1,061 matches
-
Paris, fost consilier la Curtea de Apel din București și fost avocat de Stat, str. Modei, 4; Marinescu-Bragadir, D., negustor, str. Carol I, 11; Matak, inginer, Calea Victoriei, 135; Mavrocordat (prințesa Caterina), str. Pensionat, 8 bis; Meitani, G.G., avocat, senator, str. Rondel, 4; Michăileanu, șt., profesor, str. Taurului, 3; Michel, A., profesor de scrimă, str. Occidentului, 36 bis; Mihai, Radu, general, prefect de Poliție, Calea Victoriei, 113; Mihăilescu, Sim., directorul Eforiei Spitalelor Civile, str. Armenească, 3; Mihăilescu, șt., profesor, publicist, str. Colței, 54
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1:00 în România. Japonia e cu șase ore înaintea noastră. Am constatat că aici trăiesc în viitor...La ora 9:10 am coborât la micul dejun, unde mi-am ales, din varietatea mâncărurilor expuse, o bucățică de pește, un rondel de ceapă, iaurt, două chifle, două clătite japoneze peste care am turnat sirop de arțar, din abundență, un pahar de lapte, patru felii de ananas și, ca de obicei, o cafea fierbinte cu mult lapte. Cafeaua mi-o prepară Dragoș
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
primul număr din al doilea an al revistei „Aron Pumnul” (Cernăuți). Duioasă și plină de pitoresc e comemorarea pe care o face dl. profesor N. Tcaciuc-Albu, pictorului Eugen Maximovici, de la a cărei moarte s-au împlinit 15 ani. Reținem apoi „Rondelul” semnat de Th. Gh. Lauric și o schiță umoristică de M. Bendeschi. (D.V. Cărți și reviste, din Revista Bucovinei nr 6/1943) * Revista Asociației Corpului Didactic MedicoPedagogic din România apărea la Cernăuți în septembrie 1931 și avea ca redactor pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Timișoara și cu nr.1-2 pe ianuarie și februarie 1945 „pentru că, spunea ea, sunt glasuri care ne îndeamnă cu stăruință să continuăm.” În revista, refugiată la Timișoara, în nr. 12/1942, Dimitrie Vatamaniuc, care iscălea de obicei D. Vatamanu, publica rondelul „În poarta de la Drum”: „În poarta de la drum, tata a dăltuit o cruce mare, Și palmele aspre i-au sângerat adânc și greu. Purta sub pleoape ude și-amorțite, destrămare. Plângea. Își întoarse ochii să nu-l văd și eu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de versuri cu autograf. Unde te poți simți mai ignorat decât într-un astfel de loc? Nefiind băgat în seamă îți poți trăi singurătatea în mare liniște. Comentează, te rog, acest fragment dintr-o celebră poezie a lui Macedonski, din "Rondelul orașului mic": "Orașul mic te fură-ncet/ Cu ale lui tăcute strade,/ Cu oameni proști, dar cumsecade,/ Ce nici nu știu că sunt poet...." Uite, deja am răspuns la această întrebare, am să vin cu-o completare citând-o pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
într-adevăr există la mine un poem ca Hai, Reiner al tău în ceea ce mă privește pe mine. Eu încerc ca toate poemele să mă reprezinte, dar cine luptă pe prea multe fronturi, pierde bătălia. Poate "Magduș", poate "Transilvania" sau rondelul " Voi m-ați uitat" dar vorbeam de responsabilitatea poetului, de aceea poate: Plutonul de execuție Vin șapte soldați cu pușca în mână. Sunt singur pe câmpul cu maci. În piața centrală gloata se-adună. Strâng flori pentru tine, tu, una
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în care se schimbă un om obișnuit în fața camerei de filmat este ratată, iată, pentru un actor cu mult mai puține resurse, care nu a făcut nici măcar un singur rol memorabil în cinema. Păcat. Toată lumea pleacă având pe buze cuvântul rondel din spiciul lui Pintilie, cu care ne-a regalat : Wonderful ! A fost într-adevăr wonderful, chit că n-am reușit să-l prind pe Pintilie la sfârșitul ceremoniei până să ajung din fundul sălii, acesta a dispărut englezește (wonderful, nu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care ar trebui să fie alungată <endnote id="(476, pp. 201-202)"/>. „Jidovul rătăcitor” Însuși a fost asociat câteodată cu țiganul vagabondând prin Europa Centrală. Nu este de mirare că și despre țigani, cei care „merg fără-ncetare” (ca Într-un rondel de Alexandru Macedonski), s-a fabricat o legendă care să motiveze veșnica lor pribegie. E vorba de o legendă etiologică din mitologia țiganilor din Ungaria și Transilvania, publicată de I.H. Schwicker În 1883, care este evident o prelucrare a legendei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un vis. Ca Horațiu, Macedonski își face testamentul, atribuind poeziilor lui trăinicia nestematelor: Sfidând a dușmăniei pornire omenească, Și stând într-o lumină mereu mai strălucită, Să piară n-au vreodată și nici să-mbătrînească. Poetul începea să aibă mirajul Extremului-Orient. Rondelurile Senei și Rondelurile de porțelan, conținând momente tipice ale Occidentului și Orientului, alcătuiesc infernul și paradisul lui Macedonski, atât de obsedat de Divina Comedie. Parisul luat ca exponent al Occidentului e "iad, urlând de răutate", e infernul dantesc, cu un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Horațiu, Macedonski își face testamentul, atribuind poeziilor lui trăinicia nestematelor: Sfidând a dușmăniei pornire omenească, Și stând într-o lumină mereu mai strălucită, Să piară n-au vreodată și nici să-mbătrînească. Poetul începea să aibă mirajul Extremului-Orient. Rondelurile Senei și Rondelurile de porțelan, conținând momente tipice ale Occidentului și Orientului, alcătuiesc infernul și paradisul lui Macedonski, atât de obsedat de Divina Comedie. Parisul luat ca exponent al Occidentului e "iad, urlând de răutate", e infernul dantesc, cu un Styx, Sena, pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
O antologie cronologică a aforismului românesc, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Zâmbete și gânduri, „Chișinău”, 1977, 24 februarie; Ion Cristofor, Un epigramist: Efim Tarlapan, TR, 1993, 1; Victor Prohin, Un devotat scutier al genului, LA, 1994, 20; Ion Trif-Pleșa, Rondeluri de onoare, „Porto-Franco”, 1996, 1; Mihai Cimpoi, Efim Tarlapan și căderea imperiului, LA, 1996, 12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 220; Nicolae Bătrânu, Marțiale basarabene, LA, 1999, 4 noiembrie. M. C.
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
sentimentului pustiului și al uitării: „În sânul codrului pustiu/ Izvoarele au mucezit./ Și a rămas ca un sicriu/ Cu frunze moarte-mpodobit.// Și mierla tace-n timp târziu,/ Iar cucu-n ore a murit;/ În sânul codrului pustiu/ Izvoarele au mucezit” (Rondelul toamnei). Maestru al sonetului, rondelului și poemului într-un vers, T. scaldă verbul într-o luminiscență potolită, cu o tonalitate elegiacă generată de pericolul iminent al „abisurilor de moarte”. SCRIERI: Caravana robilor, Bolgrad, 1934; Somnul lebedelor, Buzău, 1944; Miracol carpatin
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
În sânul codrului pustiu/ Izvoarele au mucezit./ Și a rămas ca un sicriu/ Cu frunze moarte-mpodobit.// Și mierla tace-n timp târziu,/ Iar cucu-n ore a murit;/ În sânul codrului pustiu/ Izvoarele au mucezit” (Rondelul toamnei). Maestru al sonetului, rondelului și poemului într-un vers, T. scaldă verbul într-o luminiscență potolită, cu o tonalitate elegiacă generată de pericolul iminent al „abisurilor de moarte”. SCRIERI: Caravana robilor, Bolgrad, 1934; Somnul lebedelor, Buzău, 1944; Miracol carpatin, Brăila, 1969; Poezii, pref. Dumitru
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
cântec din ulița noastră (1953). Deja se simte influența folclorică (Cântec pentru nevastă) și apare o nouă dimensiune, aceea a universului mărunt, casnic, care anunță vocația poetului ca autor de literatură pentru copii. De asemenea, el cultivă specii fixe, precum rondelul, care, alături de sonet, va fi specia favorită a liricii sale din anii ’60-’70. În Întâmplarea din grădină (1952), Făurari de frumusețe (1954) și O școlăriță în pădure (1955) se află poeme fermecătoare cu animale și plante, uzând de o
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
simplă, dar ingenioase ca limbaj, dinamice, ludice. Începând cu Oameni și dragoste (1958) un filon clasicist își face apariția, din ce în ce mai vizibil, în masa amorfă a poeziei realist-socialiste, prezentă în mai multe volume eclectice. O dimensiune morală iese la iveală în rondeluri satirice, însă fără miză estetică. Tentația epicizării, a colocvializării se resimte în lirica socială din Copiii cartierului (1961), pentru ca „romanul în versuri” (Aurel Martin) Povestea Ioanei (1963), scris în stil folcloric, pe alocuri reușit stilistic, pe alocuri fals, să adopte
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
Colina crinelor nuntiri, București, 1995; Ducatul cerbilor căderii, București, 1995; Edenul selenelor veri, București, 1995; Ducatul artemizelor nuntiri, București, 1996; Roua și nuntirea învierii, București, 1997; Corola sacrelor lumini, Arad, 1997; Cocorii miruitelor nuntiri, București, 1997; Contururi spectacologice, București, 1998; Rondeluri crepusculare, Râmnicu Vâlcea, 1998; Azurul paltinilor verii, București, 1999; Cu somnul cerbilor nomazi, Constanța, 1999; Empireul viselor ucise, București, 1999; Dumbrava heruvimelor dormiri, Constanța, 2000; Nuntirea nuferilor dezrobirii, Videle, 2001; Regatul mirilor rubini, Constanța, 2001; Ducatul cerbilor robirii, Videle, 2002
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
crepusculare, Râmnicu Vâlcea, 1998; Azurul paltinilor verii, București, 1999; Cu somnul cerbilor nomazi, Constanța, 1999; Empireul viselor ucise, București, 1999; Dumbrava heruvimelor dormiri, Constanța, 2000; Nuntirea nuferilor dezrobirii, Videle, 2001; Regatul mirilor rubini, Constanța, 2001; Ducatul cerbilor robirii, Videle, 2002; Rondeluri antume, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Ioana Mărgineanu, „Ostrovul iubirii”, SLAST, 1987, 3; Irina Petraș, Exerciții de adorație, TR, 1993, 28-29; Doina Modola, Profesorul-poet, TR, 1994, 50; Popa, Ist. lit., II, 657. A. Ml.
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa, gazelul. II. Genul epic 1. Oral * în versuri: balada, legenda * în proză: legenda, basmul, snoav 2. Scris * În versuri: balada, poemul, epopeea, legenda, fabula * În proză: anecdota, schița, nuvela, romanul, reportajul, eseul, amintirea, memoriile, jurnalul etc. III. Genul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la Editura Literatura Artistică și la revista „Basarabia”. Editorial debutează târziu, în 1987, cu placheta de versuri Omul către om. Următoarea carte, Crucifix (1993), este marcată de o viziune interiorizată, de efuziuni lirice și un discurs metaforic fluent. Volumul de rondeluri Ne caută o veste (1995) are o formulă lirică ce îmbină meditația sentențioasă gravă cu simbolurile și alegoriile ce țin de ontic. Rondelurile, având unele afinități cu cele ale lui Al. Macedonski, se caracterizează prin formule gnomice, prin rigoarea, sobrietatea
FURDUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287116_a_288445]
-
1993), este marcată de o viziune interiorizată, de efuziuni lirice și un discurs metaforic fluent. Volumul de rondeluri Ne caută o veste (1995) are o formulă lirică ce îmbină meditația sentențioasă gravă cu simbolurile și alegoriile ce țin de ontic. Rondelurile, având unele afinități cu cele ale lui Al. Macedonski, se caracterizează prin formule gnomice, prin rigoarea, sobrietatea și exactitatea expresiei lirice, prin bogate referințe la arii largi de cultură sau la religie. Același lucru se poate afirma despre cea mai
FURDUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287116_a_288445]
-
poezia simbolistă, vizibilă în tematică și în unele procedee de expresie, coexistă cu note parnasiene. Viziunile mitologice din Pygmalion, Imn la Afrodita, evaziunea exotică, cultul frumosului și exercițiul formelor fixe țin de idealul parnasian. D. a cultivat sonetul, a încercat rondelul, pantumul, sonetul dublu, sextina. El este și autorul unui volum de Opere dramatice (1905), cuprinzând un basm versificat, Dafin Făt-Frumos și frumoasa Ileana, melopeea Renegatul (1893) și poemul dramatic Visul lui Ali (1913), compuneri hibride, monotone și de un nivel
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
tradiții care îl leagă pe Vasile Alecsandri de St. O. Iosif și Ion Pillat. Incursiunile în zona simbolistă sunt repede abandonate. Poezia lui este cuminte, reținută, predominant nostalgic-evocativă, elegiacă, iar stanța, cizelată cum se cuvine atunci când forma aleasă e sonetul, rondelul ori gazelul. SCRIERI: Trec păsări în amurg, Râmnicu Sărat, 1929; Aspecte din poezia noastră națională și socială, Râmnicu Sărat, 1930; N. Iorga, Râmnicu Sărat, 1930; Nopți provinciale, Râmnicu Sărat, 1931; Ion Creangă ca pedagog, Râmnicu Sărat, 1931; Humorul lui Creangă
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
St. O. Iosif. De o alură mai accentuat simbolistă e Soldatul, prin strofa-refren: „la Oarba, la Oarba / în sus, mai în sus / soldatul și moartea / odată s-au dus.” Prin definiție sunt incluse aici inflexiuni consonante cu muzicalitatea simbolistă din rondeluri. Cultivat cu discreție aproape în toată opera, rondelul monopolizează în Măslinul lui Platon (1977) un întreg ciclu. Ponderea notei simboliste diferă de la o piesă la alta, această notă făcându-se mai distinct auzită în versurile de tonalitate elegiacă: „S-au
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
simbolistă e Soldatul, prin strofa-refren: „la Oarba, la Oarba / în sus, mai în sus / soldatul și moartea / odată s-au dus.” Prin definiție sunt incluse aici inflexiuni consonante cu muzicalitatea simbolistă din rondeluri. Cultivat cu discreție aproape în toată opera, rondelul monopolizează în Măslinul lui Platon (1977) un întreg ciclu. Ponderea notei simboliste diferă de la o piesă la alta, această notă făcându-se mai distinct auzită în versurile de tonalitate elegiacă: „S-au scuturat toți trandafirii, / Se mai aude aiurând / Povestea
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
noi odată soare / și-n flacăra ce va zvoni ușure / vom auzi și ploile pe mare / și vântul cald care suia pe șure.” Același timbru elegiac, aceeași propensiune spre linia melodică a spunerii și spre concentrarea discursului sunt vizibile în Rondeluri (1980), carte care definește întru totul un tip de sensibilitate poetică. SCRIERI: Argintatul pește și alte poezii, BUCUREȘTI, 1970; 41 de sonete, București, 1975; Rondeluri, București, 1980; Un gând, un chip știut, un vis, un timp..., București, 2002. Repere bibliografice
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]