1,654 matches
-
legi a meseriilor au fost amendați peste 200 meseriași cu amendă care se ridică între 80 și 1.000 lei” - spune ziarul care și‐ a propus să apară la 1 și 15 a fiecărei luni. În cuprins mai deosebim: „Legea robiei și a sugrumării meseriașilor”, „Meseriașii și alegerile”; „Ajun g atâtea minciuni. Poporul cere dreptate”; „Nu lăsa lucrul de azi pe mâine”, informații, glume, îndemnuri, publicitate. Redacția și administrația str. Speranței nr. 4 Bârlad. Format 33x24 cm., costă anual 2 lei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din 10 noiembrie 1940 în seria dezastrelor care loviseră țara, manualul se încheia, apologetic, cu omagierea "salvatorului Patriei din prăpastia anarhiei", aducând în același registru laudativ și proaspăta dezrobire a Basarabiei, ca și a "creștetului nordic al Bucovinei de sub păgâneasca robie a sângeroșilor comuniști Stalin și Molotow"273. Ediția a XV-a a manualului, din 1944, a fost redactată cu scopul evident de a reitera dezideratul unității naționale. Actul de la 23 August 1944, atribuit regelui Mihai, era amintit ca o "dovadă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prețul vieții pământești. Martiriul este deci o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei întru Hristos. Mucenicii și-au îndeplinit cu dor mărturisirea martiriului. O mărturisesc ei înșiși: „Noi în teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”<footnote Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, cartea a VII-a, I, 5, traducere, note și comentarii de prof. David Popescu, în PSB, vol. 72, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1992, p. 298. footnote
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
un alt logodnic și o altă logodnică (falsele cupluri), fuga îndrăgostiților, călătoria lor, furtuna pe mare, naufragiul, salvarea miraculoasă, atacul piraților, captivitatea și temnița, atentatul la castitatea eroului și a eroinei, aducerea eroinei ca jertfă purificatoare, războaie, bătălii, vânzarea în robie, morți fictive, deghizări, recunoașterea sau nerecunoașterea, trădări fictive, ispitirea castității și fidelității, false învinuiri de crimă, procese, încercările (la judecată) ale neprihănirii și fidelității îndrăgostiților". Ne-am folosit de citatul amplu pentru a sublinia momentele, în însăși succesiunea lor, în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că, în octombrie 1944, la Moscova, în urma negocierilor Churchill-Stalin, acordul amintit avea să fie desăvârșit, ceea ce pentru România și vecinii săi a sporit riscul de a cădea, cu acordul sau din indiferența Occidentului, în zona de dominație sovietică, recte - în robia Kremlinului. Se profila un orizont sumbru, pentru „actorii” de la 23 august 1944 care proiectaseră una și câștigau cu totul altceva. Grigore Niculescu-Buzești, cel care fusese în fond liderul echipei de diplomați implicată în prepararea și declanșarea actului de la 23 august
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la care te supune vrei, nu vrei, suveranitatea. S-au simțit atunci sărmanii, singuri și neajutorați, neasistați! Încotro s-o apuce! S-a întâmplat cu ei cam la fel cu reacția țiganilor noștri când au fost eliberați din așa-zisa robie: s-au trezit și ei dintr-odată neasistați și s-au întors pe capul boierului român să afle cu ce l-au supărat și să ceară să rămână mai departe sub pulpana sa! Oare (se întreabă profesorul Ion Coja), unde
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
toți suferă de foame, dar "fiecare intelectual român, scăpat de temnița comunistă, care este astăzi țara, ar putea constitui un element important în lupta spirituală ce se dă între cele două lumi, între cele două moduri de-a fi: Al robiei și al libertății"114. Primul val de exilați impune, fără voie, un cod al normelor de conduită și al obligațiilor etice. Codul se răspândește prin activitatea publicistică, prin organizațiile și societățile culturale sau literare. El devine un criteriu valoric cert
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
vădesc ele în cărțile vechi. Despre celelalte trei vârste se arată clar și în Evanghelie, atunci când se vorbește despre originea trupească a Domnului Iisus Hristos. Cea de-a treia ține de la Avraam până la regele David, a patra de la David până la robia prin care poporul lui Dumnezeu a fost mutat în Babilon, iar a cincea, de la acea strămutare până la venirea Domnului nostru Iisus Hristos”. Fericitul Augustin surprinde transformările ce au loc în „vârsta a șasea” a lumii: „de la venirea Lui se desfășoară
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
legată. însamnă că vrei să robești purcelușul da... chiar și pe rob îl desferică mîna stăpînului, cînd e să fie în ceasul vînzării. Așa povestea tata. Iar dacă e vorba de ce, de ne ce, lanțul, mare sau mic, este sămnul robiei, deci sămnul ce naște răcorile din mădulare și nu se cuvine să fie tovarășul unei ființei iubite, precum animalul crescut lîngă casă; chiar dacă stăpînul, ajuns la strîmtoare, îl vinde. Curmeiul sau, poate că, numai o ață urîtă și cu nădituri
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
rolului Său binefăcător și mântuitor; de aceea ereticii erau socotiți ca blasfemiatori ai lui Dumnezeu și stricători ai păcii și unității Bisericii. Sfântul Niceta, la rândul său, accentuează rolul ecumenic al Sfântului Duh care este Domn și eliberează creatura de robie, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care zice: „Domn este Duhul: unde este Duhul Domnului, acolo este libertatea” (II Corinteni 3, 17). Duhul conduce la tot adevărul (Ioan, 16,13); El este Duhul înfierii (Romani 8,15), făcând pe oameni fii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dintre har și libertatea de voință. Cassian enumeră toate urmările păcatului originar: păcătoșenia universală, dezarmonia firii umane, inevitabilitatea păcatului și universalitatea morții. Sfântul Cassian afirmă universalitatea păcatului originar, ajungând la concluzia că fiecare urmaș al lui Adam se află în robia lui Satan; chipul lui Dumnezeu în om a fost alterat și de aceea are nevoie de răscumpărarea lui Hristos, prin harul Său, pentru a putea deveni din nou chipul lui Dumnezeu. Fiecare urmaș al lui Adam păcătuiește inevitabil, pentru că Adam
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; a văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut, sculându-L ca să spun așa, din sânurile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
va întinde mâna, cel ce-și pierduse viața aștepta pe Dătătorul ei, cel ce se depărtase de părtășia binelui avea nevoie de îndrumătorul care să-l readucă de unde plecase, tânjea după lumină cel ce zăcea la întuneric, cel căzut în robie își aștepta izbăvitorul, cel legat aștepta pe Cel care să-l dezlege, cel din jugul sclaviei, pe slobozitorul său. Erau aceste lucruri atât de mici și de neînsemnate, încât să nu poată îndemna pe Dumnezeu să coboare și să cerceteze
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; am văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut, sculându-L ca să spun așa, din sânurile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
slavă mai mare ca aceasta și atunci accept că dușmanii mei spun adevărul”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 598) 77 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Duhul Domnului ne eliberează de robia patimilor trupești. El e Duh superior celor trupești și e Duh de Domn, stăpân peste tot ce robește, dându-ne și nouă puterea de a fi duhovnicești și de a fi stăpâni peste cele ce ne robesc. Duhul nostru fiind
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
către El, căci El este aducătorul la existență al tuturor celor ce sunt. Într-adevăr, dacă am fost aduși din nimic la ființă și am fost alcătuiți întru El, 78 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cel ce iartă păcatele dezleagă de lanțurile robiei. Dar aceasta n-ar putea-o face cineva care ar fi el însuși rob, sau în stare de a putea fi robit. Nu o poate face aceasta decât Cel ce are în sine libertatea și stăpânirea. Cel ce e izvorul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
confederație dunăreană, sub protecția Austriei", după cum suna propunerea oficiosului Post din Viena, sperând că Rusia va renunța la supremație în această zonă geopolitică. Eminescu reacționează imediat, argumentând că hegemonia Austriei într-o asemenea confederație ar fi ruinătoare pentru țările balcanice: "Robia economică a noastră și a Orientului întreg, supremația culturii extrafine din Budapesta și Viena, poate fi visul diplomaților de la Post, dar exemplul României ar trebui întipărit în mintea popoarelor de peste Dunăre, ar trebui să li se spună că protectoratul Austriei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
singurul român din Regat care aveam putința și dreptul să vorbesc în numele Basarabiei românești", cu vulnerabilitatea de a bea "până la fund paharul umilinței", de a fi trimis la eșafod, sfâșiat în bucăți, "fiindcă prin mine grăiau toate generațiile stinse în robie și nemângâiere, memoria fraților de luptă pieriți în furci și în ocnele uitate ale Siberiei."194 A rămas să-și ducă blestemul și sub ocupația germană din București, ziarul Lumina având drept scop să-i convingă pe nemți că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
În fine, profetismul lui Stere anunță posibilitatea catastrofei expansiunii bolșevice peste Nistru: "dacă vreo conjunctură internațională va îngădui trecerea oștilor moscovite peste Nistru, astăzi nici o stavilă nu le va mai putea opri la Prut. Nici măcar nu ne va aștepta numai robia comună, ci națiunea sfâșiată va fi ea însăși expusă primejdiei de moarte."198 Scrisoarea către Moș Ion Codreanu a apărut în Adevărul, la 10 aprilie 1930, rămânând necitită de elitele noastre politice. Exact peste un deceniu, la 28 iunie 1940
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
maiestuoase și ritmul lor inalterabil decît înțelegîndu-l ca pe o iluzie. Adevărata noastră ființă nu se supune probei timpului, ci pregustării eternității. Suntem fii ai Cerului, înainte de a deveni și ai Mamei Pămînt, iar calea noastră e sacră : eliberarea de sub robia pămîntească prin simpla impasibilitate metafizică. Spiritualitatea hindusă ne învață cum să devenim divini încă de pe pămînt, renăscuți diamantin, identici cu Brahman dar trăind din el. Gîndul director al filosofiei indiene este unul foarte practic, după cum o demonstrează acest summum bonum
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
profund influențat, la rândul lui, de exilații spanioli ajunși pe insulă. Cartea este marcată de o tonalitate mesianică inspirată din Biblie, iar sultanii otomani capătă aura de izbăvitori a lui Cirus cel Mare, care redă evreilor pământul lui Israel după robia babiloniană ce a urmat distrugerii Primului templu în 586 î.Hr. Citim în această cronică: "Astfel sultanul Baiazid, regele Turciei, a auzit despre toate relele cu care suveranul spaniol îi lovise pe evrei și că aceștia căutau refugiu și adăpost. I
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de lupi și de haiduci. Au reușit astfel să-i ia pe neașteptate pe oamenii acestor pământuri. Mulți gospodari nu au apucat să-și ascundă familiile și agoniseala. Erau jecmăniți de acești tâlhari ai stepei, iar copiii lor duși în robie, de unde nu aveau să-și mai revadă vreodată părinții. În târg, de prin turle de biserici, au început să bată clopotele cu putere. Cu lacrimi în ochi și suspinând, lumea își strângea catrafusele. Aruncau la întâmplare tot ce li se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fără luptă, și-au închinat țara în condiții grele. Nimic nu avea să-l clintească pe vodă în a se supune față de Înalta Poartă... Nici măcar apăsarea haraciului care încovoia spinarea țării ori jalea părinților ai căror copii erau luați în robie. Dar astfel vodă, oricare ar fi fost numele lui, credea că reușise să-și ferească poporul de asprimea otomană îndurată de alte nații care au îndrăznit să se împotrivească. Poate că, privit dintr-un anumit unghi, avea oarecum dreptate să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
al gentililor, În paralel cu Petru, care era apostolul evreilor 37. La Ierusalim niște „frați mincinoși” au vrut să-l circumcidă pe tovarășul său Tit, gentil („elin”) de origine; dar, cu acordul bătrînilor, Tit n-a mai fost „dus În robia” circumciziei, de care Îl eliberase Isus Cristos 38. În alte ocazii, atitudinea fraților din comunitatea Ierusalimului fusese cel puțin ambiguă. Vizitîndu-l pe Pavel În Antiohia, Chefa mînca la Început alături de gentili, Însă i-a părăsit de Îndată ce au sosit mesagerii lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
zadar”42. Într-un crescendo, Pavel stăruie și mai mult asupra prăpastiei care desparte Credința de Lege. Opozițiile sînt extrem de tăioase: Legea este definită drept „un blestem”43, În vreme ce Credința este o „binecuvîntare”44. Cristos și-a eliberat credincioșii din robia Legii, plătind prețul enorm al răstignirii 45. Legea nu era inutilă; Însă, după venirea Mediatorului, se Împlinise făgăduința de adevăr conținută Într-Însa46. Prin urmare În Isus Cristos Credința a abolit Legea 47, astfel Încît botezul creștin șterge toate deosebirile de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]