3,312 matches
-
lucrare, care cuprinde în paginile sale peste 450 de autori români adunați din toate provinciile istorice, dar și de pe meleaguri străine, totalizând mai bine de 1300 de titluri de sonete, precum și spectrul larg al modului în care poeții invocă divinitatea: rugă, mulțumire, năzuință, iertare, slavă, mărturisire etc., i-au dat scriitoarei Ioana Stuparu posibilitatea se ne reamintească o parte dintre sonetele religioase scrise de-a lungul vremii, începând cu Timotei Cipariu, Cezar Boliac și Crișan V. Mușețeanu și continuând cu Tudor
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
ne lase apă-n gură. Țuică fiartă-n cești de lut, Pentru anul ce-a trecut! Pentru anii care vin S-avem urcuș fără chin, Punga să ne fie plină, Grâul fără de neghină, Muză la nepriceput, Somn ușor în așternut! Ruga mea către Hristos, Să ne fie de folos ! La mulți ani cu sănătate, Că-i mai bună decât toate! IOANA STUPARU Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL SCRIITORILOR , DE IOANA STUPARU / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1097, Anul IV, 01
PLUGUŞORUL SCRIITORILOR , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365720_a_367049]
-
octombrie 1965 la Afumați, Jud. Ilfov . Studii: liceul. Cărți publicate: „PUTEREA SIMPLITĂȚII” (volum de poezii-debut), Editura Topoexim, București, 2013; „PORUNCA IUBIRII” (poezii creștine), Editura Editgraph, Buzău, 2014; „CĂLĂTOR PRIN SUFLET” (poezii), Editura Armonii Culturale, Adjud, 2014. Coautor în antologiile literare: „Rugă fără sfârșit”, Editura Națiunea, 2012; Expresia Ideii 4”, “Spre Tine, Doamne”, Editura Karta.ro, 2013; „Insomnii Mătăsoase”(vol 3), Editura Pastel Brasov, 2013; „Nemuritorii Cuvintelor”, Popasuri Culturale Românești, 2014; „Revanșa cuvintelor”, A.S.P.R.A., Edit.InfoRapArt., 2014. Publicistică: Revista Popasuri Culturale
RĂTĂCIRI PRINTRE RÂNDURI (POEME) de MARIANA MIHAI în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366131_a_367460]
-
bărbatului cuvinte de iubire în poeme tulburătoare. Ori, sunt mesajele pe care ar dori să le audă de la iubit: „Frumoasa mea de doruri mângâiată/ Eu am rugat ninsoarea să te cheme,/ Mătase să aștearnă în poeme -/ Privirea ta e-o rugă preacurată.” (Am rugat ninsoarea). Ori, în alt poem: „Ești vinovată că trăiești în mine,/ Sunt vinovat că mă ascund în vreme,/ De neguri niciodată nu te teme,/ Eu sunt potirul viselor senine.// (...)// Cât timp te-adăpostesc cu pasiune/ Să fii
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
care-am ajuns/ Căci doar amăgirea suspină-n eres.// Cum lunec spre iarnă cătând propriul Eu/ Rămân prizonier, iar tu un destin,/ Mi-e vocea străină, mi-e pasul mai greu,// Noianul de frunze plânge divin./ Un gând înnoptează în rugă mereu,/ Te-așteaptă parfumul de rozmarin!” (Între cer și pământ). Ușoare adieri eminesciene se simt în poezia „Dintotdeauna”: „Și-mi pare că te știu dintotdeauna/ Și te cunosc cum nimeni nu o știe,/ De pleci un ceas îmi pare-o
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
cu trudă pe orizontală, substituind-o cu Boieria verticală, adică noblețea ca urcuș evanghelic a virtuțiilor creștine, astfel că și țăranul, monarhul, vlădica sau sclavul pot fi boieri întru Hristos, diferența făcând-o doar aleasa și suprema slujire prin suferință, rugă, jertfă și dragostea iubirii lor hristice. Deci, aristocrația și clerul, cel puțin la popoarele creștine, deși nu sunt scutite nici celelalte seminții, trebuie să-și asume rolul Elitei conducătoare, moral, politic, social, cultural, creștin-ortodox, a poporului pentru popor și co-slujitoare
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna, se unește cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!” (Gheorghe Radu, Basarabia Pământ Românesc.Ed. „Cetatea Doamnei”, Piatra Neamț, 2012, p. 96) După prea lunga rugă și răbdare așteptată de sute de generații, Neamul s-a întregit în România Mare, axul eminescian-De la Nistru pân’ la Tisa. În ziarul înflăcăratului luptător ardelean Onisifor Ghibu s-a scris cu majuscule: „ BASARABIA S-A UNIT CU ȚARA-MAMĂ!” <> (O.
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
rentabile-toți fruntașii unioniști au ajuns miniștrii (Inculeț de 11 ori, Halippa de 9 ori ș.a.), academicieni, profesori universitari, deputați, prefecți, primari urbani, directori de bănci, etc.” (Vasile Țepordei, Scrieri Alese. Ed. Flux, 2005, p. 88, 11) Dar, să nădăjduim prin rugă și jertfă în marele Dar, pe care ni-l va face Bunul Dumnezeu, vorba Părintelui Sergiu Roșca, alt Luminător basarabean al Nemului: „ Așa cum în 1918 ea a fost prima rândunică ce a prevestit zorile unei vieți noi pentru neamul românesc
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Acasa > Poezie > Familie > NU PLÂNG Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1579 din 28 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-am adunat curajul în palma-‘mpreunată Și l-am trimis ca rugă, Lui, bunul Dumnezeu, Prin noaptea dintre ani am mai trecut odată... Singurătății rob, să-i fii... e-atât de greu. Părinte sunt, dar fiii, îmi sunt plecați departe, Nevoi, de alții scrise, i-au dus printre străini Eu am rămas
NU PLÂNG de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366218_a_367547]
-
pe la tine te cam luptai ultima dată cu niște furtuni se ivesc așa mai ales în verile cu flori surâsuri amintiri când uită omul punct cu punct linie cu linie chipul său alb din cer dar toate trec o simplă rugă le va ține măcar o vreme departe de tine dragă prieten îți doresc (ca pentru mine) o minunată veșnicie. Referință Bibliografică: Scrisoare de ziua ta (pentru SDR) / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august
SCRISOARE DE ZIUA TA (PENTRU SDR) de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366251_a_367580]
-
de raze / Pandative de flori și liane / Îmi însoțesc pașii spre eternitatea / Nupțialei tăceri / Pandative de gânduri deșarte / Oglindite în bolta albastră / Alintate de-o vorba măiastra / Pentru suflete moarte / Din ziua de ieri.Mângâiate de mâini diafane - / Pandative de rugi / Însoțite de cruci -/ Înconjurat de icoane / Din trecutele veri [....] Se poate remarcă și un sentiment de religiozitate, aproape absconsa. Și mai interesantă este adnotarea finală: Woodhaven, 14 februarie 2009, ora trei în miez de noapte când visăm la mere coapte
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
și stele fără să-nțeleagă Că-i hotar în a cunoaște tainele zeimii Ce-au pus temelie vieții și mișcări cerimii. Din mărire în cădere, poate ne-ar fi bine Peste ochi uimiți, Doamne către Tine Să-ndreptăm a noastre rugi și fum dulce Din miresme rare, din mirt a-Ți aduce! Din mărire în cădere, aici pe pământ Să trăim ca-ntr-o gradină, mângâiați de vânt Nu zguduiți de războaie, ură, cânturi aiurite Duhul șarpelui, tânguitor, nu ne mai
ALUNGAŢI DIN PARADIS de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361618_a_362947]
-
văzând acest lucru, m-a apostrofat zicându-mi cu reproș „Dacă ar face, la fel, toți, care vin pe aici...?” Nu am făcut nici o remarcă, am bâiguit doar, vinovat, câteva cuvinte neinteligibile și pe loc am parafrazat, în gând, o „rugă” foarte cunoscută nouă: „Sfinxule, Măria Ta/ Te rog nu te supăra/ Dacă-ți iau o piatră, ție/ Sacră pavază să-mi fie/ Cât trăesc, și-n veșnicie.!” Și sunt sigur că Măria Sa, Sfinxul, nu s-a supărat. Ion IANCU VALE
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
pe drum de țară.” (ibid. p. 19, 21) „Riscurile gândurilor sale le-a măcinat în făina curată a vorbirii, pe care a dospit-o în aluatul plăcut mirositor al cântecului ce ne cuminecă inimile și sufletele încântundu-ne de frumusețe, har, rugă, dor, poezie și dragoste. Maria s-a întrupat în cântec și dăruire, stăpânind zenitul cu mireasma chemării ei. Ne-a redat nouă înșine. Ne-a împletit în Noi. Vocea ei a țesut Marama frumuseții acestui Neam binecuvântat, brodându-i chipul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
pe vecie, spre norocul neamului, eterna pasăre măiastră a milenarului cântec românesc, Maria Tănase!” (ibid. p. 65) „Fiecare mișcare, fiecare pas, fiecare privire, fiecare surâs, fiecare căutare, fiecare cântec, fiecare întâlnire, fiecare trăire, fiecare dor, fiecare doină, fiecare dăruire, fiecare rugă, fiecare bocet, fiecare cântare erau împletite în ființa ei ca niște mărgăritare ale miracolului. Cântatul ei la ceruri, la scenă, la crâșmă este nădejdea, permanenta ei înfrățire cu cântecul românesc, cu veacurile... Cu obârșia! Și mai ales cu dumnezeirea, care
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Mariei și-a adunat mlădițele mângâind cerul și-nseninând pământul. Vremea iscusiților Conducători ai Neamului a înfrățit în clipa milostivă durerile cu bucuria, dimineața cu nunta, visurile cu curcubeiele, lacrimile cu fecioarele, dorul cu jalea, legea cu sărbătorile, azurul cu poveștile, rugile sacre cu răzvrătirile sfinte, codrii cu feciorii, apele cu cântecele lor, Oltul cu Nistrul, Mureșul cu Cerna, Crișul cu Jiul, Târnavele cu Prutul, Argeșul cu Siretul, Ialomița cu Bistrița, Dunărea cu Marea, Glia cu Crucea, Răstignirea cu Învierea, Jertfa cu
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
fiecare mărgea, în fiecare maramă se află sufletul câte unui român, hotărât să rămână peste veacuri. Toate acestea transpuse în plan istoric, viu, capătă dimensiunea spirituală a demnității și continuității, primenind sinteza tuturor răzvrătirilor sfinte. În vers sau viers, în rugă ori poezie, în cântec și dans sau strigătură se împletește întreaga suflare și mărturisire a sufletului creștin. Arta populară este mărturisirea publică, permanentă și colectivă a Neamului nostru întreg. Ciudat duhovnic,-această artă populară! mărturisește Patriarhul pătimirii noastre, poetul Radu
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Să luăm, de pildă, sufletul oltenesc în arta populară. Veacurile l-au răsfrânt, lumină și vis, în scoarțe și chilimuri, i-au unduit neliniștile în doină, l-au izbucnit în vechea arhitectură, l-au înălțat pe la răspântii, în brațele de rugă ale troițelor. Pecețile lui în arta populară sunt: volbură și visătorie, năvală și alean, vigoare și tângă, freamăt și leneșe melancolie, îngândurare și răzvrătire... Clătinând azururi între izbucnirea ca o spinare de mistreț și cântecul limpede cu tristeți domoale, acest
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
prin rugurile verzilor inele ale naturii, îmi fură privirea. un șarpe lunecă pe peretele de piatră spre punctul de foc al întâlnirii cu omul-fluture... candele ard în pumnii pământului. simt aerul cristalin al necuvintelor înainte de rostire. transpir și îngheț, după ce ruga-mi a primit răspunsul în miile de puncte aurii. le văd cum conturează trecutul, prezentul și viitorul, în fuga alertă spre punctul de jad. în inima mea, armăsari ai durerii, împlinesc un ritual sacru, smulgând fulgerelor trupurile pentru a le
BALANS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361743_a_363072]
-
îi sărut pielea de foc în ritmul pulsului gândului unic. m-am rugat pentru plecare, pentru inima fulgerului, pentru sărutul în cruce al chipului, pentru taina reîntoarcerii între aripile părăsite odată, de mult, când pământul era... curat... nu plec. rămân. ruga mea a fost primită. mojarul îmi așteaptă pumnul fierbinte, să-i dărui răsucirea printre particulele îngrijorate de atâtea mărunțiri. îmi cheamă sufletul la judecata amară dar atât de dulce, când iarba fiarelor îmi redevine leagăn, în bolta iubirii de înalt
BALANS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361743_a_363072]
-
2012 Toate Articolele Autorului ICOANA Cum îți este viața, rană, De te-nșeală o icoană, Și te lasă, pe pământ, Și se culcă, cu un sfânt? Din pogorământ ce-ți cântă, Din iubirea ei de sfântă, Cum îți stăruie, în rugă, Jurămintele-i pe fugă? Cum i-agăți de ziduri goale Rugăciunea vieții tale, Și icoana, dintre sfinți, Te trădează, pe arginți? Cum întreaga ta credință, Ce ți-ai pus-o într-o ființă, Intră toată-ntr-un hot-dog, Fleșcăit, de
ICOANA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361741_a_363070]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > TIMIDITATE Autor: Maria Oprea Publicat în: Ediția nr. 175 din 24 iunie 2011 Toate Articolele Autorului purtăm în sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi dureri și rugi nesfârșite și singurătăți vuind în dimineți născute sub mantia cerească la crucea răsăritului pleoape plăpânde cu freamătul irișilor în genune și trupul gol parcă e temnița zidită între zi și noapte *** punți de lumini pe-o firavă frunză ... Pictură: Maia
TIMIDITATE de MARIA OPREA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351768_a_353097]
-
și lumina veghează tălpile îmi sunt zidite fruntea se odihnește pe margine de cer ochiul tremură pe muchie de cuțit de-a dreapta de-a stânga stau întrebări icoana mă primește dincolo de buzele lipite de sticlă numai atingerea se scurge odată cu ruga pe lângă saliva uscată vorbe aruncate spre slavă între gânduri domestice calc cu umbra spre naos să nu-mi curgă păcatul peste îngeri îngenunchez sub povara celor paisprezece opriri sângele pictează povești în Purgatoriu nici moartă nici vie îl caut pe
EU DIN MINE CÂND ERAM TU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351815_a_353144]
-
o ultimă suflare escaladez scara de foc spre dincolo cineva îmi rupe toamna în care eram îmbrăcată rămân goală într-o străfulgerare a minții simt cum mă topesc mă torn în matrice ... ies aripă o aripă de gând dintr-o rugă pe-o lespede de sare hologramă plecată spre mine dinspre mine cand eram tu Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - eu din mine când eram tu / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de
EU DIN MINE CÂND ERAM TU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351815_a_353144]
-
Ediția nr. 785 din 23 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Pe colții ascuțiți mi-ai curs la sânge Și mi-ai sorbit nebun în dans de iele Cu patimă și lacrimă ce frânge Tot arsenalul dorurilor mele... Eram ascunsă-n ruga din icoane Și tu mă hărțuiai plăcut și des Nu auzeai nici cântul din amvoane Și eu, cu toate astea te-am ales... Ca pe o pradă m-aduceai spre tine Cu gheare de felină m-apucai Printre zăbrele nimiceai
AI SORBIT TOT ARSENALUL DORURILOR MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351837_a_353166]