1,258 matches
-
decât cu condiția ca întrebarea "cum a fost posibil" să fie asumată de toți membrii societății noastre, la modul serios, în intimitatea inaccesibilă a fiecăruia. Acolo ar trebui să se producă adevărata decizie a primenirii, acolo penibila interogație trebuie să rodească în adevăr. Chemat a se rosti, după căderea dictaturii naziste, Heidegger a găsit că cel mai bun lucru pe care îl putea propune compatrioților săi era să mediteze pe marginea unui vers hölderinian în care se spune, aproximativ, că am
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
2. Răspunderea pentru dezastrul țării nu se poate limita doar la câteva figuri proeminente, ci cade asupra întregii nomenclaturi, a activiștilor ce au colaborat la "realizarea politicii partidului", a Securității cu instrumentele ei, inclusiv justiția. 3. Fiindcă Revoluția nu poate rodi în adâncime decât prin înnoirea morală a societății, socotim necesar ca instituțiile formative (școală, biserică, armată etc.) și cele de cercetări sau de consacrare (academii, uniuni de creație, institute etc.) să fie supuse unei analize critice, mai ales în ce privește activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se încheie sub ochii noștri și a căuta să-l prelungești e semn de neinteligență politică. Un vânt proaspăt adie peste țară, înviorând spiritele, trezind speranțe, stimulând energii. Bucuria de viață renaște, odată cu demnitatea individului și societatea civilă. Ea va rodi, putem fi siguri, dar mai întâi e nevoie ca Satana să dea înapoi, ca în ispitirea din pustie, gest previzibil numai întrucât există o presiune destul de puternică a noilor generații. Timpul, I, 18-19 (17 mai 1990), p.1, 4 SPERANȚA
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
trăit ea salutarul frison, capabil a-i înlesni regăsirea vechii demnități profesionale? Ar fi fost, poate, pentru comunitatea noastră, evenimentul cel mai de seamă după schimbările din decembrie. Căci schimbări se pot produce în viața unui popor, însă ele nu rodesc decât asumate în programe, însușite de acea "sare a pământului" care a fost întotdeauna corpul pedagogic în istoria oricărei comunități. Convorbiri literare, 34 octombrie 1990, p. 6 NU SABIA, CI PANA... Regăsesc în preocupările presei noastre o temă care a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
inimă! Vechiul adagiu din epoca renașterii noastre moral-politice inspiră și acest nou Îndemn la înălțare în istorie, îndemn ce se adresează nu numai profesioniștilor dintre Prut și Nistru, ci lumii românești în genere. E un îndemn ce se cuvine a rodi cât mai adânc, în ambele registre ale ființei. Cronica, XXV, 28 (13 iulie 1990), p. 1 SOLIDARITATE ȘI CULTURĂ M-a surprins întotdeauna ușurința, firescul evident cu care oamenii din societățile mai bine așezate convin asupra formulelor de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Acolo, la Jena, la Berlin, el a observat cum și petrecerile duminicale deveneau ocazii de educație estetică, intelectuală, civică a poporului, pe seama unor societăți menite să organizeze timpul liber, să îndrume energiile spre activități creatoare. Dacă asemenea formule întârziau să rodească la noi, faptul se explica prin lipsa tradiției și a metodei. Asocierea de grup implică o disciplină, un efort de sincronizare și de armonizare a intereselor. Mai strâns legată de Europa centrală, Transilvania a pus la lucru și mai stăruitor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la prima întâlnire dintre Ioan Botezătorul și "noul Mesia". Sunt fapte obișnuite, "felii de viață", pentru o lume profană, care obnubilează, premeditat, manifestarea sacrului. Rămâne de relevat și de acceptat hierofania, simbolul drumului către o speranță în conformitate cu așteptările, făcând să rodească dorul lor pentru poezia înaltă. Mai încărcată biblic este întâlnirea dintre Creangă și Eminescu la Școala din Păcurari. Toți biografii "genialului humuleștean" și, mai cu seamă, Călinescu sunt de acord că, dacă nu l-ar fi cunoscut pe instructorul școlar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
În special Atâta verde peste cerul alb (Editura Tipo Moldova, Iași, 2006), emoționanta spovedanie a supraviețuitorului unei povești sfârșite tragic, dovedește exact contrariul. Ultima carte de poezii a lui Nicolae Turtureanu împrumută forma de jurnal liric al neuitatei iubiri pentru Rodi, veritabilă summa a feminității eterne. Ascultând de pulsația febrilă ori, deopotrivă, tandru-nostalgică a unei inimi temporar împietrite de durere, poezia de aici recompune în tonalități diferite, deopotrivă de sensibile, fețele Femeii pierdute prin moarte și eternizate prin dragoste și creație
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
modele literare ale tânărului poet au fost, se preciza într-un capitol anterior, Gabriele D'Annunzio și Giovanni Pascoli. Dintre cele două influențe numai cea pascoliană, si pe această filiera cea leopardiană, a rezistat de-a lungul timpului și a rodit în opera de maturitate. Observând imaginile și modulațiile preluate de la cei doi literați, mai ales de la cel din urmă, criticii au formulat comentarii malițioase semnalând în cazul primului Quasimodo, naufragii iremediabile în pascolianism. Cu toate că era mereu în căutarea originalității, avea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu primele infiltrații blagiene ("Vreau satul cu sunetul lacrimei mele", tema somnului, a străbunilor, a matricialului)74. Totuși, ceea ce pare să străpungă armonia acestui spațiu este tocmai asumarea consecințelor pe care le implică această condiție de poet: "Știu, puritatea nu rodește,/ Fecioarele nu nasc copii,/ E marea lege-a maculării/ Tributul pentru a trăi.// Albaștri fluturi cresc omizi,/ Cresc fructe florilor în jur,/ Zăpada-i albă neatinsă/ Pământul cald este impur.// Neprihănit eterul doarme, / Văzduhul viu e de microbi,/ Poți dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
au trecut anii, nu în faptul că iubirea față de semeni este, de obicei, dezamăgitoare, ci în alegerea făcută pentru viața sa; și-a cantonat existența în pagină și, brusc, constată că marginile acestei pagini sunt aproape. Ea a refuzat să rodească în viață, iar rodul cuvintelor, poemul, este alunecos și nu i se supune. A ales să scrie, dar, pe nesimțite, oamenii au întors privirea, s-au risipit, s-au lăsat atrași de alte oferte și poemele au devenit strigăte mute
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
au fost îndeosebi istorici ai religiilor și culturilor, poeți, artiști și mai puțin exponenții unor partide și autori de reforme sociale, ingineri, economiști și alți agenți specifici societăților moderne contemporane. Proiectul lui Husserl a fost mai puțin metafizic și a rodit în ontologia filosofică formală, în antropologiile existențialiste numeroase în Vest la jumătatea secolului trecut. La noi, "contaminați" de ideile lui Guénon au fost și au rămas unii scriitori, artiști, filosofi ori preoți români (14). Ei au preluat idei din opera
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Mumelor“, a conceptelor originare, fără ca acestea să fie vreodată obiectivate, însușite, elaborate. Neintențională, neprogramatică, expe riența flaneurului intră în categoria „nefericirilor“ poetului fermecat de dragostea „nicht sowohl auf den ersten als auf den letzten Blick“. În mod esențial, ea nu „rodește“, nu determină un rezultat, ci doar reorientează privirea de la caracterul lor actual către universul lor potențial, istoric. Prin aceasta nu trebuie înțeles că experiența este la Benjamin doar subiectivă, trecătoare: ea nu se confundă, cum am încercat să arăt în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
misionare, caritative, artistice, de ctitorire de edificii bisericești și monahale, de reinstaurare a cultului Sfântului Andrei, de reintroducere a pelerinajelor și a cultului moaștelor, de menținere a spiritului ecumenic prin dialogul interconfesional etc. Au fost semințele unei ucenicii prețioase, care rodesc astăzi în paginile acestei interesante cărți, contribuție binevenită la explorarea și evaluarea unui domeniu important al mass-media din România, încă niciodată abordat din această dublă perspectivă, a teologului și a specialistului în comunicare. Condeiul Lilianei Naclad reunește oximoronic detașarea teologului
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de mijloace, ci dominându-le, independent de ele, însă dependent de impulsul inițial. Acesta pune în mișcare întreaga creație, întreaga istorie, cultură, civilizație... Dependența omului de cuvânt, de Însuși Cuvântul întrupat, este cea care însuflețește discursul religios și care poate rodi în sufletul său pacea, bucuria, dragostea, dorința de comuniune, de apropiere, de iubire față de aproape, într-o expresie cuprinzătoare poate rodi o persoană unică în frumusețea sufletului, dar globală ca existență în Dumnezeu și în comuniune cu alți semeni. Comuniunea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cultură, civilizație... Dependența omului de cuvânt, de Însuși Cuvântul întrupat, este cea care însuflețește discursul religios și care poate rodi în sufletul său pacea, bucuria, dragostea, dorința de comuniune, de apropiere, de iubire față de aproape, într-o expresie cuprinzătoare poate rodi o persoană unică în frumusețea sufletului, dar globală ca existență în Dumnezeu și în comuniune cu alți semeni. Comuniunea însă comportă atitudini și sentimente ce nu pot fi mediate prin nicio tehnică, indiferent de eră, fie Gutenberg, fie web. Deseori
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
îl primim, riscăm să asistăm cu adevărat la o anulare a rodului pe care trebui să îl dea Cuvântul. Un discurs religios fără valoare autentică este sămânța căzută în pământul plin de spinii și pălămida vremurilor și, deși începe să rodească, foarte curând va fi înăbușit, iar omul care a citit, văzut, auzit cuvântul, care însă nu și-a aflat în el ecoul lăuntric se rupe de comuniunea reală și va deveni la rândul său globalizat, o simplă mașină demnă de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
302. Simbolul pietrelor în funcție de culori este practic intuitiv, fiind ușor de identificat motivele pentru care pietrele de o anumită culoare aveau anumite proprietăți. Este firesc ca roșul să fie legat de sânge, verdele prin analogie cu frunzele și iarba care rodește din pământ de digestie și fertilitate/creație, albastrul, fiind culoarea cerului, de liniște, dar și de energie, întrucât este casa zeilor, iar negrul de puteri malefice întrucât este întunericul, necunoscutul, haosul prin excelență. În timp ce simbolul este universal întrucât corespunde unui
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sfâșie. într-un colț de lume, liniștea domnește - „crispată”, „înșelătoare”, „absolută”, doar în cimitirul „Ghivat Shaul”, „tăcerea pietrei” invită întru ascultare: „Orbiți, deopotrivă, / de înscenările armoniei, în ora de pace și sânge a amurgului complice”. într-un adânc de suflet, rodește o voce: „Nu are importanță unde voi fi... oriunde aș fi... voi fi aici!...” Iar într-un amurg de taină s-aud șoptiri de vis: „Chiar rămânând acolo unde sunt, nu are importanță unde, mă-ntorc sigur!...” Gheorghe Andrei Neagu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
diamantin” (Radu Petrescu), poate avea valoare apoftegmatică, obligând pe cititor la o lectură interactivă (Andrei Pleșu), poate transcrie tumultuoase frământări istorice (C. A. Rosetti) sau momente sângerânde din propria existență (I. D. Sîrbu), poate deveni un sfâșietor cântec de lebăGă pentru Rodi, soția iubită (N. Turtureanu) sau se poate subscrie într-o „fereastră luminată” înspre viitorime (T. Vianu) și exemplele-ar putea continua. Preluând mărturia strămoșului acestui gen, eenri-Frederic Amiel (1821-1881), jurnalul poate deveni prilej pentru a formula deviza vieții (generos model
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
muri, triumfând și dând naștere unui nou germene. Prin suferință. Dar printr-o suferință creatoare. Care va cunoaște fericirea. Tot astfel, două ființe care vor avea parte de „Iăgăduință împărtășită” (Ralph taldo Emerson), scânteia iubirii lor va-nflori și va rodi, asemenea bobului de grâu. Ca o binecuvântare divină. Dacă însă facem referire doar la o singură scânteie, nu mai vorbim de Iăgăduință, ci de o scânteie rătăcitoare, care nu va rodi nicicum și nicicând. Un astfel de exemplu, nefericit, ne
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
taldo Emerson), scânteia iubirii lor va-nflori și va rodi, asemenea bobului de grâu. Ca o binecuvântare divină. Dacă însă facem referire doar la o singură scânteie, nu mai vorbim de Iăgăduință, ci de o scânteie rătăcitoare, care nu va rodi nicicum și nicicând. Un astfel de exemplu, nefericit, ne oferă scriitorul Petre Rău, în romanul său: OroloJiul de nisip, pentru care i-aș alege drept motto, un catren dintr-una din creațiile sale: „cocloidice umbre se preling în clepsidre / stropi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
lacrimile noastre...” (Amintirea poetului) Acum și-ntotdeauna! Dan Plăeșu Incursiune în proza romanescă „Mă aflu înlăuntrul sufletului meu...” De patru decenii și jumătate, pentru DAN PLĂEȘU viața înseamnă mistuire, vibrație, înnobilare a cuvântului scris. Talantul Kărăzit (dar divin întru îndumnezeire) rodește cu patos, ca o torță arzândă întru iubire, frumusețe morală, sensibilitate. Cunoscut scriitor și jurnalist profesionist, Dan Plăeșu abordează cu egal succes o diversitate de genuri și stiluri literare: poezia, foiletonul, pamfletul, fabula, proza satirică, romanul, dramaturgia, cronica literară sau
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
câte avem de schimbat în propria no astră viață. El a vorbit oamenilor în pilde, cu scopul de a i î nvăța pe oameni să gândească singuri și să înțeleagă corect sensul spuselor sale. A aruncat sămânța cunoașterii care a rodit în funcție de solul în care a căzut. Dacă cei în cauză erau pe o treaptă mai înaltă de cunoaștere au înțeles mai mult din spusele lui, alții au înțeles mai puțin iar unii chiar nimic. Isus a pus probleme de conduită
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
din propria experiență. Pentru asta este nevoie de timp. Dumnezeu știe asta și de aceea este foarte răbdător cu noi. Isus de asemenea știa asta și de aceea a spus la un moment dat: eu arunc sămânța cunoașterii care va rodi în funcție de solul pe care va cădea. Iar creșter ea se face în timp. Dar Isus mai dă un avertisment în acest sens. Est e vorba de parabola cu banul pus la păstrare. Pentru a fi pe înțelesul oamenilor, vorbind în
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]