1,007 matches
-
a lui M. Kogălniceanu (ianuarie - iunie 1840). Capitolul III ROMANTICII VASILE CÎRLOVA Întâia poezie a lui Vasile Cîrlova (1809-1831) este o pastorală în gustul lui Gessner, cunoscut mai degrabă prin mijlocirea lui Florian. În ea găsim locurile comune ale idilei rustice: păstorul cu fluierul stând la umbra marelui arbor, turmele de oi, câinele, Eco ascultând în loc ascuns. Ceva din melancolia păgână din Aminta lui Torquato Tasso trece prin aceste versuri stricate de muntenisme: Un păstor tânăr, frumos la față, Plin de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
BARBU DELAVRANCEA La frumoasa Revista nouă a lui Hasdeu, apărută la 15 decembrie 1887, începe a se afirma un spirit care va cuprinde întreaga literatură a acestei epoci și care s-ar putea rezuma în formula: mic romantism provincial și rustic. Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858-1918) e unul din principalii exponenți. Bineînțeles, acest romantism reprezintă o undă a eminescianismului. Delavrancea, care suferă de o psihoză a veacului, recunoaște răul ca principiu al istoriei, vede în faună și floră un câmp al luptei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de servicii turistice în zone rurale, de cazare și servire a mesei, caracterizat printr-o ofertă de servicii localizate în mici centre rurale. Clădirile au capacitate redusă, de obicei prezintă interes arhitectonic (tradițional sau artistic), fiind decorate într-un stil rustic care amintește de locuințele tradiționale. Acestea acordă o atenție specială gastronomiei și de cele mai multe ori sunt conduse într-un sistem familial. Agroturismul se desfășoară în zone naturale puternic modificate de om, în care sectorul primar este cel foarte evident. Include
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
lapte. în Portugalia activitățile care țin de turismul rural sunt reglementate printr-o lege adoptată 1986. Conform acestei legi, serviciile care țin de turismul rural pot fi prestate doar de către cetățenii care locuiesc în mediul rural, posesori ai unor case rustice, conace, castele, etc. Ministerul Comerțului și Turismului din Portugalia acordă autorizații pentru aceste activități În România , primele acțiuni turistice în mediul rural s-au realizat începând cu anii 1967-1968, pentru grupe de turiști aflați pe litoralul românesc al Mării Negre și
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
literare”, „Vatra” ș.a. Vocația poetică a lui S. își găsește expresia în câteva volume: Întoarcerea Euridicei (1970), Desen sonor (1978), Aripi în timp (1994). În versuri de factură clasică (prin motive, prozodie) sunt convocate mituri și imagini care definesc universul rustic. „Exilat” de aici, poetul trăiește cu gândul întors spre locurile de odinioară (În orele tăcerii) și, nostalgic, își simte adeseori „aripile” frânte (Zbor). În cea de-a doua ediție a volumului Aripi în timp, apărută în 1996, este inclus un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
să cedeze dorințelor ei, ridiculizează prejudecățile bunelor vremuri antice "așa cum ar fi făcut o fiică coruptă a secolului, o Sempronia, o Clodia"68: Nec, quia privigno videar coitura noverca, Terruerint animos nomina vana tuos! Ista vetus pietas, aevo moritura futuro, Rustica Saturno regna tenente fuit.69 Poate chiar Ovidiu însuși nu era conștient de această atitudine atee în practică, dacă nu în teorie: e foarte adevărat că el nu vrea să fie considerat drept adept al lui Epicur 70 și, în
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
totuși, cîteva locuri care satisfac nesațiul lui Heliade și statornicește, pentru o clipă, nestatornicia, disponibilitatea lui. Am citat deja tabloul cîmpenesc din Zburătorul, cu acea senzație de vitalitate calmă, de liniște progresivă, de pace astrală ce coboară peste o așezare rustică laborioasă. Fire de gospodar, poetul e mulțumit de priveliștea satului care primește cirezile muginde, de vițeii care se reped zglobii la ugerele pline, de laptele care susură În șiștare, de aerul serii care vibrează de geamătul greu al taurilor. Imaginația
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
renunțând pentru totdeauna la cariera de clasicist (păstrează totuși o ediție a Georgicelor și una a odelor lui Horațiu "singura lui legătură, pe viitor, cu antichitatea"), și obține mai apoi diploma de doctor în chimie agricolă (ceea ce explică preferința pentru rusticele poeme vergiliene). Vindecat și de boală, hotărăște să se întoarcă în țară, cu gândul de a-și face un rost. Dar nu izbutește să obțină nici măcar postul modest de agronom al pepinierei din Fălticeni (semn că, la români, diplomele n-
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
iarnă de la Crataegus monogyna, Rosa canina, Prunus spinosa, etc. Oaspeții de vară sunt folositori pentru biocenoză deoarece consumă ouă de insecte, larve și insecte adulte, în special diptere. Printre oaspeții de vară enumerăm: Cuculus canorus, Oriolus oriolus, Upupa epops, Hirudo rustica, Sylvia atricapilla. În această perioadă are loc alegerea teritoriului de cuibărit, jocurile nupțiale, formarea perechilor și depunerea primei ponte. Teritoriul de cuibărit este marcat prin cântec și apoi apărat prin diferite manifestări de comportament. Concomitent sau după ocuparea teritoriului de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
are loc depunerea pontei și începerea clocitului : ordinul Gruiformes Gallinula chloropus; ord. Passeriformes Oenanthe oenanthe, Sturnus vulgaris (fig.nr.15), Carduelis chloris; ord. Columbiformes Streptopelia decaocto (fig.nr.16), Streptopelia turtur. Multe păsări insectivore, cum ar fi Motacilla alba, Hirudo rustica vin din alte biocenoze pentru a prinde insecte, deasupra lacului. 5.2.4. Aspectul estival Temperatura maximă înregistrată în acest sezon a fost de 30 0C iar minima de 16 0C iar media precipitațiilor de 60 mm, apropiată de valoarea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
mare - Acrocephalus arundinaceus 18. Lăcar mic - Acrocephalus schoenobaenus 19. Pițigoi codat - Aegithalos caudatus 20. Pițigoi sur - Parus palustris 21. Prepeliță - Coturnix coturnix 22. Presură de stuf - Emberiza schoniclus 23. Presura sură - Miliaria calandra 24. Prigorie - Merops apiaster 25. Rândunică - Hirudo rustica 26. Sfrâncioc roșiatic - Lanius collurio 27. Silvie de câmp - Sylvia communis 28. Silvie de zăvoi - Sylvia borin 29. Silvie mică - Sylvia curruca 30. Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax 31. Stârc mic - Ixobrychus minutus 32. Sturz cântător - Turdus philomelos 33. Turturică
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
urbane. Începând cu anul 2006 România participă la proiectul european Spring Alive care reunește 28 de țări, prin care se urmărește strângerea de date despre migrarea a patru specii de păsări: drepneaua neagră, rândunica, cucul și barza albă. Rândunica (Hirundo rustica) este desemnată de S.O.R. drept Pasărea Anului 2006. În ultimii ani s-a înregistrat un ușor declin al speciei la nivelul Europei datorită reducerii locurilor de cuibărit ca urmare a creșterii urbanizării. Scopul proiectului: sensibilizarea și informarea populației
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
al scrierilor sale, coborându-le adesea la nivelul unui stânjenitor parti-pris ideologic. Creația lui Zaharia Stancu e definită în general corect, ca izvorând din rememorarea trăirilor anterioare, ca „o replică împotriva timpului, un remediu împotriva uitării”. Propensiunea literaturii române către rustic și liric face obiectul celei de a doua cărți scrise de C., Orizontul rustic în literatura română (1985). Literatura de gen a celor mai de seamă scriitori români, poeți și prozatori, este analizată aici dintr-o perspectivă ce ar putea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
Zaharia Stancu e definită în general corect, ca izvorând din rememorarea trăirilor anterioare, ca „o replică împotriva timpului, un remediu împotriva uitării”. Propensiunea literaturii române către rustic și liric face obiectul celei de a doua cărți scrise de C., Orizontul rustic în literatura română (1985). Literatura de gen a celor mai de seamă scriitori români, poeți și prozatori, este analizată aici dintr-o perspectivă ce ar putea fi rezumată, fie și parțial, prin versul lui Lucian Blaga „Eu cred că veșnicia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
demonstrează că, în genere, „înnoirea poeziei românești se dezvoltă pe un substrat tradițional vechi și foarte vechi. Orice ferment exterior - simbolism, expresionism, suprarealism, ermetism - nu face decât să potențeze un fond de creativitate generat de o realitate în care orizontul rustic este o dimensiune fundamentală”. În Fețele orașului (1988), autoarea urmărește „constituirea unor tipologii specifice lumii urbane, succesiunea vârstelor orașului românesc”, începând de la romanele scrise de Dimitrie Bolintineanu, într-o epocă în care proza era încă în căutarea unui stil, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
vor reuși întotdeauna mai cu seamă personajele detestabile, cel puțin atunci când vor avea o perspectivă maniheistă (și o vor avea de la Nicolae Filimon până la G. Călinescu)”. O altă carte, Vis și reverie în literatura română (1994), reia teme din Orizontul rustic... și din Fețele orașului. SCRIERI: Aventura memoriei, București, 1983; ed. (Zaharia Stancu sau Aventura memoriei), București, 2003; Orizontul rustic în literatura română, București, 1985; Fețele orașului, București, 1988; Vis și reverie în literatura română, București, 1994; Francofonie și francofilie, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
avea de la Nicolae Filimon până la G. Călinescu)”. O altă carte, Vis și reverie în literatura română (1994), reia teme din Orizontul rustic... și din Fețele orașului. SCRIERI: Aventura memoriei, București, 1983; ed. (Zaharia Stancu sau Aventura memoriei), București, 2003; Orizontul rustic în literatura română, București, 1985; Fețele orașului, București, 1988; Vis și reverie în literatura română, București, 1994; Francofonie și francofilie, 1995; Îngeri, demoni și muieri, București, 1999; Dicționar de comunicare, București, 2001; Tehnici de informare și comunicare, București, 2003. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
de informare și comunicare, București, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Aventura memoriei”, RL, 1983, 29; Dan C. Mihăilescu, „Aventura memoriei”, CNT, 1983, 33; Cristian Livescu, „Aventura memoriei”, CRC, 1983, 42; Alexandru Condeescu, „Aventura memoriei”, LCF, 1984, 15; Irina Petraș, „Orizontul rustic în literatura română”, ST, 1985, 10; Paul Dugneanu, „Orizontul rustic în literatura română”, LCF, 1985, 50; Radu G. Țeposu, „Orizontul rustic în literatura română”, FLC, 1986, 16; Valeriu Râpeanu, „Vis și reverie în literatura română”, „Curierul național. Magazin”, 1994, 9
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
Aventura memoriei”, RL, 1983, 29; Dan C. Mihăilescu, „Aventura memoriei”, CNT, 1983, 33; Cristian Livescu, „Aventura memoriei”, CRC, 1983, 42; Alexandru Condeescu, „Aventura memoriei”, LCF, 1984, 15; Irina Petraș, „Orizontul rustic în literatura română”, ST, 1985, 10; Paul Dugneanu, „Orizontul rustic în literatura română”, LCF, 1985, 50; Radu G. Țeposu, „Orizontul rustic în literatura română”, FLC, 1986, 16; Valeriu Râpeanu, „Vis și reverie în literatura română”, „Curierul național. Magazin”, 1994, 9; Petraș, Panorama, 227-231; Teodor Vârgolici, „Îngeri, demoni și muieri”, ALA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
1983, 33; Cristian Livescu, „Aventura memoriei”, CRC, 1983, 42; Alexandru Condeescu, „Aventura memoriei”, LCF, 1984, 15; Irina Petraș, „Orizontul rustic în literatura română”, ST, 1985, 10; Paul Dugneanu, „Orizontul rustic în literatura română”, LCF, 1985, 50; Radu G. Țeposu, „Orizontul rustic în literatura română”, FLC, 1986, 16; Valeriu Râpeanu, „Vis și reverie în literatura română”, „Curierul național. Magazin”, 1994, 9; Petraș, Panorama, 227-231; Teodor Vârgolici, „Îngeri, demoni și muieri”, ALA, 2002, 624; Roxana Olteanu-Roșu, „Zaharia Stancu sau Aventura memoriei”, „Meandre” (Alexandria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
superiorului”. Ulterior, Curtea superioară de justiție militară a casat această sentință, iar Consiliul de Război din București l-a achitat pe băcăuan. Mediul citadin a fost, prin excelență, un veritabil incubator al prefacerilor, un areal predispus la volatilizarea tradițiilor familiale rustice. Din multe puncte de vedere, membrii familiilor strămutate din mediul rural în oraș au suferit schimbări comportamentale radicale, învecinate alienării. Dezrădăcinați, rupți de legătura cu Dumnezeu și mediul natural, aceștia au fost obligați să se integreze unui mediu profund concurențial
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
primă parte, în jurul unei curți pătrate, cuprinde locuința proprietarului, pars urbana, adesea organizată în jurul unei încăperi centrale mari, precedată de o galerie de fațadă și încadrată de două aripi laterale; un zid separă această parte de sectorul agricol propriu-zis, pars rustica, organizat de-a lungul unei curți mari unde se află casa administratorului, numit villicus. Vila de la Lahoussoye (Somme), reperată prin fotografie aeriană, este un bun exemplu de acest fel. Dar planurile sînt tributare și unor numeroase tipuri locale, mai ales
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
69, 2) pentru ca mintea să ajungă la starea de puritate. Concluzia lui Cassian de la sfârșitul cap.14 a Convorbirii este interesantă și remarcabilă: ,,...am înțeles bine că nimeni nu este înlăturat de la desăvârșirea inimii din cauza inculturii sale și că înapoierea rustică nu este o piedică în a obține curăția inimii și a sufletului, pe care o pot obține cu prisosință toți, dacă-și păstrează întotdeauna sănătos și întreg gândul către Dumnezeu, prin meditație la acest verset”. Al doilea ciclu sau a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
stm Redsec 1076 1999 std Rene 1992 radiat (2002) stm b Robustă 1022 1998 std Roclas 1008 1994 tm b Româno 2014 1995 stm Rozal 1022 2003 std Rozana 1022 1997 stm Rubinia 2022 1995 tm Runica 1008 1995 tm Rustic 1008 1994 stm b Sânte N 2014 1994 std Semenic 1008 1976 1999 stm Siculus 1022 1997 std Signal 1998 radiat (2003) stm Speranța 1076 2003 std Sucevița 1003 1982 1999 stm Super 1008 1979 1999 std Superstar 2030 1997
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
permite luxul exhaustivității, cealaltă fiind cantonată în specificitate regională, deoarece a fost nevoită să se mărginească la ingredientele disponibile în regiunea respectivă. În acest sens, adică prin raportarea la stratul cel mai vechi al oricărei bucătării naționale, acela regional și rustic, trebuie înțeleasă afirmația lui Jim Harrison: „Din punct de vedere istoric, marile bucătării își au rădăcinile în economii de penurie, cum s-a întâmplat în China sau în Franța. «Noi folosim animalul în întregime», aceasta este deviza bucătăriei inovatoare.“ Dar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]