2,662 matches
-
oraș bulgar pe acest loc, estimările fondării sale variază între începutul sec. 11 și sfârșitul sec. 13; era vorba de un avanpost la granița dintre Bulgaria și triburile Finnic. O altă întrebare este unde a fost construită inițial această citadelă. Săpăturile arheologice au dovedit existența unei așezări urbane în trei părți ale orașului modern: Kremlin, Bișbalta (pe locul actualei mănăstiri Zilantaw) și lângă Lacul Qaban. Cele mai vechi dovezi sunt cele din Kremlin, care au fost datate ca fiind din sec
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
III-lea î.Hr. așezări prospere apar pe ambele maluri, cât și pe insulele râului aparținând unei civilizații indo-europene din Epoca Bronzului, care a atins culmea evoluției în jurul anului 1000 î.Hr. Evenimente violente, certificate de descoperirile arheologice din centrul orașului o dată cu săpăturile efectuate pentru fundațiile hotelului "Astoria", au pus capăt acestor așezări omenești. Primele așezări dacice apar în mileniul I î.Hr. În secolul al V-lea un grup de sciți se așază în regiune, dar au fost asimilați de către daci. Valea Mureșului
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
(„Echipa timpului”) este un serial britanic de televiziune difuzat de Channel 4 din anul 1994. Creat de producătorul de televiziune Tim Taylor și prezentat de actorul Tony Robinson, fiecare episod prezintă o echipă de specialiști executând săpături arheologice de-a lungul unei perioade de trei zile, Tony Robinson explicând telespectatorilor etapele și procedurile în termeni simpli și ușor de înțeles. Componența echipei de specialiști s-a schimbat pe parcursul seriilor de episoade dar a inclus cu rol permanent
Time Team () [Corola-website/Science/335488_a_336817]
-
2013, a fost difuzată în 2013, conform anunțului făcut de Channel 4 în octombrie 2012, un numar de episoade speciale fiind planificate pentru anul 2014. O echipă de arheologi, de obicei condusă de Mick Aston sau Francis Pryor (ulterior conducând săpăturile de la obiective din Epoca Bronzului și Epoca Fierului) și incluzând arheologul de teren Phil Harding, se întrunește la un sit arheologic situat de obicei în Marea Britanie. Situl selectat este adesea sugestia unui membru al publicului telespectator care are știință despre
Time Team () [Corola-website/Science/335488_a_336817]
-
un potențial interesant. "" acoperă cât mai mult posibil cercetările din punct de vedere arheologic și istoric ale sitului într-o perioadă de trei zile. La începutul programului, Tony Robinson explică în fața camerei motivele prezenței echipei la respectivul sit și, pe parcursul săpăturilor, încurajează cu entuziasm arheologii să justifice și să explice deciziile, descoperirile și concluziile. El încearcă să se asigure că totul este inteligibil publicului neinițiat în detaliile tehnice ale arheologiei. Săpăturile arheologice nu au doar rolul de a delecta telespectatorii. Tony
Time Team () [Corola-website/Science/335488_a_336817]
-
în fața camerei motivele prezenței echipei la respectivul sit și, pe parcursul săpăturilor, încurajează cu entuziasm arheologii să justifice și să explice deciziile, descoperirile și concluziile. El încearcă să se asigure că totul este inteligibil publicului neinițiat în detaliile tehnice ale arheologiei. Săpăturile arheologice nu au doar rolul de a delecta telespectatorii. Tony Robinson susține că arheologii implicați în proiectul "Time Team" au publicat mai multe lucrări științifice legate de cercetările siturilor din programul TV decât toate departamentele universităților britanice puse la un
Time Team () [Corola-website/Science/335488_a_336817]
-
cultura anglo-saxonă Helen Geake, iar istoricul în arhitectură Beric Morley a apărut în zece episoade difuzate între 1995 și 2002. Echipa este suplimentata cu experți adecvați perioadei corespunzătoare sitului și tipului acestuia. Guy de la Bédoyère a fost adesea prezent în cadrul săpăturilor aferente Imperiului Român cât și a celor legate de Al Doilea Război Mondial precum Debarcările din Normandia sau de avioane militare (de pildă Spitfire). Mick "the dig" Worthington, care a participat că săpător în seriile inițiale, a reapărut ocazional că
Time Team () [Corola-website/Science/335488_a_336817]
-
membri sau comunități care fac parte din publicul general și manifestă interes; ele includ orice perioada cuprinsă între Paleolitic și Al Doilea Război Mondial, printre acestea numărându-se așezări din Epoca Bronzului, Epoca Fierului, vile române și biserici medievale. Unele săpături arheologice au dus la descoperirea de situri de importanță națională. La 13 septembrie 2007, în timpul filmărilor la o reconstituire pentru un episod special din "Time Team", o așchie dintr-o lance confecționata din lemn de balsa a trecut prin viziera
Time Team () [Corola-website/Science/335488_a_336817]
-
apare pe stema orașului. Cele mai vechi evidențe ale așezărilor pe teritoriul Berlinului actual sunt o tijă de lemn ce datează aproximativ din 1192 și resturi ale unei case de lemn, datate din 1174 și găsite în 2012 într-o săpătură din Berlin Mitte. Primele documente scrise ale târgurilor de pe teritoriul actualului Berlin datează de la sfârșitul secolului al XII-lea. Spandau este menționat pentru primata dată în 1197, iar Köpenick în 1209, dar aceste teritorii nu s-au alăturat Berlinului până în
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Transilvania. În ziua de astăzi biserica se regăsește înconjurată de o grădină sălbatică cu arbuști și flori de câmp. În a șaptea decadă a secolului al XX-lea au început să se facă planuri pentru restaurarea biserici și se încep săpături în cadrul ansamblului fortificat de la Drăușeni. Toată mobila este scoasă și mutată la biserica fortificată din Șura Mare de lângă Sibiu. În momentul în care este eliberată și se puteau începe efectiv lucrările de restaurare, Nicolae Ceaușescu desfințează Direcția Monumentelor Istorice ca
Biserica fortificată din Drăușeni () [Corola-website/Science/326949_a_328278]
-
de lângă Sibiu. În momentul în care este eliberată și se puteau începe efectiv lucrările de restaurare, Nicolae Ceaușescu desfințează Direcția Monumentelor Istorice ca urmare a cutremurului din 1977. Lucrările au fost sistate până în anul 1989, când, ca urmare a unor săpături arheologice s-a identificat vechea fortificație construită în secolul al XV-lea și se restabilește cronologia mormintelor din incintă. Se descoperă de asemenea și un șant de apărare în partea sud estică. Lucrările care s-au făcut au fost neprofesioniste
Biserica fortificată din Drăușeni () [Corola-website/Science/326949_a_328278]
-
din lunca Tibrului nu era situat în partea locuită a orașului, ci într-o zonă de cimitire, nu era necesar ca pe marginile canalului să se execute ziduri de sprijin de piatră, ci putea fi executat un simplu canal în săpătură. Cum, din cauza sporirii debitelor din amonte, din care o parte însemnată provenea din infiltrațiilor unor apeducte executate mai târziu, porțiunea aval a canalului colector era cea care inevitabil avea o secțiune insuficientă care trebuia mărită. Astfel, chiar dacă ar fi existat
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
culturii Körös pentru materialele descoperite în Ungaria dar și pentru o parte a celor din Serbia și România. După finalul celui de-al doilea război mondial cercetări de amploare au avut loc și în România. Au fost descoperite și executate săpături în mai multe situri din Transilvania, ca de exemplu: Ciumăfoaia, Sfântu Gheorghe sau Leț . În 1949 au fost făcute primele descoperiri de acest gen în estul Carpaților la Glăvăneștii Vechi în Moldova, iar în anii următori în Oltenia în sudul
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
ce împrejmuiește așezarea în care apar materiale Starčevo-Criș, la Ostrovu Golu, Schela Cladovei și, recent, la Dudeștii Vechi în România în apropierea graniței ungare unde s-a realizate o prospectare magnetometrică și s-au realizat fotografii aeriene ale stațiunii, alături de săpături arheologice. Apariția acestor fortificații este pusă în legătură cu finalul acestei culturi, fortificațiile apărând la orizonturi târzii și a fost puse în legătură recent cu apariția tell-urilor și începutul neoliticului dezvoltat în regiune. Economia așezărilor se bazează în mare măsură pe resursele
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
prezent monument istoric, cu codul . Inaugurarea monumentului a avut loc în cadrul festivităților prilejuite de aniversarea unui secol de la cucerirea independenței Principatelor Române. Ansamblul este format din următoarele monumente: este unul dintre cel mai importante monumente antice de pe teritoriul României. Primele săpături au fost întreprinse începând cu anul 1882 de către Grigore Tocilescu. Monumentul, în varianta în care a fost reconstituit de către arheologi, este alcătuit dintr-un soclu cilindric, care are la bază mai multe rânduri de trepte circulare, iar la partea superioară
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
NV de Turnu Măgurele și 30 de km sud de localitatea Drăgănești-Olt. Aflată astăzi într-o avansată stare de ruină, arhitectura inițială se relevă numai din resturile bisericii, ale zidurilor de incintă și turnului clopotniță, precum și din datele obținute în urma săpăturilor arheologice efectuate între anii 1995-2000. Este construită pe un plan treflat, specific arhitecturii mănăstirești a epocii când a fost ctitorită. Impunătoare și bine proporționată, are dimensiunile medii de 20,5 m lungime și 6,5 m lățime în dreptul absidelor laterale
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
fost terminate în data de 2 mai 1648 pe moșiile și cu cheltuiala marelui vornic Dragomir Dobromirescul, fiul vestitului Dobromir, mare ban al Craiovei și a soției sale Elina, fiica lui Radu, clucerul din Brâncoveni, rudă cu voievodul Matei Basarab. Săpăturile arheologice indică faptul că lăcașul de cult ctitorit de Dragomir vornicul a fost ridicat peste o altă fundație de biserică probabil de lemn, cu absida altarului nedecroșată, aparținând veacului al XVI-lea. Într-unul din mormintele necropolei aparținând acestei prime
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
prăbușiri a turlei principale și gata a primi ploaia și zăpada. O priveliște jalnică." (I.C. Filitti „Ctitorii de la Plăviceni-Olt și neamul doamnei Stanca” în „Arhivele Olteniei”, VI, 1927, p. 266). Din 1995 până în 2000, au loc mai multe campanii de săpături arheologice inițiate de Muzeul Județean Teleorman cu scopul de a pune la dispoziția proiectantului informații privind planimetria construcțiilor acum dispărute, împreună cu elemente de arhitectură de detaliu și ansamblu, semnificative pentru evidențierea etapei de construire a monumentului, nivelurile de călcare și
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
a raionului Cozmeni. Pe teritoriul acestui sat au fost găsite situri arheologice datând din epoca neolitică și aparținând culturii Tripoli: vase de ceramică, figurine umane și animale. De asemenea, au fost găsite obiecte din bronz (brățări) și monede romane. Primele săpături arheologice au fost efectuate aici de către arheologii J. Sombaty (1893) și E. Costin (1904-1914), iar artefactele găsite au fost duse la Muzeele din Cernăuți și Viena. Mai tâziu, arheologul ucrainean Oleg Kandiba-Oljici (1907-1944) a scris cartea în limba germană "Schipenitz
Șipeniț, Cozmeni () [Corola-website/Science/315697_a_317026]
-
și „Historia Urbana” (Sibiu), publicații ale Academiei Române. Activitatea sa a fost distinsă cu mai multe premii: Stela Cheptea a efectuat cercetări arheologice la Iași, Baia, Hârlău, Cotnari etc. În anul 2001, a coordonat cercetările arheologice de la Curtea Domnească din Hârlău. Săpăturile arheologice efectuate la Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău în anul 2001 au dus la descoperirea sub naosul actualei biserici a fundațiilor și ruinelor a două biserici mai vechi: una din a doua jumătate a veacului al XIV-lea și a
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
unor imobile cu prilejul construirii unui pasaj pietonal subteran. Cel mai vechi imobil descoperit acolo din secolul al XVII-lea. Începând din 2008, după începerea lucrărilor de consolidare și restaurare a Palatului Culturii, ea conduce echipa de arheologi care face săpături în zona fostei curți domnești. În august 2010, ea a anunțat că a descoperit, pe locul unde se construiește complexul Palas, fundațiile a 28 de locuințe vechi, dintre care trei locuințe din secolul al XV-lea, patru din secolul al
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
IV-III î.Hr.), istoricul alexandrin Hekataios (sec. IV-III î.Hr.) și poetul epic Nikainetos (sec. III î.Hr.). Identificarea orașului antic cu ruinele, încă vizibile în acea epocă, din zona Capului Bulustra a fost propusă, în 1887, de către istoricul austriac W. Regel. Primele săpături au fost întreprinse de către arheologi francezi, iar după 1950, ele au fost continuate sistematic de către Societatea Greacă de Arheologie, sub conducerea lui D. Lazaridis, concentrându-se mai ales în perimetrul sudic al orașului (perioada clasică și elenistică). După 1981, săpăturile
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
săpături au fost întreprinse de către arheologi francezi, iar după 1950, ele au fost continuate sistematic de către Societatea Greacă de Arheologie, sub conducerea lui D. Lazaridis, concentrându-se mai ales în perimetrul sudic al orașului (perioada clasică și elenistică). După 1981, săpăturile s-au concentrat în perimetrul nordic (perioada arhaică) și necropole. În 1985 a fost inițiat un program de lucrări de conservare care se desfășoară până în prezent. Astăzi, o parte din vestigiile arheologice pot fi vizitate "in situ" (Parcul arheologic Avdira
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
de lucrări de conservare care se desfășoară până în prezent. Astăzi, o parte din vestigiile arheologice pot fi vizitate "in situ" (Parcul arheologic Avdira), iar un mare număr de obiecte descoperite acolo sunt expuse în colecțiile Muzeului Arheologic Avdira din vecinătate. Săpăturile au scos la iveală numeroase relicve ale orașului antic. Zidul său de incintă are o lungime totală de 5.340 m și datează din sec. VII î.Hr. (în sectorul nordic, au fost descoperite fragmente ale zidului construite de coloniștii din
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
trimitere la ruinele din apropiere și este un toponimic frecvent utilizat în epocă pentru „grădiștile” cetăților antice. Renașterea orașului din sec. IX se integrează unei tendințe mai largi de reurbanizare promovate în această regiune a Imperiului Bizantin de către dinastia macedoneană. Săpăturile arheologice întreprinse în perioada 1982-1996 au scos la iveală ruinele bisericii episcopale (o bazilică cu transept construită în sec. IX și restaurată în sec. XII), precum și ale altor două biserici din epoca bizantină. În perioada bizantină (sec. IX-XIV d.Hr
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]