2,974 matches
-
În semințele de in, uleiurile de pește și uleiul de ciuboțica cucului nocturnă pot de asemenea preveni și dizolva fibroamele, același efect avîndu-l urzicile, chelpul, pelinul negru și o combinație chinezească de ierburi numite „transportatorii sîngelui”, inclusiv crenguțele de scorțișoară, sîmburii de piersici și bujorii roșii 15. Voi discuta despre fibroame mai tîrziu Într-un capitol În care povestesc o Întîmplare personală despre fiica mea: „Medicina energetică și medicina convențională concertînd Împreună”. Endiometrita. Endometrul - membrana mucoasă ce căptușește uterul - poate crește
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
pot fi ignorate cu ușurință 30. Deși această apreciere s-a dovedit a nu lua în considerare rezultatele pe care le pot obține comisiile Congresului prin negocieri fără caracter public cu executivul (existând permanent amenințarea dezvăluirii informațiilor), ea conține un sâmbure de adevăr: în cazul unor divergențe majore de opinii, cum ar fi sprijinul „secret” acordat mișcării de rezistență din Nicaragua în anii ’80, s-a renunțat la păstrarea confidențialității și problemele au fost dezbătute de Congres în mod public. Astfel
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
o cronică a dispariției dramatice a lumii vechi, lumea țărănească, ilustrată prin povestea familiei Orza. Colectivitatea apare, în viziunea romancierului, ca o formă devastatoare de agresiune a istoriei asupra individului. Prin proiectarea în fabulos, tema scapă șabloanelor. Un alt roman, Sâmbure înflorit (1990), continuă căutările din Defonia, asociindu-și dimensiuni ale unui poem geologic, iar nuvelele din Agent TFP: Omul nopții (1997) complinesc tematic și ca tehnică epică („arta învierii”) univesul din Ispita mării verzi (1986). G. se vădește în Celălalt
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
complinesc tematic și ca tehnică epică („arta învierii”) univesul din Ispita mării verzi (1986). G. se vădește în Celălalt (2000) și Brofft-Moft (2003) un eseist pătrunzător. SCRIERI: Începutul verii astronomice, București, 1978; Defonia, București, 1981; Ispita mării verzi, București, 1986; Sâmbure înflorit, București, 1990; Agent TFP: Omul nopții, Galați, 1997; Celălalt, Galați, 2000; Brofft-Moft, Galați, 2003. Repere bibliografice: Piru, Debuturi, 128-130; Valentin F. Mihăescu, „Defonia”, LCF, 1981, 23; Dan Alexandru Condeescu, Farmecul unei lumi, LCF, 1981, 26, 28; Constantin Trandafir, Cota
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
scris Anonimul brâncovenesc, el filmează o „viață” (primul compune un roman, autorul celălalt scrie o biografie), este cronicar doar într-un sens foarte apropiat epocilor mai noi, de inscriptor și comentator al unor evenimente. „Istoria” se retrage, la el, în sâmburele său esențial, redevine „eveniment”, iar înlănțuirile acestor „evenimente”, cercetate cu atenție spre descoperirea unor înțelesuri ce îl privesc direct sau ar putea să îl intereseze pe „eroul” principal, nu înseamnă „devenire”. Parte a istoriei, viața lui Constantin Brâncoveanu se sustrage
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Teodorescu); Henryk Sienkiewicz, Quo vadis, pref. Stan Velea, București, 1967 (în colaborare cu Remus Luca), Aniela, București, 1975; Alina și Czeslaw Centkiewicz, Copiii din Țara de gheață, București, 1969, Nu i-a călăuzit Steaua Polară, pref. trad., București, 1980; Anka Kowalska, Sâmburele, București, 1972; J. I. Kraszewski, Contesa Cosel, București, 1973; Krystyna Berwinska, Con amore, București, 1982; Tadeu Hâjdeu, Scrieri alese, îngr. și pref. trad., București, 1985. Repere bibliografice: Velea, Interferențe, 96, passim; Stan Velea, Literatura polonă în România, București, 2001, passim
LINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287821_a_289150]
-
de-a dreptul exotică, apropiată într-un fel de maniera narativă a lui Mihail Sadoveanu. Detaliile nu sunt abundente, firul epic își urmează cursul prin acumularea lentă de elemente ce dau sens povestirii, de explicații și de analize amănunțite ale sâmburelui narativ inițial; captivează tocmai această manieră meandrică a scriiturii, dar și siguranța cu care se ilustrează și se argumentează ideile. Trecând de la povestire la roman, R. va realiza în Focul rece (1973) „tributul unor lecturi americane”ce vădesc influența lui
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
că nu au suficient timp privat 3. Unii comentatori au sugerat că „americanii sunt de pe Marte, iar europenii de pe Venus” - astfel că, la un nivel foarte fundamental gândim atât de diferit, Încât nu ne Înțelegem unii pe alții. Există un sâmbure de adevăr În acest argument. În timp ce conștiința americană are rădăcini adânci În Lumea Veche, Însăși traversarea oceanului pentru a-și schimba soarta și norocul a deschis o prăpastie psihologică tot atât de largă și adâncă pe cât sunt apele care separă cele două
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
XIII-lea. Concepția populară asupra statului-națiune este cea a unei creații organice cu rădăcini În cultura comună, În limba și În obiceiurile care a apărut de-a lungul timpului și s-a dezvoltat Într-un stat modern. Cu toate că există un sâmbure de adevăr În această idee, În realitate, statul-națiune este mai mult o comunitate imaginară - o construcție artificială creată de elitele politico-economice pentru a Încuraja piețele de schimb naționale lărgite și a obține colonii În teritorii Îndepărtate. Asta nu Însemnă că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să aibă o naționalitate, la fel cum trebuie să aibă un nas și două urechi... Toate acestea par evidente, cu toate că totuși nu sunt adevărate. Însă faptul că a ajuns să pară un adevăr evident este desigur un aspect sau Însuși sâmburele tare al problemei naționalismului. A avea o națiune nu este un atribut inerent al umanității, dar a ajuns să aibă acest aspect 12. Unii teoreticieni politici postmoderni sugerează că În noua lume a relațiilor dense, suprapuse și aflate În permanentă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
discuții private unora dintre angajați; afirmarea prin comunicare orizontală a celor aflate devine o cale pentru a dobândi prestigiu în ochii celorlalți pentru cel în cauză; - existența unei „mărturii” poate oferi legitimitate zvonului. Dacă zvonul are un cât de mic sâmbure de adevăr, poate fi exploatat implicit pentru a confirma întregul zvon. Astfel, dacă despre un cadru didactic nou venit în școală apare zvonul că este extraordinar de „cumsecade” în notare și cineva din fosta școală poate proba acest lucru zvonul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
revista „Tribuna școlii” (din 1990 „Tribuna învățământului”), unde va lucra până în 1995, când trece la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din București, de unde se pensionează în 2001. A debutat, cu versuri, la „Luceafărul”, în 1964, iar în volum cu Ploaia de sâmburi, apărut în 1975. Colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, cu versuri și, sporadic, cu eseuri, iar la publicațiile de învățământ cu articole, interviuri etc. S. se află printre acei poeți care își doresc o puternică legătură cu pământul
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
eseuri, iar la publicațiile de învățământ cu articole, interviuri etc. S. se află printre acei poeți care își doresc o puternică legătură cu pământul, ca loc privilegiat al vieții emergente și al promisiunii spirituale. Ca atare, în volumul Ploaia de sâmburi avântul poetic pare să păstreze ceva din teluricul ființei („sub nisip eu cresc neîncetat.../ până mă respiră stele căzătoare”). Rituri ale unor necunoscute ființe htonice, ritmuri incantatorii, dorința de a cuprinde în sine o lume animală și vegetală inconștientă de
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
S. în „numirea” prin nelămurire, dar versul are transparență și luciditate, ca rațiune a adecvării, cum se și afirmă în Despre rostire: „La mine/ lanțul delicat / ce leagă/ tot miezul gândului/ de al cuvântului/ s-a dezlegat”. SCRIERI: Ploaia de sâmburi, București, 1975; Vânătoare de timp, București, 1978; Sfera de apă, București, 1981; Strigăt și șoaptă, București, 1984. Repere bibliografice: Al. Piru, „Ploaia de sâmburi”, LCF, 1976, 14; Nicolae Manolescu, Debuturi: „Ploaia de sâmburi”, RL, 1976, 18; Eugen Simion, Poezia feminină
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
lanțul delicat / ce leagă/ tot miezul gândului/ de al cuvântului/ s-a dezlegat”. SCRIERI: Ploaia de sâmburi, București, 1975; Vânătoare de timp, București, 1978; Sfera de apă, București, 1981; Strigăt și șoaptă, București, 1984. Repere bibliografice: Al. Piru, „Ploaia de sâmburi”, LCF, 1976, 14; Nicolae Manolescu, Debuturi: „Ploaia de sâmburi”, RL, 1976, 18; Eugen Simion, Poezia feminină, LCF, 1978, 12; Valeriu Cristea, Discreția confesiunii, RL, 1978, 18; Cornel Moraru, Lirica feminină, FLC, 1978, 20; Paul Dugneanu, „Vânătoare de timp”, CNT, 1978
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
cuvântului/ s-a dezlegat”. SCRIERI: Ploaia de sâmburi, București, 1975; Vânătoare de timp, București, 1978; Sfera de apă, București, 1981; Strigăt și șoaptă, București, 1984. Repere bibliografice: Al. Piru, „Ploaia de sâmburi”, LCF, 1976, 14; Nicolae Manolescu, Debuturi: „Ploaia de sâmburi”, RL, 1976, 18; Eugen Simion, Poezia feminină, LCF, 1978, 12; Valeriu Cristea, Discreția confesiunii, RL, 1978, 18; Cornel Moraru, Lirica feminină, FLC, 1978, 20; Paul Dugneanu, „Vânătoare de timp”, CNT, 1978, 26; Mircea Doru Lesovici, „Vânătoare de timp”, CL, 1978
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
stabilindu-se un timp în Ploiești, iar în ultimii ani ai vieții la București, unde se stinge de leucemie. În 1921 a debutat editorial cu volumul de versuri Ferestre luminate (Premiul Societății Scriitorilor Români). I-a urmat, târziu, în 1940, Sâmburi de lumină (Premiul „I. C. Mihail” al Academiei Române). În februarie 1933 citea la radio proză dintr-un proiectat volum, Povești/ Povestiri pentru Dinu, scris în memoria fiului pierdut timpuriu. „Rampa” și „Universul” i-au publicat, în 1928, traducerea (după o versiune
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
cu prezumția că depozitează un summum de experiență tragică - o mare iubire trădată, un cămin distrus, copilul mort, o aspră însingurare „pe margini de genuni înfricoșate” -, dar și vocația de a renaște decupând, în întunericul durerii, „ferestre luminate” sau captând „sâmburi de lumină”. Cultivarea formei fixe temperează despletirea lirică și procură o carcasă protectoare. În recuzita imaginilor îi corespunde refugiul în „turnul de fildeș” suit „pe-a culmilor singurătate”: „Mă-nchid de-acum în turnu-mi singuratic/ Croit din sidefarea zării mute
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
e un zbor început”- la elanul în erupție, sigilat însă de amintirea lui Icar: „Ca să reție visul culminant/ Nu se mai află nici un frâu în zare,/ În toată vietatea-i un amant/ și beți de dor cad fluturi prin pahare”. Sâmburi de lumină e un document al opțiunii moderniste manifeste, într-un lirism care nu mai evită asperitățile prozaice și epicul autobiografic în linia Ion Pillat, alte repere fiind, acum, Tudor Arghezi, Adrian Maniu sau pictura unor Nicolae Dărăscu și Jean
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
sufletul pierzându-și conturul sub „nori de stele pe-un cer de levănțică”. Din cele patru cicluri ale cărții - Medalioane, Chivote, Brocarturi, Scame -, ultimul versifică, departe însă de modelul arghezian, atașamentul franciscan pentru lighioanele domestice. SCRIERI: Ferestre luminate, București, 1921; Sâmburi de lumină, București, 1940. Repere bibliografice: E. Lovinescu, O revistă literară la...Galați, SBR, 1919, 18; Mihail Iorgulescu, „Ferestre luminate”, SBR, 1921, 3; Scarlat Struțeanu, „Ferestre luminate”, „Viitorul”, 1921, 9 octombrie; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Ferestre luminate”, RP, 1921, 1
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
1922, 2; Ion Sân-Giorgiu, Nedreptățiții, NRL, 1926, 21; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 195-196; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 198, 258, 294; Lucia Popescu, Siluetă: Alice Soare, „Știrea”, 1935, 253; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 135; G. Dumitrescu, „Sâmburi de lumină”, G, 1940, 9; D. Caracostea, „Sâmburi de lumină”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXI, 1940-1941; Radu Cosmin, Figuri culturale, „Cele trei Crișuri”, 1941, 1-8; Pompiliu Constantinescu, „Sâmburi de lumină”, VRA, 1941, 621; C. Pajură [Cezar Papacostea], Alice
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 195-196; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 198, 258, 294; Lucia Popescu, Siluetă: Alice Soare, „Știrea”, 1935, 253; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 135; G. Dumitrescu, „Sâmburi de lumină”, G, 1940, 9; D. Caracostea, „Sâmburi de lumină”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXI, 1940-1941; Radu Cosmin, Figuri culturale, „Cele trei Crișuri”, 1941, 1-8; Pompiliu Constantinescu, „Sâmburi de lumină”, VRA, 1941, 621; C. Pajură [Cezar Papacostea], Alice Soare, „Severinul liber”, 1946, 88; Sevastos, Amintiri, 356-357
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
1935, 253; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 135; G. Dumitrescu, „Sâmburi de lumină”, G, 1940, 9; D. Caracostea, „Sâmburi de lumină”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXI, 1940-1941; Radu Cosmin, Figuri culturale, „Cele trei Crișuri”, 1941, 1-8; Pompiliu Constantinescu, „Sâmburi de lumină”, VRA, 1941, 621; C. Pajură [Cezar Papacostea], Alice Soare, „Severinul liber”, 1946, 88; Sevastos, Amintiri, 356-357; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976, 133, 368, 475; E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998, 322-324; Lovinescu, Sburătorul, I
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
intereselor comunității. în jurul lui - și, după 1663, în jurul văduvei Elina, s-a alcătuit marea familie a Cantacuzinilor din țara Românească, grup puternic ce a format nucleul „casei”, adică al „mulțimii” care contracta - din felurite pricini - raporturi de solidaritate cu grupul, cu „sâmburele” său reprezentat de bărbații Cantacuzini. Grupul familial, pictat în biserica de la Măgureni - o biserică de curte boierească, o biserică-paraclis - de Pârvu Mutu, cel ce a împodobit ctitoriile Cantacuzinilor, numără cincizeci și cinci de personaje și seamănă cu cel de la Filipeștii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
plâns nu este” („Nu e bucurie fără supărare”421); „La cal alb și la văduvă să nu slujești”422. * Erau demonizate, fără îndoială (precum țigăncile, văduve sau nu [dar să nu uităm că, în cazul țiganilor, demonizarea avea și un sâmbure etnic, era congruentă cu marginalizarea], itinerante, deci în flagrantă contradicție cu „statornicia” medievală, suspectate a se afla în contact cu diavolul, căci descântau - nu întâmplător prima acuză de vrăjitorie a fost aruncată, în Franța, în 1499, unei țigănci, [care a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]