25,920 matches
-
ei cu o privire întrebătoare. - Nu, nu sunt. De ce mă întrebați? - Eu îmi fac veacul de multișor prin aceste locuri și n-am văzut pe careva să pună o lumânare sau primăvara o floare să așeze. Dacă nu îi sunteți rudă atunci ...atunci cine sunteți? - Eu? O ...o ...nimeni ...Care însă l-a iubit. FLASH 23 (Tic tac) Mărului verde din sufletul meu Tic tac. Tic... tac. Oare cât să fie ceasul? Nu știe, n-a văzut niciunul până acum, dar
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
generat de universul tradiționalist al satului, plin încă de credințe și obiceiuri, de cutume și datini, alcătuind o parte din etnofolclorul românesc. Moment distinct în cultul morților, „Pomana” este în înțelegerea pictorului nu numai un ipotetic prilej de întâlnire cu rudele și prietenii plecați la Domnul, ci reprezintă și o confluență a regulilor cu popoarele lor de morți și de vii. Diviziunea armonioasă a suprafeței picturale în cerul duhurilor și câmpul pământului nu înseamnă doar o percepere fizică a lumii, ci
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în goană după cei doi fugari îndrăgostiți și a tot fugit el cale de vreo doi kilometri. Dar gerul l-a răpus și nu mai avea spor la fugit. Vecinii lui, Vasile Tonu și cu Iancu Paraschiv, care erau și rude apropiate cu Butnaru, și-au luat fiecare hainele pe ei și opincile, căciuli și mănuși și au plecat după vecinul lor, Butnaru. Și l-au găsit aproape mort, dar nu înghețat, nemaiputând să meargă că era amorțit. Tonu și cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și au făcut repede o targă și l-au adus acasă pe doi drugi. L-au băgat imediat cu picioarele în apă rece de și-a revenit. Iarna a trecut și Ilinca s-a întors la bărbatul ei însoțită de rude, cerându-și iertare și promițând că nu are să se mai repete așa ceva. Drept dovadă el a primit-o și au închegat o familie unită, Ilinca a născut doi băieți, mai întâi pe Costache, zis Drăcosu, și apoi, la vreo doi-trei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe Agripina intrând pe poartă, Dumitru s-a urcat în pod. Leușteanca i-a adus ouăle pentru schimb și, spunând că are treabă, a ieșit din casă ... planul decurgând după cum fusese pregătit. Când a venit seara Dumitru a mers cu rudele la Agripina pentru a da de veste celor din sat că, în curând, vor face nuntă. Agripina refuza să dea drumul la rachiu, obicei premergător nunții, spunând că nu se mărită. Atunci Cociocoaia a luat sticla și a dat drumul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-i și casă în Țibănești, nu o dată, ci de două ori, că prima i-a luat foc și a ars. Tot aici s-a dat în dragoste cu Vornicu, om de vază în sat și la curtea boierului, că era rudă cu acesta. Ca toate să fie pe placul ei, Cociocoaia, în tot timpul vieții ei, a recurs la tot felul de trucuri și șiretlicuri, gândind că așa va fi mai aproape de Dumnezeu și de cei dragi ei. Astfel, l-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
preot să facă slujbă de dezlegare și să meargă la casa ei să citească „Moliftele Sfântului Vasile”. Au plătit oamenii slujbele făcute de preotul din sat, dar după slujbe urgia a început să ia o mai mare amploare. Au mers rudele la mai multe biserici și mănăstiri, au mai mers și la diferite babe, că nu se mai putea sta în casa respectivă. Toate se făceau fără publicitate că era epoca aurului roșu a lui N. Ceaușescu. Pe unde au mers
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fata cea mare a Ioanei, s-a măritat prima, după datinile străbune și a avut parte de o soartă asemănătoare cu a Ioanei. Soțul Mariei s-a numit tot Ion Lupu și era din satul Moara lui Ciornei. Nu erau rude, doar coincidență de nume. Au făcut nuntă cu focuri de armă, cu vulpe, dar viața a fost grea după aceea. Ion Lupu a murit de tânăr, că a băut din greșeală sodă caustică lichidă și, în șase luni, s-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lui nevastă să-l cheme pe preotul care păstorea în acea perioadă enoriașii din sat, să vină să-l spovedească. La spovedit a venit preotul cu dascălul ca să-l și împărtășească. Întâmplarea a făcut, nu știu cum, că acolo se aflau și rudele lui, pe care preotul le-a rugat să intre în casă pentru a putea spovedi muribundul. Oamenii au intrat cu toții în casă, lăsându-l pe muribund numai cu preotul. Curioși, au stat cu urechile ciulite pe sub geamurile de la cerdac și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
că-i păcat mare, mare păcat. Fugi de aici, pleacă de la casa mea, păcătosule. Rămâi cu bine, fiule, și încearcă să te rogi la Domnul. Oamenii ce se aflau în casă au auzit tot ce a spus muribundul și toate rudele lui s-au îndepărtat de el și au făcut un consiliu de familie și au hotărât să-l ducă la un spital de nebuni sau la un azil de bătrâni, undeva. Dar nicăieri nu l-au primit. A mers și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
sate interziceau total construirea acestora; două sate permiteau doar obștii ca atare să le construiască; unele sate nu permiteau unui singur sătean să facă un gater, el fiind obligat să se asocieze cu alți membri decât cei care îi erau rude (Stahl, 1998, vol. II, pp. 186-188). Pe lângă necesitatea de a reglementa modul de exploatare a pădurilor apare în această perioadă și tendința de a limita și egaliza drepturile de folosire a izlazului: tendință manifestată nu atât din cauza înmulțirii animalelor, cât
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe părinții băiatului, degeaba. Ce doreau tinerii nu a contat pentru nimeni. Au trecut câteva luni, a venit Revelionul și una dintre verișoarele Letiției a invitat-o să petreacă noaptea dintre ani la ea acasă, unde se adunau mai multe rude și prieteni de-ai lor. Mama o Îndemnase chiar să se ducă, prea stătea numai În casă, unde Învățase croitoria cu o vecină din bloc. La Revelion a cunoscut Letiția un tânăr senin și calm care a impresionat-o prin
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ar face bine, să mai discute cu cineva necazul ei, să-l poarte mai ușor. Avusese parte de patru decese, În ultimele două luni și se simțea epuizată fizic dar mai ales psihic. Toți cei patru decedați i-au fost rude apropiate, dar cel mai tare o durea moartea surorii sale. Aceasta stătuse paralizată În pat timp de 15 ani. Primii șapte ani o Îngrijise soțul ei, dar și surorile. După acei șapte ani, soțul s-a stins, de durere și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
citit sau aș dori să-i citesc, dar vouă vă doresc să aveți posibilități infinit mai mari ca ale mele, ca să pătrundeți cât mai multe adevăruri. 11 martie 2004 A fost odată, ca-n povești, A fost ca niciodată Din rude mari împărătești O preafrumoasă fată. Și era una la părinți Și mândră-n toate cele Cum e Fecioara între sfinți Și luna între stele. Din umbra falnicelor bolți Ea pasul și-l îndreaptă Către fereastră, unde-n colț Luceafărul așteaptă
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
a fost virată la Schweizerische Geselschaft Bank din Zurich, pe un cont numit ROMEX”. Emigrarea legală a devenit însă o opțiune pentru mulți români, iar autoritățile române pentru a descuraja acest fenomen au luat o serie de măsuri care vizau rudele rămase în România; deseori se făceau presiuni asupra lor - interceptarea scrisorilor și a convorbirilor telefonice, amenințări, intimidări, hărțuiri profesionale, retrogradări - pentru a-i determina pe cei plecați să se întoarcă. „Dragii noștri, noi suntem foarte îngrijorați din cauza lui D. și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
-s eu. Copil alintat și capricios, totodată, deși copilăria a fost diferită de a semenilor mei, care aveau familie completă. Dar și noi am primit tot ce aveam nevoie, și tot ce ne doream, am fost alintate de către bunică, de către rude, de tatăl nostru, care ne iubește și ne crește, însă, ce era diferit la noi era lipsa mamei, lipsa căldurii părintești, pe care poți să o simți prin îmbrățișări și dezmierdări, ceea ce nu am primit. Mama își iubea odraslele capricioase
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
iar când rochița i-a rămas și ei mică, am dat-o la o doamnă care avea mulți copii, iar după ce au crescut și ei, ea a dat rochița unei tinere mămici. Într-o zi, la acea mămică vine o rudă de-a ei și, văzând rochița dată, mare i-a fost mirarea și bucuria, când și-a recunoscut rochița ei, păstrată peste atâția ani. Așa trebuie să procedăm toți; să facem fericit pe cineva și, atunci, noi vom primi o
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
scumpe, în loc să-și promoveze partidul cu un lucru bun făcut pentru oameni. Eu am votat pentru o schimbare dar, mai presus de toate, fiecare partid are propriile interese. Chiar și noi, alegătorii, votăm cu un interes. Unii votează pentru că au rude într-un partid și trebuie susținuți, alții votează că au fost plătiți sau li s-au dat ajutoare sau băutără pentru a le suci mințile, și mai sunt și acei care au votat pentru schimbare, pentru speranță. Eu sigur nu
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
am început să scriu, persoanele dragi îmi zic „lasă prostiile, ia și scrie”. Ce plăcute sunt aceste observații! Aceste observații sunt diferite, pentru că-mi arată că cineva are grijă de mine. Nu primeam observații, de când am crescut, de la bunica, de la rude, de la tata. Mă consideram mare. Unele persoane, care te cunosc și văd că tu ai un succes, încep să se uite cu alți ochi la tine. Asta e specific societății noaste, adică trebuie să fii „în rând cu lumea” să
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
unele viziuni și îmi arată ce trebuie să schimb la mine. Dar sunt foarte fricoasă și-mi este foarte greu să iau o decizie. Îmi este frică să nu dezamăgesc, să nu mă vorbească lumea, să nu le fie rușine rudelor mele. Mereu, am făcut toate aceste lucruri pentru ei și pentru mine, dar, mai mult, pentru gura lumii. Majoritatea oamenilor care mă cunosc vor zice de bine despre mine. Unii vor spune că nu pot să-mi țin părerile pentru
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Brâncoveanu”, a luat de soție pe Colette Cozianu, nepoata haiducului Iancu Jianu. El a schimbat chipul și înfățișarea palatului, azi hotelul „Parc”, adaptându-l la condițiile noi ale timpului. Pe aici avea să treacă din când în când apropiatele lui rude, Ana Brâncoveanu, Contesa di Noilles și Martha Bibescu, personalități de talie europeană care au slujit cu cinste arta, diplomația și literatura română. La cumpăna secolelor XIX-XX, vremurile s-au schimbat. Războiul pentru întregirea neamului a însemnat și pentru brezeni suferință
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a mângâiat părul, gândindu-se din nou la tabloul alegoric Păcatul de Franz Stuck, descoperit cândva dintr-o revistă ilustrată. Încă din adolescență, Domnul R., actualul profesor și ziarist de ocazie, avea obiceiul să caute prin poduri de case (ale rudelor apropiate) colecții de ziare și reviste vechi, din care decupa cu foarfeca, pe lângă articole interesante, și reproduceri de artă, fotografii mai deosebite. Le aduna în dosare, ca mai apoi, periodic, să le răsfoiască nostalgic, cu sentimentul copleșitor că nu va
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
la „povestea romantică” în care era „angajat trup și suflet”? Trăind-o, se simțea tânăr ca odinioară, savurând totodată avantajul dat de „experiența și știința sexagenarului”. El înțelege și simte altfel, cotropit de beția amorului trăit și „târziu”, și „ilegal”. Rudele și prietenii nu bănuiesc nimic. Care dintre ei l-ar aproba? „Nu vor ști nimic, niciodată!” - conchide Profesorul. Teodora îl aproba, aruncându-i însă o privire neîncrezătoare. Intuiția feminină îi spunea altceva: pînă la urmă, orice lucru ascuns se dezvăluie
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
unii mai groși, alții mai subțiri, unii înalți și umbroși, alții scorburoși și uscați ca niște schelete; vedeai uriașe sălcii plîngătoare, cu crengile întoarse pînă la pămînt, sub care puteau să-și afle adăpostul nu numai Muma pădurii, ci și rudele ei mai apropiate; întîlneai numeroase trunchiuri răsturnate ori încîlcite unele peste altele. Noi însă n-aveam de-a face nici cu niște fricoși, nici cu molîi. Nici unul n-ar fi dat înapoi de la asemenea greu. Dar să nu zicem vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Așa că, domnule Evelin, suntem chit! Dacă nu poți pleca acasă și devii muritor te vom conduce pe ultimul drum; avem noi un loc liber la cimitirul central, cu dric alb, cai negri, fanfară, flori, 89 coroane. și pentru că n ai rude vom angaja niște bocitoare calificate să te bocească după regulile unui muritor. Aurora: Dar, cu ce vorbe să te bocească? Să ne lași o listă cu vorbele care-ți plac. Profesorul: La mormănt voi ține eu o cuvăntare cu vorbe
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]