55,533 matches
-
cum cuvântul pisică devora la colțul clădirii porumbelul Și mâinile mele devin deodată albastre în apropierea mării în care am înotat cândva în altă viață poate cu femeia aceea În fiecare seară poetul îi duce femeii un buchet de cuvinte roșii un buchet de trandafiri carnivori care-i devora sânii și buzele l-aud în fiecare seară pe poet e trecut cred de prima tinerețe i-aud pașii urcând spre apartamentul vecin și ușa deschizându-se că un val marin care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
calvarului când iată că un munte se prăbușește petala trandafirului peste noi Adeveriți suntem de firava lumină de palidele aureole ale florilor pregătite să moară de cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor tăcuți prin somn taurul roșu intra în zodia nașterii tale femeie proaspătă că iarbă primăvară un ciorchine de strugure mai strălucește pe ultima ramură în ger cu dulceața lui amăgește flautul ultima ceață de îngeri din cer Și iată cum pe nesimțite întunericul se înmulțește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
strălucește pe ultima ramură în ger cu dulceața lui amăgește flautul ultima ceață de îngeri din cer Și iată cum pe nesimțite întunericul se înmulțește că erizipelul și iată cum se înmulțește scânteiuța de baltă Cum floarea soarelui devine mai roșie în apus decât urechea tăiată a lui Van Gogh Pe mâinile noastre că o pulbere fină rămășițele pământești ale stelei dau de gândit vecinei noastre de palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că pe un ceasornic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Transnistria și Bug, cu excepția unui grup de țigani, care săvârșiseră ereditarele delicte, furturi tradiționale, incriminate de oficialii timpului. Măsurile au fost dure. Pentru câteva excepții au avut de suferit mulți nevinovați din rândurile acestei etnii. Eliberați din Transnistria, de către Armata Roșie, în 1944, se vor răzbuna, după venirea comuniștilor la putere, fiind promovați că activiști, primari, directori sau ofițeri școlarizați la intensiv. Stradă Unirii din perioada interbelică avea ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tuturor bunurilor, în mod gratuit, prin repartiție. În loc să fie mulțumită de cadoul substanțial, primit din partea noilor autorități totalitariste, profitoarea a început să țipe la dușmanii poporului, să le impute alungatelor că, din setul de lingurițe de argint, lipsește una! Gașca roșie depășise măsură. Se urcase scroafa în copac. Trecerea bruscă de la stadiul primitiv, cu privată amplasată pe groapă din fundul grădinii, până la elegantă cameră de baie, cu bideu, era o diferență copleșitoare, care îi întunecase mintea nemulțumitei beneficiare. Apăruse burghezia proletara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Mortoiu și liota, Paul Anghel era înainte de „revoluție” editat pe banii Ministerului kulturii, în tiraje privilegiate propagandistic, decenii la rand în fostul regim cazon-ceaușist...În ce mă privește, el a fost cel care, la un colocviu internațional de la Timișoara “ Salonul Roșu” - Continental, ( Scriitorii și Patria”), m-a atacat public, unde am citit trei poeme incomode pentru tovarăși ...și de fapt pentru că aș fi un contestatar contra partidului, urmare cărui fapt am fost oprit a mai publică în revistele Orizont, Luceafărul și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
după neamul lor, dar zice să facem relații ca-ntre Statele Unite și Canada. Că asemănările dintre noi sunt că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană nouă, o să avem relații
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să facem relații ca-ntre Statele Unite și Canada. Că asemănările dintre noi sunt că dintre americani și canadieni!... Care asemănări? Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană nouă, o să avem relații ca-ntre ame ricani, ca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
posibilitate de unificare a canadienilor cu românii și, mai degrabă a americanilor cu românii decât a românilor cu românii. Asta nu vede el, nu vede nici Lucinski și nici alți canadieni de la Chișinău, care se trag din tribul pieilor foarte roșii. Așa că, până una-alta, de pește Prut, eu vă transmit tradiționalul salut: ou-oa, ou-oa, ou-oa, ouoa, ouoa-oaoa! (chiuie că indienii). Scuzați...M-am bătut cu palma peste gură, ca indienii de la noi din bătătura, fiindcă-mi vine să vă spun
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vorbește numai prin semne, fire cărunte se urzesc dimpreună cu lungi dîre de fericire. Și-o să trăim, unchiule Vania... Deși Întîlnire la Paris nu-i un manual de supraviețuire. Nu. E un jurnal stratificat de generații feminine, în care pietricele roșii apucă printre cele verzi, ca în acvariul îngust unde pui să-ncolțească o tulpină de bambus. Mici colivii, legănate de minimul curent pe care poți să-l faci întorcînd, cu furie, sau cu lentoare de om obosit, paginile cărților. Sigur
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
detectează sensuri, are noblețea și priceperea de a așeza totul sub semnul enigmei. Cu o lucire solară în ochii foarte vii, el, omul și artistul George Banu, lunecă abil printre umbre și nu se ferește de lecțiile nopții, știind că roșul și aurul sunt ascunse undeva adânc în corpul ei aparent opac. Mihai Măniuțiu
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
virtuoși în Capitala valsului și, nu cu mult timp în urmă, a lebedelor admirate de-ai noștri sub formă de frigărui; ei, corespondenții, aflându-se acolo pentru a transmite zilnic spre patria-mumă imaginea unei ferestre în geamul căruia un cerc roșu ne indica nouă, telespectatorilor răvășiți de-o curiozitate ajustată cu frică aproape patologică, prezența, mai degrabă virtuală decât reală, a "primului pacient al țării"... (Ce ironie groaznic-opresciană - vă mai amintiți? A, era vorba despre ministrul Nicolăescu? Mă scuzați...). - Fratrele mieu
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
după o sorbitură zdravănă de pălincă: - Ca și noi, cuscre, ca și noi... Și era multă tristețe în glasul său. - Și dacă dincolo de sită nu e dom' președinte? întreba seară de seară nevastă-mea, Coryntina, cutremurându-se la apariția cercului roșu. - Ferească-ne Dumnezeu!, exclama imediat soacra lui Haralampy. - Tati, mami, scânceau într-un glas fiii noștri Jerome și Schwartzeneger, dacă are cerc roșu, noi avem voie să ne uităm la televizor ? - Dragii lu' buni!, exclama imediat respectiva soacră. Vedeți ce
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
sită nu e dom' președinte? întreba seară de seară nevastă-mea, Coryntina, cutremurându-se la apariția cercului roșu. - Ferească-ne Dumnezeu!, exclama imediat soacra lui Haralampy. - Tati, mami, scânceau într-un glas fiii noștri Jerome și Schwartzeneger, dacă are cerc roșu, noi avem voie să ne uităm la televizor ? - Dragii lu' buni!, exclama imediat respectiva soacră. Vedeți ce cuminței sunt ? Da, așa e: amândoi sunt niște juniori exemplari, care nu au spart până acum cu praștia decât patru geamuri de la etajul
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
noapte!... Au fugit și bulgarii, și turcii... Strada Holban e pustie... mahalagiii adună hârtiile, afișele... Foiță de țigare. Ecranul memoriei fixează ce nu trebuie, și deseori omite decisivul. Așa de exemplu nu pot uita negul interlocutorului, cu păr rar și roșu, îl văd deasupra mustății, ca o gânganie... Un interval de ceață, și iată apare un regiment. în zdrențe, cu casca franceză dată pe ceafă, sunt adevărați eroi... De la Paris sosesc mereu telegrame. Să oprim înaintarea din Ardeal! Cea mai înverșunată
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
o amiază/ Când să le speli într-un lighean le-ai scos.// Oh, părul gras, cu rădăcina tare,/ Dat la culcare cu petrol lampant,/ Înfierbânta în el orice agrafă./ Iar curul tău gigantic și vibrant,// Cu bucile cum pernele și roșii,/ Purtat în rochii leoarcă de lături,/ Ți-l arătai, pe putini aplecată,/ Punând cu-nțelepciune murături!!!" (Suprema servitoare, dedicată "incomparabilei Profira"). Nu mi se pare nimic obscen în aceste strofe încinse: calitatea estetică a versurilor le ridică mult deasupra simplei
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
Mureșan (redactor-șef), Alexandru Vlad, Ovidiu Pecican (redactori-șef adjuncți) și Alexandru Cistelecan (secretar general de redacție). Spicuim din programul-manifest al numărului inaugural: "În fața argoului mahalalei ridicat la rang de fior liric, Verso propune o eleganță discretă înarmată cu pix roșu. Verso este o revistă de cultură, nu o revistă de refugiu în cultură. Miza ei este dinamismul și viteza de reacție. Verso agreează polemica, judecata de valoare, chiar riscantă, atentatele cu argumente, dar nu comerțul cu bădăranii. Verso nu agreează
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
turpitudinii partizane? "D. Brătianu a avut nevoie de nulități cari să se poarte după comandă. (...) Americani desăvîrșiți, oameni trecuți prin ciur și prin sită, personalități imposibile în orice partid, care pierduseră orice speranță și orice credință, se grupară în jurul stindardului roșu și d. Brătianu îi reabilită, le dete țara pe mînă. Trebuie să asiste cineva la o ședință a Camerei, să simtă tonul de ironie și de dispreț cu care d. C. A. Rosetti strunește menajeria, pentru a înțelege de ce soi
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
în anii 50, deci în perioada "internaționalistă", cînd încă naționalismul ceaușist era departe de a-și fi trasat conturul agresiv. Nu uităm că pe atunci un cap de acuzare zdrobitor împotriva lui Lucrețiu Pătrășcanu, întîi căpetenie apoi victimă a inchiziției roșii, a fost declarația sa cum că se vrea mai întîi român și abia apoi comunist. Aversiunea diriguitorilor ideologici a fost însă mai puternică decît prescripția doctrinară. Doamna Cioculescu dă la lumină un set de scrisori ale marelui gînditor dintre care
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
prejudecăți specificul celor două totalitarisme. De altfel, existența lui Sisi se află sub semnul iubirii pentru soțul său Dinu Cărăuțeanu, fost student al lui Nae Ionescu și admirator al căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, mort în temnițele comuniste, în anii terorii roșii și al prieteniei pentru colegul acestuia, avocatul evreu Schechter, însurat cu o româncă din Maramureș, om pătruns de idealurile comuniste, dar și protector discret al protagonistei în timpul terorii declanșate de comuniști la începutul anilor '50. După moartea avocatului în urma unui
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
un capital de disident de la distanță față de regimul Ceaușescu, deși ar fi avut cu ce. Analizele sale despre nomenclatura comunistă din România au fost, în multe privințe, aproape la fel de dărîmătoare de iluzii în privința esenței regimului de la București, ca și Orizonturile roșii ale lui Pacepa. Numai că în timp ce Pacepa s-a mulțumit să demoleze mitul Ceaușescu și asta numai după ce a căpătat protecție din partea Statelor Unite, Vladimir Tismăneanu a fost unul dintre demolatorii competenți ai regimului comunist din România în întregul său. Tismăneanu
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
pună iarăși în fruntea noastră. Domnilor, calmați-vă, ciorba pe care doriți să ne-o vârâți sub nas e deja plină de viermi, iar mirosul ei pestilențial s-ar putea să facă rău chiar și primadonelor prin vinele cărora curge roșul de partid.
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
undeva, într-o comună peste dealuri, care a părăsito pentru altă femeie, iar mama mea a divorțat de tatăl meu când eu aveam numai un an. Deci ...două femei fără bărbați, speriate de viitorul sumbru care se prevedea la orizontul roșu și trei copii (ba chiar patru, dacă o punem la socoteală și pe verișoară mea Rodica Popescu) puși numai pe joacă și năzbâtii, în ciuda sărăciei de care nu eram conștienți cam acesta era mediul în care trăiam și creșteam mari
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
doi frați Mitică și Valeriu, care nu o duceau prea bine. Înțelegeam că li s-a întâmplat ceva rău, că nu se știa unde sunt și cum o duc. Era vremea represaliilor comuniste împotriva celor care se ridicaseră împotriva ciumei roșii care venea dinspre răsărit și mulți tineri anticomuniști dispăreau fără urmă. De multe ori, mama mea nu-și putea stăpâni plânsul când venea vorba de prietenii ei cei nefericiți. Îmi amintesc asta foarte bine, probabil plânsul mamei mă afecta și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trei căței,/ cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele neliniștite ori cârtitoare, vom zice că, si stalinis mul dejist (și, parțial, ceaușist), si ameri canismul globalist, au “glorioase realizări”: “glorioasa Armata Roșie/după lupte eroice, a eliberat/Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la Deveselu ori de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai are?!), sau: “nu poți fi comunist (n.n.: azi, globalist!) /adevărat/nu poți îndeplini sarcini
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]