1,409 matches
-
sfîrșit, în "modelul de inițiativă interioară", un grup de interes încearcă să aibă direct acces la factorii de decizie, printr-o strategie de contacte, de lobbying, de influență, adică de corupere, evitînd orice publicitate a demersului său, ce i-ar ruina întreaga acțiune. În acest model, nu mai este vorba despre o comunicare politică, pentru că acest grup se orientează spre alocarea de resurse comunității. Secretul, discreția și tăcerea mijloacelor media sînt condiția de succes în acest caz, pentru că antreprenorii încearcă să
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mare, mai crește pe fiecare zi...” „...Generalul Jeltuhin. Acesta, atribuind exclusiv administrației supărătoarele rezultate ale campaniei de la 1828, considerându-se mai mult ca un deputat al fraților săi de arme decât ca un președinte al Divanului, n-a încetat să ruineze aceste țări prin niște exigențe de tot felul pentru trebuințele armatei. Viitorul era atunci sacrificat îndeplinirii lucrurilor celor mai simple, boierii sufereau și n-aveau măcar dreptul să se plângă, și încă mai puțin de a face vreo observație, cât
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
grâu urmează să se întindă, tot grâul meu rămâne în hambare.» ... Orice rapoarte veți face asupra acestei țări - îmi zicea generalul de Loevenstern -, cel puțin nu veți spune că am fost lipsiți de generozitate în acțiunea noastră. Prosperitatea Brăilei este ruina Odesei, și totuși ne istovim în oboseli și în griji pentru a face să prospere Brăila și pentru a dezvolta aici o producție care va distruge pe a noastră. Într-adevăr, nu înțeleg nimic la ceea ce facem și nu-mi
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sănătatea deținutului sau chiar pentru viața sa și, ca atare, violează dreptul lui de a fi protejat de tortură și de pedeapsă sau de un tratament inuman sau degradant... În unele cazuri aceste condiții pot fi aplicate dinadins pentru a ruina un deținut, a-l intimida, a-l forța să depună mărturie, să se confeseze etc. În unele cazuri ele apar din neglijență. În orice situație, ele constituie o violare severă a unuia din drepturile de bază ale omului."186 La
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
învățasem din ziarele citite cu ani în urmă la Aiud și, fără doar și poate, în cărțile din „biblioteca cuibului“, pe care o avusesem în pază. Mă izbea acum evidența ce acolo o deprinsesem: vinovate erau partidele politice democratice care ruinaseră pe dinlăuntru țara, încă înainte ca ruina ei exterioară să se producă cu violența unui cataclism, politicienii corupți și egoiști erau de vină, prin lipsa lor de dragoste adevărată față de țară. Iată-mă deci nu numai student, ci și legionar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
scrupulos față de proprietatea privată, puterea politică nu a controlat operațiile de reconstrucție de după Primul Război Mondial. Cei care au avut dreptul la indemnizații au fost singurii care au decis utilizarea lor. Insuficienta dezvoltare a transporturilor și slăbiciunea controlului funciar au ruinat marile proiecte de amenajare sau, ca în cazul Parisului, au contribuit la abandonarea lor. Statul a lăsat pe seama municipalității sarcina de a trata problema dezvoltării urbane. Cea mai mare parte a creșterii s-a realizat la periferie, unde erau dominante
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru farfuria pe care ți-o dau! Apoi m-a întrebat: — Tu vrei ceva? Mai mult din spirit de colegialitate cu Salvatore am răspuns: — Pâine cu margarină! S-a înroșit, a bătut cu palma în masă, a spus că o ruinăm... Ultima picătură a fost în ziua în care am îndrăznit să explo rez grădina. Era o zi frumoasă, era cald, pomii erau înflo riți și o mulțime de ierburi necunoscute acopereau pă mântul. Am cercetat plantele și m-am plimbat
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cu sfială în gara acestui renumit ... dar pentru mine necunoscut oraș ... cu întrebarea imperioasă că eu ... un nimeni și cu buzunarele complet goale ... unde mă voi aciua pentru zilele acestui "examen între examene". Urcând pe strada din spatele gării, printre clădiri ruinate în timpul războiului de curând terminat ... când Iașul, oraș din vecinătatea liniei de front, a fost sălbatic bombardat din aer și de pe uscat ... ajung în dreptul unei clădiri pe fațada căreia se mai păstra scris "Liceul Național". Citisem despre el că împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
părăsească România în zilele ce au urmat... Evenimentele se precipitau în cascadă, cu o rapiditate și o violență de neînchipuit, de care nu mi am dat seama decât mai târziu. 1948 a fost anul reformelor fundamentale: reforma monetară care a ruinat populația de pe-o zi pe alta, prima expropriere a pământurilor marilor proprietari - colectivizarea proprietăților țărănești avea să urmeze -, naționalizarea industriei și a comerțului și începutul marilor procese intentate responsabililor politici ai vechiului regim. Împrejurul nostru, lumea era bântuită de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
împărțite la 1,4 milioane de țărani). Mai trebuie să menționăm și „reforma monetară“ din august 1947, care a fost de fapt o spoliere de dimensiuni uriașe a averilor populației. De inspirație sovietică, scopul acestei legi era cel de a ruina dintr-o singură lovitură burghezia, moșierii, țăranii înstăriți, altfel spus, de a pauperiza și de a proletariza poporul român. Suma de lei vechi care putea fi schimbată în lei noi era limitată și varia după condiția socială (muncitori sau țărani
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în chestiunea rechizițiilor din timpul războiului de independență. Cu ajutorul lui Simion Mihălescu, director în Ministerul de Interne la vremea respectivă, antreprenorul A.M. Warszawsky reușește să obțină rechiziționarea a 1700 de care pentru transportul zilnic până la Zimnicea. Multe gospodării țărănești se ruinează din cauza pierderii vitelor de muncă și, implicit, a sursei de trai. Subiectul este tratat diferit de cele patru publicații analizate: în vreme ce presa liberală ia apărarea lui Simion Mihălescu, gazetele conservatoare solicită suspendarea din post și arestarea acestuia. Aspectele financiare ale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sud. Dar cea mai teribilă dintre invazii este cea din 275-277: întreaga Galie cade pradă jafurilor francilor și alamanilor. Mai mult de 60 de orașe au fost devastate. Satele sînt devastate și vilele incendiate. În același timp coastele Armoricii sînt ruinate de pirați. Chiar dacă sursele au tendința de a întuneca tabloul, rar s-a întîmplat ca Galia să cunoască o situație atît de catastrofală. Ce se putea face împotriva acestei amenințări? Imperiul Galilor (260-274). Împărații încearcă în mai multe rînduri să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
direct sau indirect, consecințe dezastruoase asupra întregii activități economice. Soldații care traversează regatul în toate direcțiile lasă în urma lor ruină, ciumă și moarte. Impozitele regale și senioriale nu încetează să crească. Producția agricolă și meșteșugărească scade. Comerțul intern este parțial ruinat. Această situație agravează tensiunile sociale. Dacă marile familii aristocratice și cîteva grupuri restrînse (mai ales bancherii bogați) profită de situație, în schimb clerul, spoliat și copleșit de *contribuții gratuite, mica nobilime de la țară și masele populare de la orașe și sate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trecerile Pe care voia să le aleagă Refren: Să sune clopotul Din, din, Ca să-l prindem pe Mazarin Noaptea, acest perfid L-a răpit pe rege Crudul merită Să fie încolțit (refren) Acest om rău plin de greșeli V-a ruinat complet Pe voi toți, oameni de la țară Punîndu-vă impozite.(refren) Fiți pregătiți, Încărcați-vă bine muschetele, Înarmați-vă cu halebarde Cu sulițe și platoșe (refren) "La dracu, își spuse Pierre Nu vreau să lipsesc de la asta! Pentru că mi-am vîndut
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se ascundă, pentru a fugi la Bruxelles în decembrie 1720, complet ruinat. Consecințele sistemului. Experiența, care a durat doi ani, se termină deci catastrofal. Totuși, consecințele "sistemului" nu sînt toate dezastruoase. Desigur, comunități și persoane particulare ies din ea parțial ruinate; desigur, opinia publică păstrează pentru mult timp o neîncredere generală pentru hîrtie-monedă. Dar, în schimb, în urma operațiunii de lichidare condusă de frații Pâris, bancheri adversari ai lui Law, situația este echilibrată în mod brutal în beneficiul Statului, a cărui datorie
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-și păstră mult timp această primă splendoare. Principala cauză a decadenței sale a fost unirea ei cu banca domnului Law, pe care-l numim aici Lasse. Acest englez perfid [...] a fost inventatorul prea renumitului sistem al biletelor de bancă care, ruinînd Compania Indiilor pe care au găsit-o responsabilă pentru toată hîrtia răspîndită în public de domnul Lasse, fără participarea ei, a aruncat întreaga Franță în dezolare [...]. Clerul și stările din Bretagne și din alte provincii au fost forțați să-și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Compania Indiilor pe care au găsit-o responsabilă pentru toată hîrtia răspîndită în public de domnul Lasse, fără participarea ei, a aruncat întreaga Franță în dezolare [...]. Clerul și stările din Bretagne și din alte provincii au fost forțați să-și ruineze creditorii rambursîndu-i în hîrtie. Clerul și stările profitară în aparență de acest lucru prin reducerea rentelor pe care le datorau, reducere făcută mai întîi la 3% și apoi la 2%. Dar, de fapt, pentru ei era curată pierdere, întrucît particularii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și de națiune" care îi este impus, se împarte în "cei care jură" și în "refractari", ezită în continuare. Cînd în sfîrșit alege încearcă să fugă în străinătate la 20 iunie 1791, dar este prins la Varennes el aproape își ruinează realul prestigiu pe care încă îl avea. Astfel, slăbiciunea puterii, tulburarea religioasă, criza financiară, pe care emisiunile de *asignații din ce în ce mai depreciate nu o rezolvă și neliniștea care-și face apariția în străinătate față de noua doctrină a "dreptului popoarelor de a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
căsătorește cu Marie-Louise, fiica împăratului Austriei, și intră astfel în concertul familiilor domnitoare europene. Zenit aparent al acestei traiectorii, anii 1810-1811 disimulează și cele două dificultăți care totuși anunță declinul. Încă din 1805, Anglia zdrobise flota franceză la Trafalgar și ruinase orice proiect de debarcare. Lupta nemaiputînd fi decît economică, Napoleon, prin decretele de la Berlin (noiembrie 1806) și de la Milano (decembrie 1807), închidea coastele europene mărfurilor engleze. Dar mai trebuia ca această "Blocadă continentală" să fie reală. Și mai ales pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ocupe de ele. Atunci ele ar fi fost studiate pe îndelete, s-ar fi încercat diferite soluții, nu ne-am mai fi făcut iluzii. Astăzi trebuie să ne aruncăm în voia sorții, fără studiu, fără pregătire, cu riscul de a ruina statul, averile personale și munca însăși care scade imediat ce încrederea se retrage... "[Un] lucru totuși mă liniștește, acela că acest popor care se înscăunează îmi pare mult mai luminat, mai moral, mai nereligios decît burghezia căreia îi succede..." Frédéric Ozanam
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în folosul războiului, a unei economii mixte, asociind statul și industria privată și favorizarea relațiilor contractuale în raporturile sociale. Conflictul îmbogățește anumite categorii: negustori, speculanți, profitori de război. Ridicarea prețurilor și *inflația, necunoscute de francezi în secolul al XIX-lea, ruinează pe rentieri, pe deținătorii de venituri fixe. Încă de la începutul conflictului, statul a oprit convertibilitatea hîrtiei-monede. Suma totală a biletelor în circulație este înmulțită de mai mult de șase ori. Importurile trebuie să fie finanțate prin împrumut. Continuarea conflictului fără
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai mult din potențialul de totalitate pus în tine. * Pentru mentalitatea modelată de concepția antico-medievală despre univers, tezele științifice ale Noii Cosmologii au constituit, se știe, un cutremur ucigător. Faptul că Pămîntul își pierdea stabilitatea și poziția centrală în cosmos ruina simbolismul natural, aparent obiectiv, al poziției calitative centrale pe care omul o ocupă în lume ; revolta sentimentul natural al individului și al instituțiilor creștine de a se afla în centrul universului. Lumea se dezagregase : toată e bucăți, orice coerență s
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și numai după un interval de timp de la această clipă dominatoare s-a convertit la creștinism. Acest caz de asemenea își poate găsi paralelismul în inspirația artistică. Astfel cele două convertiri celebre în istoria creștinismului și toate câte le seamănă, ruinează fără replică teoria lui James. În aceste cazuri, inconștientul nu poate proiecta iluzia dominației transcendente fiindcă nu există în el nici un depozit anterior, aderent la convertire. De altfel James însuși recunoaște că dominația se poate explica și teologic, ca o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
toate atributele puterii creatoare înseamnă a face din om o jucărie a forțelor oarbe, un iresponsabil de ceea ce creează el mai înalt în această lume, o biată cârtiță care sapă din instinct, fără conștiința puterii proprii. Teoria lui William James, ruinată de realități psihologice, ce nu se pot contesta, face să rămână în picioare dualismul atestat în unanimitate de artiști și de mistici. Inspirația nu se poate explica decât ca fiind de ordin transcendent. Fulgerul ei nu orbește conștiința, precum soarele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
numeau frați, a încercat chiar excomunicarea episcopilor potrivnici, dorind să întrupeze, el singur, Biserica. Iată o dovadă categorică de cezarism eclezial. Dacă Sfântul Apostol Pavel ridică Biserica pe piatra lui Hristos și îi primește în interiorul ei pe vinovații Corintului, Diotref ruinează Biserica, plasându-se pe sine în centrul ei; acoperă de ocări pe Sfântul Ioan Evanghelistul. Dichotomia dintre Diotref și Sfântul Apostol Pavel invită la o reflecție profundă asupra valorii a două lumi: lumea materială, dominată de păgânism și lumea spirituală
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]