1,693 matches
-
melodii din repertoriul de dans, 7 strigături, 3 romanțe, cântece din ceremonialul de nuntă, bocete. Materialul cules în localitatea Ovcea a fost sistematizat și reprezintă o bază documentară pentru cercetările ce vor urma. Un aport deosebit la cercetarea folclorului din partea sârbească a Banatului l-a avut și fostul redactor muzical al postului de Radio Novi Sad, Trandafir Jurjovan (n. 1924 la Deliblata). Acesta a înregistrat pe bandă de magnetofon un număr impresionant de 2043 piese muzicale nu atât în scopul cercetării
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
care întâlnim și multe nume sonore. Preocupările cercetătorilor români pentru folclorul din afara granițelor patriei mame dovedește faptul că acesta este un templu al păstrării identității naționale. Menținând cea mai mare parte a elementelor folclorului național, creația populară a românilor din partea sârbească a Banatului dovedește fermitatea omului de rând de a-și păstra identitatrea. Categorii muzicale prezente în folclorul românilor din partea sârbească a Banatului Prezența unui anumit tip de creații folclorice într-un spațiu etnografic nu se poate atesta decât prin munca
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
un templu al păstrării identității naționale. Menținând cea mai mare parte a elementelor folclorului național, creația populară a românilor din partea sârbească a Banatului dovedește fermitatea omului de rând de a-și păstra identitatrea. Categorii muzicale prezente în folclorul românilor din partea sârbească a Banatului Prezența unui anumit tip de creații folclorice într-un spațiu etnografic nu se poate atesta decât prin munca de teren. Cercetările și culegerile făcute respectând toate rigorile unei activități științifice pot fi unicul reper pentru crearea unei imagini
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
creații folclorice într-un spațiu etnografic nu se poate atesta decât prin munca de teren. Cercetările și culegerile făcute respectând toate rigorile unei activități științifice pot fi unicul reper pentru crearea unei imagini, a unui tablou de creație. În partea sârbească a Bantului, în localitatea Iablanca, se amintesc în cercetările făcute de-a lungul timpului trei informatori. Este vorba despre Gheorghe Barbu, Ionel Novac și Panta Căzan. Cel mai vast repertoriu a fost descoperit la Gheorghe Barbu, interpret la taragot și
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
sau diversele cântece de petrecere care au devenit, de-a lungul vremii, nelipsite în viața omului de rând. Nu vom omite nici jocul călușerilor, foarte prezent în localitățile cu populație românească. Repere concluzive asupra categoriilor muzicale întâlnite la românii din partea sârbească a Banatului Analizând creațiile folclorice culese de-a lungul timpului în localitățile din partea sârbească a Banatului populate de români, se impun câteva concluzii. Principalele caracteristici ale acestui repertoriu deosebit de interesant ar fi următoarele: cele mai bine reprezentate sunt piesele aparținând
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
viața omului de rând. Nu vom omite nici jocul călușerilor, foarte prezent în localitățile cu populație românească. Repere concluzive asupra categoriilor muzicale întâlnite la românii din partea sârbească a Banatului Analizând creațiile folclorice culese de-a lungul timpului în localitățile din partea sârbească a Banatului populate de români, se impun câteva concluzii. Principalele caracteristici ale acestui repertoriu deosebit de interesant ar fi următoarele: cele mai bine reprezentate sunt piesele aparținând categoriei cântecelor propriu-zise urmate de doine 6 și piesele aparținând repertoriului de dans; pe
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
pe cale de dispariție; creațiile folclorice precum colindul, cântecul de stea, bocetul - prezente mulți ani în urmă, sunt acum pe cale de dispariție, pe când repertoriul de dans sau cântecele propriu-zise mai exisată și astăzi, au o viață vie; cu toate că populația româneasă din partea sârbească a Banatului a migrat în aceste părți din diferite zone ale României de astăzi (Banat, Ardeal, Oltenia), elementele zonale ale regiunilor de proveniență sunt slab vizibile; Urbanizarea satelor, puternica ascensiune economică a așezămintelor rurale de prin anii șaizeci-șaptezeci ai secolului
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
istorice care au avut loc la începutul secolului al XX-lea, o parte semnificativă a teritoriului bănățean și implicit o populație relativ numeroasă de români a rămas înafara granițelor României. Un studiu al folclorului românesc fără abordarea creației românilor din partea sârbească a Banatului nu ar fi întocmai complet. Majoritatea categoriilor folclorice pe care le întâlnim în celelalte zone populate de români, se vor regăsi și în Banat, bineînțeles într-o pondere mai mare sau mai mică. Un element care este însă
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
populară a competitivității unor interpreți, constituie unul dintre principalii factori care au dus la un astfel de progres al repertoriului de dans. Interesant este faptul că pe lângă cele două categorii folclorice, un loc important îl ocupă și balada. În partea sârbească a Banatului apar chiar și unele creații inedite. Baladele de tip vitejesc nu lipsesc din repertoriul bănățean ceea ce este explicabil prin faptul că spațiul de care vorbim, a avut nefericirea să se găsească de multe ori în calea marilor armate
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
totul rolul în anul 1978, în ciuda faptului că aici existau 10 linii de cale ferată. De aici, înainte de primul război mondial, spre Zrenjanin pleca o cale dublă, una îngustă și una cu ecartament normal, ele fiind desființate după plecarea stăpânirii sârbești în urma schimbului de teritorii din anul 1924. De la îndrăgitele locomotive cu aburi, simbol al lumii de altădată, interlocutorul nostru deapănă amintiri din tinerețe. Își amintește de un ceferist venit în orașul copilăriei sale din Basarabia (decedat pe la 94 de ani
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]
-
și un concert cu piese din opera acestor compozitori. Ca o paranteză, atunci când cei din Kikinda au vizitat Muzeul „Stefan Jäger”, au recunoscut în stilul lucrărilor acestui pictor patru pânze aflate în condiții total improprii într-un subsol în orașul sârbesc. Acum, ele se află la locul cuvenit, iar cei din Jimbolia au realizat niște cópii foarte bune, pentru că prețul originalelor a crescut semnificativ la ora actuală! Tot din acest domeniu al culturii, dl Ordódi ne vorbește despre o primă ediție
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]
-
Arc, ora 22: Retro Party cu Romu. Stil Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Club Scarface, ora 21: Live music. Club Havana, ora 22: Havana Party. Gulliver, ora 22: Bun venit în România! Lemon 2, ora 22: Seară sârbească. El Torero, ora 22: Latino Party. Expoziții American Corner (Biblioteca Județeană, et. I): Expoziția de presă Trasee româno-americane (9-16); Centrul Cultural Francez: Rituri sacre - Rituri profane, fotografii de la a 5-a ediție a Întâlnirilor Fotografiei Africane de la Bamako (9-17); Librăria
Agenda2005-49-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284469_a_285798]
-
Oricând însă turcii sfătuiau pe sultan să nu facă război cu românii, pentru că n-aduce nici un folos, ci pier numai o mulțime de turci în zadar, atunci sultanul le răspundea: "Pînă când românii stăpânesc Chilia și Cetatea-Albă, iară ungurii Belgradul sârbesc, până atunci nu vom putea birui pe creștini! " (Vezi...... sec. II. tom. V, Warszawa 1828). Prin urmare sultanul Mahomet știa bine că acest lambeau de terre nu-i de desprețuit, și dacă el zicea aceasta la 1490, de ce să n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
turci și tătari. Ad 2 observăm că pretențiunile etnografice și istorice asupra Vidinului formulate de serbi sânt naturale, dar nu sânt c-o iotă mai îndreptățite decât cele ale României. În special Vidinul, înainte de a deveni turcesc, a fost când sârbesc, când românesc, când unguresc. Întreg malul drept al Dunării, de la Vidin până în Marea Neagră, turcii l-au luat de la români si nu de la bulgari, nici de la sârbi. În bătălia de la Kossowo craiul Lazăr al Serbiei fusese pe deplin bătut (1389), pe când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel, limba maghiară a devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar Legea Apponyi, adoptată în 1907, urmărea să accelereze efectele maghiarizării prin înlocuirea școlilor confesionale ale minorităților etnice (românești, sârbești, slovace) cu școli de stat în care limba unică de predare să fie maghiara (ibidem, p. 348). Însușirea limbii maghiare devenea un imperativ funcțional al statului maghiar, a cărui legislație statua ca finalitate a procesului educațional necesitatea ca toți copiii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
creștine din Turcia. Astfel istoria luptei de eliberare a Serbiei îl mărește pe voievodul macedoromân Iancu, care a condus adeseori pe sârbii din Craina la victorie în contra musulmanilor; un curaj plin de sacrificii au dovedit macedoromânii și cu ocazia răscoalei sârbești de la 1862 în Belgrad. Cu puțini ani înainte orășenii macedoromâni aveau simpatii pentru Grecia, de la care-și așteptau eliberarea și cu care voiau să fie uniți. Fiece macedoromân cult vorbește fluent grecește, deci, trimițîndu-și copiii la școalele superioare din Atena
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
august 1872 a fost declarat major și s-a căsătorit la octombrie 1875 cu Natalia Checicu, fiica unui colonel rusesc care apoi a născut la august anul următor pe prințul Alexandru. Tânărul prinț a fost totdauna un reprezentant al ambițiunilor sârbești, și cu acest chip este un caracter îndoielnic atât pentru Turcia cât și pentru Austro-Ungaria, aceasta din urmă având și ea supuși din viță sârbească lucrate de Omladina. În vara anului 1876, planurile aceste trebuiau să fie puse în lucrare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
august anul următor pe prințul Alexandru. Tânărul prinț a fost totdauna un reprezentant al ambițiunilor sârbești, și cu acest chip este un caracter îndoielnic atât pentru Turcia cât și pentru Austro-Ungaria, aceasta din urmă având și ea supuși din viță sârbească lucrate de Omladina. În vara anului 1876, planurile aceste trebuiau să fie puse în lucrare pe hotarele turcești. După instigațiile și sprijinele Rusiei, Milan a început, împreună cu prințul Nichita din Muntenegru, un război contra Turciei, fără motiv. Dar acest război
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
anului 1876, planurile aceste trebuiau să fie puse în lucrare pe hotarele turcești. După instigațiile și sprijinele Rusiei, Milan a început, împreună cu prințul Nichita din Muntenegru, un război contra Turciei, fără motiv. Dar acest război s-a mântuit nenorocit; biruințele sârbești prevestite nu s-au efectuat și în loc de cucerirea Bosniei, care se plănuise la Belgrad, era cât pe - aci Serbia să fie cucerită de turci. Înainte de a se sfârși această învingere se făcuse o încercare de a se transforma coroana princiară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cât pe - aci Serbia să fie cucerită de turci. Înainte de a se sfârși această învingere se făcuse o încercare de a se transforma coroana princiară într-o coroană regală. General Cernaieff, aventurosul șef panslavist căruia i se încredințase conducerea armatei sârbești, a făcut să se proclame de către armată în tabăra de la Alexinaț ospodarul rebel rege al serbilor. Acesta era un experiment foarte audacios, cu atât mai mult cu cât până atuncea armata sârbească nu-l justificase prin izbânzile sale și nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
șef panslavist căruia i se încredințase conducerea armatei sârbești, a făcut să se proclame de către armată în tabăra de la Alexinaț ospodarul rebel rege al serbilor. Acesta era un experiment foarte audacios, cu atât mai mult cu cât până atuncea armata sârbească nu-l justificase prin izbânzile sale și nici prințul nu dăduse probe de vitejie în bătăile cele mici din văile de la Morava. Țăranii sfioși și nedisciplinați ai Landverului sârbesc fură totdauna bătuți de către veteranii lui Ahmed Eiub, și prințul Milan
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
foarte audacios, cu atât mai mult cu cât până atuncea armata sârbească nu-l justificase prin izbânzile sale și nici prințul nu dăduse probe de vitejie în bătăile cele mici din văile de la Morava. Țăranii sfioși și nedisciplinați ai Landverului sârbesc fură totdauna bătuți de către veteranii lui Ahmed Eiub, și prințul Milan s-a ținut cu prudență de-o parte de la câmpul războiului. În urma acestor împrejurări nenorocite, pompoasa proclamațiune a Iui Cernaeff nu făcu, chiar la sârbi, decât puțin efect. Ajunsă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din aceasta decât o satisfacțiune foarte mărginită: de a fi interpelat cu titlul de maiestate de către curtizanii săi și de către niște ofițeri rusești adulatori, în timpul de vreo 14 zile. Puțin după aceasta marea și pestrița beșică de săpun a rebeliunii sârbești se sparse cu desăvârșire prin biruința care o repurtase la Djunis îndemînatecia comandantului și vitejia ostașilor otomani, și regele, cu regalitatea pățită la naștere, fu silit să ceară smerit mijlocirea Europei pentru a scăpa de soarta cu care-l amenința
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a avut cuvânt de a vedea în ea o comunicație din sfere guvernamentale. Știrea din "Politik" a influințat-o tot atât de puțin Ministerul de Esterne ca și articolele provocatorii pe cari organul boem le aduce din când în când în contra actualului ministeriu sârbesc, pentru a face bucurie d-lui Ristici. Dar acestea în treacăt. Repetăm că din partea cabinetului nostru nu i s-au pus guvernului din București nici un fel de condiții de la îndeplinirea cărora ar atârna închiderea incidentului. Rezultă din toate că Ministerul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și aparține, după cât se pare, secolului al XV-lea (deși A.I. Iațimirski, cunoscător avizat al manuscriselor slavo-române, o socotea mai veche cu un secol). Tot la Neamț și, verosimil, în același veac XV s-au prescris și alte versiuni, unele sârbești (cu vădite particularități), conservate în codicele care a ajuns la mănăstirea Noul Neamț din Basarabia. Moldova a produs, în secolul al XVI-lea, și copia descoperită la mănăstirea Agapia, cuprinzând o versiune completă a cărții (cu trăsături ale redacției ruso-ucrainene
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]