1,089 matches
-
98 ex 0304 20 95 ex 0304 90 97 ex 0305 10 00 ex 0305 30 90 ex 0305 49 80 ex 0305 59 90 ex 0305 69 90 Pești din specia Dicentrarchus labrax: vii; proaspeți sau refrigerați; congelați; uscați, sărați sau în saramură, afumați; file sau altă carne de pește; făină, pudră și alte aglomerate sub formă de pelete, proprii alimentației umane 600 tone Albania, Bosnia-Herțegovina și Croația Scutire 09.1579 1604 13 11 1604 13 19 ex 1604 20
jrc4795as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89962_a_90749]
-
și eu cu pioșenie asupra demnității acesteia de a fi miner și de-a lungul anilor am cules folclor mineresc. Mă bagă-n ocna de sare, S-aibă domnii de mâncare. Eu puținul ce-l cinez, Tot cu lacrimi îl sărez. Tot ce ați spus dumneavoastră se regăsește în versuri populare. Scrise cu o înțelepciune clară. Omul acela care îl îneacă gazele din mină, care-și pune capăt vieții prin suitoare, prin explozii, în abataje și așa mai departe, isi grăbește
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
Zollchow D-14715Liepe Amtsgericht Ratingen Ratingen Amtsgericht Ratzeburg Albsfelde Labenz Bäk Linau Behlendorf Lüchow Berkenthin Mechow Bliestorf Mustin Buchholz Pogeez Düchelsdorf Ratzeburg Duvensee Römnitz Einhaus Rondeshagen Fredeburg Salem Giesensdorf Sandesneben Göldenitz Schiphorst Grinau Schmilau Groß Boden Schönberg Groß Disnack Schürensöhlen Groß Sărau Seedorf Groß Schenkenberg Siebenbäumen Harmsdorf Sierksrade Kastorf Sirksfelde Kittlitz Steinhorst Klein Zecher Stubben Klempau Wentorf (Amt Sandesneben) Klinkrade Ziethen Kulpin Amtsgericht Ravensburg Altshausen Horgenzell Baienfurt Hoßkirch Baindt Königseggwald Berg Ravensburg Bodnegg Riedhausen Borns Schlier Ebenweiler Unterwaldhausen Ebersbach - Musbach Vogt Eichstegen
jrc5516as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90686_a_91473]
-
RHEIDE Amtsgericht SCHLESWIG 18299 GROSS RIDSENOW Amtsgericht GÜSTROW 38154 GROSS RODE Amtsgericht HELMSTEDT 17166 GROSS ROGE Amtsgericht TETEROW 39240 GROSS ROSENBURG Amtsgericht SCHÖNEBECK 19217 GROSS RÜNZ Amtsgericht GADEBUSCH 19205 GROSS SALITZ Amtsgericht GADEBUSCH 39343 GROSS SANTERSLEBEN Amtsgericht HALDENSLEBEN 23627 GROSS SĂRAU Amtsgericht RATZEBURG 02999 GROSS SÄRCHEN Amtsgericht HOYERSWERDA 02906 GROSS SAUBERNITZ Amtsgericht WEISSWASSER 02627 GROSS SAUBERNITZ Amtsgericht WEISSWASSER 03149 GROSS SCHACKSDORF Amtsgericht COTTBUS 15859 GROSS SCHAUEN Amtsgericht FÜRSTENWALDE 23860 GROSS SCHENKENBERG Amtsgericht RATZEBURG 16348 GROSS SCHÖNEBECK (SCHORFHEIDE) Amtsgericht BERNAU 17237 GROSS
jrc5516as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90686_a_91473]
-
sui și-ntr-un nor albastru mă voi piti. Trupul Mariei e cald și-i moale hainele tale lepădând rugător, irișii albaștri așteptând această oră tânără de iubire subrațul tău mirosind e toată casa plină de dorinți și-i gust sărat de alge marin liniile șoldurilor tale crescând unduindu-se prelinsă glisare nemaiîndurând tu amanto ultimele zvâcniri și cumințenia genunchiului tău dulce tresari se scutură un trandafir cu foșnet în glastră întinzându-mi două buze spre sărut temătoare nu-ți fie
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
fructe 15332290-3 Dulcețuri 15332291-0 Dulceață de caise 15332292-7 Dulceață de mure 15332293-4 Dulceață de coacăze 15332294-1 Dulceață de cireșe 15332295-8 Dulceață de zmeură 15332296-5 Dulceață de căpșuni 15332300-7 Fructe cu coajă lignifiată transformate 15332310-0 Fructe cu coajă lignifiată prăjite sau sărate 15332400-8 Conserve de fructe 15332410-1 Fructe uscate 15332411-8 Stafide de Corint transformate 15332412-5 Stafide transformate 15332419-4 Sultanine 15333000-1 Produse vegetale secundare 15400000-2 Uleiuri și grăsimi animale sau vegetale 15410000-5 Uleiuri și grăsimi animale sau vegetale brute 15411000-2 Uleiuri animale sau
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
saramură; uscată sau afumată (inclusiv bacon, 3/4 părți /mijloc, partea anterioară, bucăți din aceasta; excl. jamboanele, spinările și părțile din acestea nedezosate, stomacul și părțile din acesta) 0210.19 kg S 15.13.11.70 Carne din specia bovine sărată; în saramură; uscată sau afumată 0210.20 kg S 15.13.11.90 Carne sărată; în saramură; uscată sau afumată; făină comestibilă și pudră de carne sau de organe comestibile (excl. carnea de porc; de bovine sărată; în saramură; uscată
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
excl. jamboanele, spinările și părțile din acestea nedezosate, stomacul și părțile din acesta) 0210.19 kg S 15.13.11.70 Carne din specia bovine sărată; în saramură; uscată sau afumată 0210.20 kg S 15.13.11.90 Carne sărată; în saramură; uscată sau afumată; făină comestibilă și pudră de carne sau de organe comestibile (excl. carnea de porc; de bovine sărată; în saramură; uscată sau afumată) 0210.9 kg S 15.13.12.13 Cârnați și produse similare din
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
din specia bovine sărată; în saramură; uscată sau afumată 0210.20 kg S 15.13.11.90 Carne sărată; în saramură; uscată sau afumată; făină comestibilă și pudră de carne sau de organe comestibile (excl. carnea de porc; de bovine sărată; în saramură; uscată sau afumată) 0210.9 kg S 15.13.12.13 Cârnați și produse similare din ficat (inclusiv pateu și paste sub formă de cârnați sau presate în formă de cârnați) 1601.00.10 kg S 15.13
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
de taxi licențiate de primărie, care operează în oraș și în localitățile apropiate. În oraș există și 11 linii regulate de maxi-taxi, acestea fiind sub controlul unor firme private. În Brăila există 5 linii regulate de tramvai, legând stațiunea Lacul Sărat de oraș și celelalte zone rezidențiale și industriale. Brăila este unul dintre primele orașe din România cu tramvai electric, primul astfel de vehicul fiind pus în funcțiune în anul 1897. Liniile de autobuz: 2: Vidin-Hipodrom 2B: Vidin-ANL Lacul Dulce 3
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
cu tramvai electric, primul astfel de vehicul fiind pus în funcțiune în anul 1897. Liniile de autobuz: 2: Vidin-Hipodrom 2B: Vidin-ANL Lacul Dulce 3: ANL Brailita-Promenada Mall 4: Gară CFR-Cart. Viziru 5. Soroli Cola-Dedeman-Cart. Chercea-Cart. Viziru 6: Cart. Hipodrom-Sat Lacu Sărat 10: Gară CFR-Gradina Zoo 11: Centru-Sat Cazasu 14: Autogara Braicar-Sat Cazasu Mai exista 2 linii de microbuze fără indicativ pe care scrie doar traseul: Autogara Braicar-Selgros Școala 3-ANL Lacul Dulce Linii de tramvai 21: Cart. Radu Negru-Bd. Independentei-Cart. Vidin 22
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
acest drum, la Râmnicu Sărat se ramifică DN22, care leagă orașul de Brăila și mai departe (prin trecerea Dunării cu bacul), de orașele dobrogene Tulcea și Constanța. DJ202 (șosea județeană) duce din oraș în aval de-a lungul râului Râmnicu Sărat către localitățile învecinate. Prin Râmnicu Sărat trece și calea ferată Buzău-Mărășești, orașul fiind deservit de o gară proiectată de Anghel Saligny. Cea mai veche mențiune documentară a numelui de „Râmnicu Sărat” descoperită până acum, datează din 8 septembrie 1439. Este
Râmnicu Sărat () [Corola-website/Science/296977_a_298306]
-
reședință de județ, fiind în același timp și reședința plășii Orașul din cadrul acestuia. Populația sa crescuse la de locuitori. În 1950, județul Râmnicu Sărat s-a desființat, iar orașul a căpătat statut de oraș regional și reședință a raionului Râmnicu Sărat din cadrul regiunii Buzău și apoi (după 1952), din cadrul regiunii Ploiești. În 1968, Râmnicu Sărat a pierdut rolul de centru administrativ, fiind inclus în județul Buzău. Începând cu 1994, Râmnicu Sărat a fost declarat municipiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Râmnicu Sărat () [Corola-website/Science/296977_a_298306]
-
iar cei de profunzime se scurg invers, cu efect nefast pentru adâncurile Marea Neagră. Sub adâncimea de 200 de metri, în apele Marea Neagră s-au acumulat substanțe nocive pentru viața animală. Aceasta a dispărut total datorită aportului de apă mult mai sărată dinspre bazinul mediteraneean în raport cu apa de suprafață din bazinul pontic, mult îndulcită de apele Dunării și a altor mari râuri ce vin din câmpia ruso-ucraineană. Pe unele porțiuni ale șenalului Bosfor-ului, pericolul provocat de curenți este crescut cu mult față de
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
în partea de nord-est a județului Buzău, la 15 km est de Râmnicu Sărat, pe cele două maluri ale râului Râmnicu Sărat, și se învecinează la nord-est cu județul Vrancea. Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ220, care leagă Râmnicu Sărat de Măicănești (județul Vrancea, DN23), și care traversează râul Râmnicu Sărat între Puieștii de Jos și Nicolești. La Puieștii de Jos, se ramifică din acest drum DJ202C, care leagă comuna de comuna vecină Ciorăști din Vrancea, iar la Nicolești se
Comuna Puiești, Buzău () [Corola-website/Science/301034_a_302363]
-
de Râmnicu Sărat, pe cele două maluri ale râului Râmnicu Sărat, și se învecinează la nord-est cu județul Vrancea. Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ220, care leagă Râmnicu Sărat de Măicănești (județul Vrancea, DN23), și care traversează râul Râmnicu Sărat între Puieștii de Jos și Nicolești. La Puieștii de Jos, se ramifică din acest drum DJ202C, care leagă comuna de comuna vecină Ciorăști din Vrancea, iar la Nicolești se ramifică DJ216, o șosea județeană ce deservește satele Măcrina și Plopi
Comuna Puiești, Buzău () [Corola-website/Science/301034_a_302363]
-
Anuarul Socec din 1925, cele trei comune făcând parte din plasa Boldu a aceluiași județ, și având, respectiv 1074 de locuitori (Măcrina), 779 de locuitori (Nicolești) și 2090 de locuitori (Puiești). În 1950, comunele au trecut în componența raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost comasate într-una singură, denumită Puiești, și arondată județului Buzău.
Comuna Puiești, Buzău () [Corola-website/Science/301034_a_302363]
-
din satele Colibași, Fotin, Râmnicelu (reședința) și Știubei. Comuna se află pe cele două maluri ale râului Râmnicul Sărat, imediat în aval de municipiul Râmnicu Sărat. Ea este străbătută prin partea sa sudică, de șoseaua națională DN22, care leagă Râmnicu Sărat de Brăila, iar prin cea nordică de șoseaua județeană DJ202, care leagă Râmnicu Sărat de comuna Măicănești (; DN23). Din DN22, la Râmnicelu se ramifică DN203P, o scurtă șosea județeană care o leagă de comuna vecină Valea Râmnicului. Conform recensământului efectuat
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
maluri ale râului Râmnicul Sărat, imediat în aval de municipiul Râmnicu Sărat. Ea este străbătută prin partea sa sudică, de șoseaua națională DN22, care leagă Râmnicu Sărat de Brăila, iar prin cea nordică de șoseaua județeană DJ202, care leagă Râmnicu Sărat de comuna Măicănești (; DN23). Din DN22, la Râmnicelu se ramifică DN203P, o scurtă șosea județeană care o leagă de comuna vecină Valea Râmnicului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Râmnicelu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
un singur sat și o populație de 1109 locuitori. Comuna Știubeiu avea 736 de locuitori. În 1931, în comuna Obidiți a apărut și satul Ceaușu. În 1950, județul Râmnicu Sărat a fost desființat, iar comunele au fost transferate raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, comuna Obidiți a luat numele de "Râmnicelu" și în 1968, comuna Știubeiu a fost desființată și, inclusă în comuna Râmnicelu, denumită astfel după satul de reședință (Obidiți, devenit
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
de elevi. În anul 1925, Anuarul Socec consemnează comuna ca fiind formată din 3 sate distincte Bălțați, Rubla Mică și Rubla Mare în plasa Orașul a aceluiași județ, cu 1879 de locuitori. În 1950, comuna a trecut la raionul Râmnicu Sărat din cadrul regiunii Buzău și apoi (după 1952) din cadrul regiunii Ploiești. După război, au apărut satele "Bălțații Noi", vechiul sat "Bălțați" devenind "Bălțații Vechi", și comunei i s-a alipit și satul Dărâmați, fost în comuna Zgârciți. În 1964, comuna a
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
Ziduri", cu satele Costienii de Jos și Orzăneasca, în schimb comunele Socariciu și Heliade-Rădulescu s-au unit sub numele de "Nicolae Fleva", cu satele Nicolae Fleva (fost Socariciu) și Heliade-Rădulescu. În 1950, comunele au fost trecute în componența raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Cu timpul, satul Costienii de Jos a primit numele de Ziduri, după cel al comunei; comuna Nicolae Fleva a fost la un moment dat, înainte de 1964, desființată, și inclusă în
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
lungă perioadă de timp, chiar înregistrându-se ninsori pe litoral. Rețeaua hidrografică a regiunii e compusă din râul Segura și afluenții săi: În regiune se află cel mai mare lac natural din Spania și cel mai mare lac de apă sărată din Europa: Mar Menor. Este un lac sărat, situat în apropierea Mării Mediterane. Caracteristicile sale ecologice și naturale fac din Mar Menor un paradis natural unic. Este de formă semicirculară și este separat de Marea Mediterană printr-o fâșie de pământ
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
bacteriilor periculoase. Cele mai folosite metode sunt filtrarea cu nisip, pentru îndepărtarea materiilor nedizolvate, și tratarea cu clor și fierberea pentru uciderea bacteriilor periculoase. Distilarea îndeplinește toate cele trei sarcini. Există și tehnici mai avansate, precum osmoza inversă. Desalinizarea apei sărate din mări și oceane este o soluție mai scumpă utilizată în climatele aride de coastă. Distribuția apei potabile are loc fie printr-un sistem de distribuție, fie îmbuteliată. În multe țări există programe de distribuire gratuită a apei în caz
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
mai cunoscute fântâni au primit numele locului sau al locuitorului pe pământul căruia au fost sau sunt. Așa sunt cunoscute fântânile Buna, Buna Bătrână, Bodor, Cânetele, Largu, Măgheran, Sub Teiuș, Samoilă, La Plopi, Recea, Fântâniță etc. Există și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a amenajat un lac piscicol în suprafață de
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]