgart, 2008), gelozia este una dintre cele mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
avem" sau a ceea ce "credem puternic că ne aparține" (Holmes, Holmes, 2001, p. 135)66. Pretinzând exclusivitatea, persoana geloasă se concentrează mental și volițional atât asupra obiectului infidel (sau perceput ca infiel), cât și asupra terțului rival (sau perceput ca rival). Ea are un sentiment de penibilă iritare, de furie și de revoltă asociat cu impulsul de a-l alunga pe concurent. Văzută ca expresie a tulburării unei relații (Baumgart, 2008), gelozia este una dintre cele mai chinuitoare stări sufletești. Aflată
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în opera sa despre trei stadii/niveluri ale geloziei (2002, pp. 187-188): • gelozia normală: este compusă "esențialmente din doliu, din durerea pentru obiectul iubit pierdut și umilirea narcisică, în măsura în care una se poate deosebi de cealaltă, apoi din sentimentele dușmănoase față de rivalii preferați și dintr-o contribuție mai mare sau mai mică de autocritică, ce dorește să facă propriul Eu vinovat pentru pierderea iubirii". Ea nu este "complet rațională, nu este proporțională cu situația reală și nu este dominată fără rost de către
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
toți cei care suportau agasați superioritatea cuiva" (ibidem). Bucuria sadică, răuvoitoare se hrănește din judecăți și aprecieri subterane, întemeiate pe tradițiile străvechi ale invidiei și geloziei. Un sentiment disimulat de inferioritate își află compensația momentană în eșecul suportat de un rival", explică Ph. Braud (2008, pp. 30-31). Precum știm cu toții, ruda bucuriei este buna-dispoziție. Ea este acea stare emoțională mai puțin intensă, dar mai persistentă și mai durabilă, însă tot la fel de prețioasă. Buna-dispoziție este asemeni unei muzici de fond (pe care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
chinuită, disperată și înverșunată. 67 Pare-se că putem vorbi și de un specific al geloziei bărbaților în comparație cu cea a femeilor. Rezultele unei cercetări au arătat faptul că: în cazul bărbaților, ceea ce trezește gelozia este mai ales personalitatea puternică a rivalului, în timp ce aspectul fizic are o mai mică importanță; pe când, în cazul femeilor, ceea ce provoacă gelozia este mai ales aspectul fizic al rivalei, în vreme ce dimensiunea personalității puternice are mai puțin impact (Lelord, André, 2003). 68 Din punctul său de vedere, Osho
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
materiale între statele din sistemul internațional (Waltz, 1979). Într-un context anarhic, unitățile mai puternice vor reprezenta o amenințare pentru celelalte. În consecință, statele nu vor avea altă variantă decât să "presupună ce este mai rău" și să balanseze împotriva rivalilor mai puternici, pentru a-și menține independența și autonomia. Paradoxal, așadar, insecuritatea cronică a sistemului internațional încurajează statele să se alăture coaliției mai slabe de forțe cu care se confruntă, și nu celei mai puternice. Walt a urmărit să dezvolte
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de balansare a marilor puteri într-un sistem internațional unipolar. Prin contrast, neorealismul waltzian convențional indică faptul că o mare concentrare de capacități de partea hegemonului va intensifica stimulentele structurale existente pentru statele de rangul doi de a balansa împotriva rivalului lor mai puternic. Într-adevăr, astfel se explică de ce a existat un consens atât de puternic încă de la început între reprezentanții neorealismului în perioada post-Razboi Rece, cu privire la trăsăturile ordinii internaționale emergente. Neorealiștii plecau de la capacitatea distinctă a teoriei structurale de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
interacționează cu ei" (Jervis, 1997, p. 136). Cele mai convingătoare exemple ale auto-reglementării reflexive în cadrul sistemului internațional apar atunci când state importante se comportă aparent "irațional". Actori importanți sunt uneori eliminați ca unități semnificative din cauza eșecului lor de a imita practicile rivalilor. Un caz specific este conflictul anglo- olandez din secolul al XVII-lea. Chiar dacă Olanda a supraviețuit ca entitate suverană, nereușita olandezilor de a se pregăti pentru război a dus la înfrângere și la eliminarea țării ca mare putere. Potrivit unei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
-și minimiza angajamentele. Dimensiunea economică a strategiilor Japoniei oferă și indicii care favorizează predicțiile neorealiste despre politica sa externă. Începând cu 1989 există tensiuni în relațiile SUA-Japonia. Gilpin identifică într-un mod convingător cauza acestor tensiuni în statutul Japoniei, de rival politic și economic al SUA. În timp ce conflictele generate de dezechilibrul comercial SUA-Japonia au fost estompate în anii 1990 datorită revenirii economice a SUA, condițiile de bază rămân propice unui conflict structural (Gilpin, 1991; Gilpin, 2003). Conflictele ce pot fi interpretate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
potrivit lui Heginbotham și Samuels, "probabil că cel mai ciudat din perspectiva realismului structural ... este faptul că Japonia nu a demonstrat sensibilitate față de distribuția relativă a câștigurilor dobândite gradual de China, în urma relațiilor economice cu Japonia". China este cel mai puternic rival militar potențial al Japoniei în regiunea Asiei de Est. Dar: Japonia concurează puternic la o prezență investițională majoră în China. Japonezii și-au folosit influența în Banca Asiatică pentru Dezvoltare și în alte părți pentru a susține activ ridicarea sancțiunilor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Tendința ca Japonia să întrețină bune relații economice cu vecinii asiatici, în timp ce relațiile cu puterile occidentale continuă să prezinte probleme, se potrivește din nou cu tiparul de comportament sugerat de realismul mercantil. Statele cu preferințe realiste mercantile vor balansa împotriva rivalilor cu structuri industriale similare, în timp ce instituționalismul prevede că statele cu structuri industriale avansate vor fi încurajate să coopereze. Astfel, spre deosebire de neorealism și instituționalism, concentrarea asupra preferințelor realiste mercantile ale Japoniei poate dezvolta o unică explicație consistentă a modului caracteristic în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ales în timpul Războiului din Golf și în cadrul Reperelor Programului de Apărare Națională din 1995. De asemenea, aceasta s-a văzut în relațiile ei economice apropiate cu China în anii 1990, care, potrivit teoriei neorealiste, ar trebui să fie un posibil rival militar pentru Japonia. Contrar instituționalismului, relațiile economice ale Japoniei cu alte state au o orientare puternic mercantilistă. Acest fapt se reflectă în natura ajutorului acordat țărilor asiatice și a strategiilor investiționale, precum și în relațiile economice anevoioase cu economiile occidentale. Conform
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Piața liberă se bazează pe libertatea persoanelor să intre pe piață, să iasă de pe piață și să cumpere de la oricine sau să vândă oricui doresc. Dacă firmele din piețele cu libertate de intrare au profituri peste medie, acele profituri atrag rivali care, concurând, duc în jos aceste profituri. O parte din literatura economică oferă descrieri ale unor situații ipotetice în care anumite condiții de piață ar putea duce la "rente" persistente, adică venit peste costul de oportunitate, definit ca fiind ceea ce
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de la unitatea ecumenică și de la unitatea credinței. Contimporan lui Carol cel Mare a fost Rurik, întemeietorul de state, împrejurul creației căruia s-au grupat slavismul amenințat în neatârnarea sa dinspre apus. Creștinismul nu-l primiră slavii de la Roma, ci de la rivalul Bizanț, și cei doi apostoli slavi Metodiu și Ciril au avut să lupte tocită viața lor cu dorința de predominare și intoleranța germanilor. Socotind preponderanța culturei și civilizației germanice, desigur slavismul și biserica grecească n-ar fi putut să reziste
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prin export de inflație, scurgere de capital și tehnologie; creșterea rigidității structurale în economie, ca rezultat al cererilor sociopolitice provenite din experiența puterii și a succesului; și costurile disproporționate, în special cele militare, care împovărează economia hegemonului în relațiile cu rivalii săi." (Buzan 1984: 621) Esențială pentru această discuție este cea de-a doua caracteristică a bunurilor publice, nonexcluziunea și fenomenul "pasagerilor clandestini" din sistem. Din moment ce hegemonul nu-i poate elimina pe "pasagerii clandestini", așa cum susține argumentul, aceștia vor eroda inevitabil
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Aceasta a creat o interdependență a firmelor, care își pot deplasa activitatea și își pot ascunde baza impozabilă, așa încît guvernele își fac griji pentru ocuparea forței de muncă, pentru venitul național și pentru încasările fiscale. Competiția globală, descrisă în Rival States and Rival Firms (Stopford și Strange 1991), face din ce în ce mai dificilă intrarea noilor veniți pe piață și accentuează decalajul dintre state. În fine, comerțul pare subsidiar în raport cu producția și finanțele. Accentul pus pe comerț și ideea atît de populară acum
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o interdependență a firmelor, care își pot deplasa activitatea și își pot ascunde baza impozabilă, așa încît guvernele își fac griji pentru ocuparea forței de muncă, pentru venitul național și pentru încasările fiscale. Competiția globală, descrisă în Rival States and Rival Firms (Stopford și Strange 1991), face din ce în ce mai dificilă intrarea noilor veniți pe piață și accentuează decalajul dintre state. În fine, comerțul pare subsidiar în raport cu producția și finanțele. Accentul pus pe comerț și ideea atît de populară acum de blocuri comerciale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
University Press. Staniland, Martin (1985) What is Political Economy?, New Haven and London: Yale University Press. Steinbruner jr., John D. (1974) The Cybernetic Theory of Decision, Princeton: Princeton University Press. Stopford, John and Strange, Susan with John S. Henley (1991) Rival States, Rival Firms: Competition for World Market Shares, Cambridge: Cambridge University Press. Strange, Susan (1990a) 'The Name of the Game', in N. Rizopoulos (ed.) Sea-Changes: American Foreign Policy in a World Transformed, New York: Council on Foreign Relations Press, pp. 238-74
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aceste taxe.7 Bineînțeles, după cum remarcă Tilly, grupările elitiste statale nu au ținut cu precădere să obțină un stat centralizat, acest fenomen fiind uneori consecința neintenționată a acțiunilor acestora. Pentru a-și întări puterea, monarhia a trebuit să-și învingă rivalii din interiorul teritoriilor pe care deja le controla. Cel mai important dintre acești rivali era marea nobilime ale cărei feude se aflau pe teritoriul acelor provincii și care, conform sistemului feudal, era stăpână peste domeniile sale. Acest lucru a însemnat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]