2,273 matches
-
la punerea În practică a programului festiv, „ca să arate și că cel mare și cel mic e chemat să sădească adânc În inimile copiilor cea mai sfântă datorie: Dragostea de țară” . Documentele de arhivă ne fac cunoscut, spre exemplu, programul sărbătoririi zilei de 10 Mai 1899 de la Iași, unde serbările organizate În grădina de la Copou și pe platoul din fața ei urmau să debuteze pe 9 mai cu jocurile de oină În prezența tuturor școlilor secundare de băieți din oraș și a
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
între prieteni sau în familia lărgită. Toate aceste lucruri puteau fi înțelese doar de cei care trăiau în Est. Într-o revistă poloneză, țin minte că apăruse o povestire privind nedumerirea unui străin care fusese invitat într-o familie la sărbătorirea zilei de naștere a capului familiei, tatăl. Povestirea se derula încet, pe măsură ce petrecerea avea loc. La început s-a băut ceva, apoi invitații s-au așezat la masă. Mâncare din belșug, feluri relativ rafinate și variate. Apoi desertul în mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
băuturile finale și cafeaua. Se aprinseseră lumini discrete, se fumau țigări americane, lumea era relaxată și mulțumită. Toți savurau sfârșitul mesei, gazdele având un aer mulțumit, chiar triumfător. Acest tablou reprezenta scena evenimentului. Urma o altă narațiune care reprezenta culisele. Sărbătorirea fusese planificată cu grijă și într-un spirit de cooperare. Fiecare fusese responsabil de procurarea unora dintre bunătățile care fuseseră gândite meticulos, apreciindu-se șansele de obținere. Carnea căzuse în grija mamei, care avea o prietenă, o vecină vânzătoare la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că am fost pionieră, nu era alternativă. Trebuie să recunosc că la început am fost chiar mândră. În liceu am fost utecistă, toți am fost, dar de acum participam formal la ședințe, îmi amintesc cu plăcere doar de adunările de sărbătorire a majoratului. Mă gândesc acum că pe mine comunismul nu m-a afectat foarte mult. Mi s-a părut firesc să fiu pionieră, utecistă, să fac parte din Asociația Studenților Comuniști, să ne prefacem că suntem interesați de politica partidului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
delatorilor. Referiri pozitive cu privire la ceilalți deținuți sunt menționate în circa 50% dintre interviuri, cuprinzând aspecte ca întâlnirea unor oameni deosebiți sau manifestări de solidaritate ce au îmbrăcat următoarele forme: oferirea de mâncare celor suferinzi, oferirea unor daruri cu ocazia unor sărbătoriri (mici obiecte manufacturate în închisoare) etc. Cu totul diferite sunt mărturiile celor care au trecut prin procesul „reeducării” de la Pitești. Întrucât doar două persoane din cele intervievate au trecut prin această „reeducare”, nu avem pretenția unei imagini de ansamblu. Aceștia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și de pe poziția cenaclistului de la „Echinox”, P. scrie Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997; Premiul revistei „Poesis”), realizând o monografie a grupării ce era considerată ca opozantă la proletcultism și la creația de „comandă socială”. Cu prilejul sărbătoririi a treizeci și cinci de ani de la întemeierea revistei „Echinox”, P. publică Efectul „Echinox” sau Despre echilibru (2003; Premiul Uniunii Scriitorilor), o scriere care trădează în autorul ei un sentimental, numai că, și de această dată, nostalgia nu îl împiedică să fie
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
din Iași, după absolvire funcționând ca profesor la liceul din Hațeg. În martie 1958 este arestat de Securitate, judecat și condamnat la zece ani de închisoare de Tribunalul Militar Iași, pentru că participase în 1957, la Iași și la Putna, la sărbătorirea a cinci sute de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare. Deținut politic până în 1964, va fi apoi doi ani șomer. În 1966 este încadrat documentarist și ulterior cercetător științific la Centrul de Istorie, Filologie și Etnografie din Craiova al
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
când să laude (N. Crevedia, Scrisoare deschisă poetului Ion Pillat), când să vitupereze, în funcție de poziția celor avuți în vedere față de ideologia extremei drepte: t. m. (Teodor Al. Munteanu), «Marele» critic Gh. Călinescu demascat definitiv, D. Lovinescu șomează..., N. Crevedia, Trista sărbătorire a d-lui Ionel Teodoreanu, Horia Nițulescu, Scandalul Șerban Cioculescu, A., Domnul Camil Petrescu și colaborările mediocre ș.a. Calul de bătaie al multora dintre comentatori este „literatura Sărindarului”, cu trimitere la presa de pe această stradă bucureșteană: Ovid Densusianu- fiul, în
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
română” se reproduce în 1910 o epistolă în facsimil a dramaturgului, cu nota că piesa Titircă, Sotirescu et Co era așteptată cu nerăbdare de „elita intelectualilor noștri”. Tot aici apare instantaneul Începem!, scris de Caragiale pentru Compania Davila, iar la sărbătorirea a șaizeci de ani de viață ai scriitorului revista inițiază o subscripție națională pentru marele exilat, pe care însă acesta o refuză politicos într-o scrisoare. În 1932 filosoful ține câteva conferințe radiofonice, printre care Amintiri despre Caragiale și Caragiale
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Rebreanu, care vorbește despre roman, precum și Mihail Sadoveanu. Pe lângă cronici și prezentări de cărți, sunt găzduite însemnări de călătorie din Italia și Egipt (Coriolan Bărbat), Ungaria (Isaia Tolan, Corneliu I. Codarcea), Polonia (Iustin Ilieșiu), Serbia și Muntenegru (Corneliu I. Codarcea) etc. Despre sărbătorirea lui Octavian Goga la Universitatea din Cluj, despre festivitățile Astrei, ca și despre alte evenimente culturale ziarul scrie pagini însuflețite, după cum de un deseobit interes documentar sunt dările de seamă și cronicile la principalele spectacole ale Teatrului Național și ale
NAŢIUNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288366_a_289695]
-
1929, 393; Perpessicius, Opere, III, 246-247, X, 174-176; Eugen Jebeleanu, O personalitate, GT, 1930, 105; Șerban Cioculescu, „Glasul apelor”, ADV, 1932, 14836; O. Goga, „Glasul apelor”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LIII, 1932-1933; Al. Bogdan, „Escale”, LUT, 1934, 3771; Sărbătorirea lui I. Gr. Periețeanu, București, 1934; Al. Bilciurescu, „Prin cerești vitralii”, TIL, 1940, 1 156; Stelian Constantin-Stelian, Un interpret emerit al poeziei: I. Gr. Periețeanu, UVR, 1943, 22; I. C. Popescu-Polyclet, I. Gr. Periețeanu, poetul mării, „Drum nou”, 1947, 36; Dicț
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
, Alexandru (13.VII.1865, București - 13.I.1945, București), poet. În afara a ceea ce menționează cu zgârcenie el însuși în Amintiri („Adevărul”, 1933) sau cu ocazia unei sărbătoriri („Dimineața”, 1934), se cunosc puține lucruri din viața lui O. Născut în mahalaua bucureșteană Dobroteasa, a copilărit la conacul moșiei Obedeni din Ilfov. Ceea ce explică în cazul său - dar și în cazul unui unchi, Mihail Georgiade (1839-1885), medic și diplomat
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
libretul unei „opere feerice”, Sabaru. SCRIERI: Spleen, București, 1891; Rondele, București, 1892; Sonete. 1888-1916, București, 1916; Dacia noastră, București, 1919; Himere, București, 1927; Pantheea, București, 1927. Repere bibliografice: Polit [Ștefan Orășanu], Alexandru Obedenaru, București, 1891; Chendi, Pagini, 576-580; G. M., Sărbătorirea poetului Alexandru Obedenaru, DMN, 1934, 10 027; N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, București, 1943, 67-71; Ciorănescu, Lit. comp., 240-243; Bote, Simbolismul, passim; Biblioteca Academiei R.S. România. 1867-1967. Cartea centenarului, București, 1968, 107; Vladimir Streinu, Doi poeți macedonskieni, AFT, 1970
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
prin care oamenii pierdeau controlul asupra timpului lor, mai ales în ultima parte a anilor ’80. Statul planifica totul: locul de muncă era obligatoriu pentru toată lumea. În afara acestuia era impusă prestarea de activități „patriotice”, participarea la defilări și la alte sărbătoriri oficiale. Acasă așteptau muncile casnice, dificil de programat din cauza întreruperilor dese ale curentului electric, apei calde și reci sau a debitului fluctuant al gazelor. Astfel, dacă intenționai - de exemplu - să calci rufele, era greu de estimat când vei reuși să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și alte nuvele ale lui Nagy Istvan, versurile puternice ale lui Horvath Istvan sau Szemler Ferencz se integrează minunat În armonia literaturii contemporane din RPR. Poetul de limbă germană Sperber a contribuit cu unul din cele mai frumoase poeme la sărbătorirea zilei tovarășului Stalin. Compozitorii noștri au adus nenumărate cântece și au reușit să Îndrepte cursul muzicii spre cântecul de mase care și-a creat drumuri largi. O parte din creațiile plasticei noastre Înfățișate În expoziția recentă de la Moscova, a primit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poet: Vintilă Ornaru; În Flacăra nr. 6 (110), 12 febr.; pagină supratitlată: Pilda unei Îndelungate și rodnice creații poetice. Alexandru Toma Împlinește 75 de ani, ilustrată cu portretul sărbătoritului de Florica Cordescu; *Sergiu Fărcășan - Cântul vieții * Dan Deșliu - Rânduri pentru sărbătorirea unui mare dascăl; * Silvian Iosifescu - y4.TIo/na, traducător * Eugen Jebeleanu - Un minunat strigăt de luptă și credință; * Dintre poeziile primite cu prilejul sărbătoririi a 75 de ani de la nașterea poetului: „Înăbușind un gând rebel Înainte de-a răzbate/Ar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ani, ilustrată cu portretul sărbătoritului de Florica Cordescu; *Sergiu Fărcășan - Cântul vieții * Dan Deșliu - Rânduri pentru sărbătorirea unui mare dascăl; * Silvian Iosifescu - y4.TIo/na, traducător * Eugen Jebeleanu - Un minunat strigăt de luptă și credință; * Dintre poeziile primite cu prilejul sărbătoririi a 75 de ani de la nașterea poetului: „Înăbușind un gând rebel Înainte de-a răzbate/Ar fi putut urma și el Cărări de mult umblateă/ Nepăsător cum ar fi fost De-a fraților durere,/ Ar fi căutat al vieții rost
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a poeziei lui A. Toma. Ibidem. 13. N. Moraru. - Sub steagul clasei muncitoare. Poetul A. Toma a Împlinit 75 de ani. În: Contemporanul, nr. 175, 10 febr. xxx O sărbătoare a poeziei românești. Ibidem, nr. I76, 17 febr. Informează despre sărbătorirea lui A. Toma la Academia R.P.R. și despre decorarea aceluia cu Ordinul „Steaua Republicii cl. l-a” de către Prezidiul Marii Adunări Naționale. 14. Ioanichie Olteanu. - Asztalos Istvan: „Vântul nu se stârnește din senin”. Cronică literară. În: Contemporanul, nr. l70, 6
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lor forma poeziei populare. Astfel, elementele specifice ale satirei populare și-au găsit o expresie adecvată În poezia lui Mihai Beniuc N-am putut să cânt În cântec, care reușește pe această cale să fie o concretizare originală a temei sărbătoririi lui 1 Mai. Poezia este totodată o profesiune de credință artistică: «N-am putut să cânt În cântec Nici porc negru, nici șerpoaică, Nici popă cu brâu pe pântec, Nici fată de boieroaică. (Ă) Dragă mi-i Însă pădurea Când
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
L-a ajutat pe Țurcanu și în sistematizarea informațiilor obținute de la victime, alături de Leonida, Mărtinuș, Gheorghieș, Gheorghe Mătase, Juberian și Tudor Stănescu. În aprilie 1951, Cornel Pop a primit prin Dumitru Gheorghieș directiva de la „comitetul” lui Țurcanu de a pregăti „sărbătorirea” zilelor de Paști „cu înjurături, povești triviale, invective, pentru a ne «bate joc de cei ce mai cred» în astfel de lucruri”, motiv pentru care s-au compus scenetele triviale și cântecele batjocoritoare 1. Spre sfârșitul lui 1951, Neculai Popa
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din 7 martie 1936 245 42. Elena C. Meissner, „Darea de seamă a activității Comitetului Central al Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române în anul 1935”, 27 aprilie 1936 249 43. „După primul deceniu al Ziarului Nostru, sărbătorirea publicației A.E.C.P.F.R.”, Ziarul nostru, nr. 4-5, din aprilie-mai 1936 255 44. Marga Ghițulescu, „De la asociațiile de asistență socială. Din activitatea Asociației «Amicele tinerelor fete»”, Asistența Socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, nr. 2, 1936 259 45. Maria Bârzan
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
7 martie 1936. 43. Darea de seamă a activității Comitetului Central al Asociației pentru Emanciparea Civ șl Politica a Femeilor Române în anul 1935, prezentată de Elena C. Meissner pe 27 aprilie 1936. 44. După primul deceniu al «Ziarului Nostru»,sărbătorirea publicației A.E.C.P.F.R., în Ziarul nostru, nr. 4-5 din aprilie-mai 1936. 45. De la asociațiile de asistență socială din activitatea asociației „Amicele tinerelor fete”, articol de Marga Ghițulescu, secretara generală a Asociației, în Asistența Socială, Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
delegate susțineau că liberalizarea avortului ar avea drept consecință scăderea natalității în momentul în care țara avea nevoie de întărirea capacității sale de apărare 2. Discuția a continuat și după Congres. La întrunirea femeilor socialiste, ținută în București, cu ocazia sărbătoririi zilei femeii (iunie 1933) s-a votat o moțiune de protest împotriva prevederilor anacronice ale Codului Penal în vigoare privind avortul, revendicându-se admiterea principiului maternității conștiente: Credem că necesitatea avortului din motive sociale nu mai trebuie a fi explicată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din România garanția câștigării drepturilor lor integrale. Poziții asemănătoare au avut și delegațiile de femei din țară, la ședințele Consiliului și Comitetului Executiv al F.I.D.F., care s-au ținut la Moscova (1946), la Praga (1947) și la Stockholm (1947)1. Sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii (8 martie 1948) a fost și ea folosită de sovietici, ca și în anii interbelici, pentru propagarea sloganelor regimului totalitar. Exemplul edificator ni-l oferă Apelul către femeile din întreaga lume, publicat în Scânteia din 1
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de alarmă, au urmat tot așa de mărețe și însuflețite manifestațiuni din toate unghiurile țării, de la Ploiești, Cluj, Tr. Severin, Brașov, Mizil, Cernăuți, Brăila, Oradea Mare, Arad, Chișinău, Sibiu, Alba-Iulia etc. Iar ziua de 1 Decembrie a fost prilej de sărbătorire pentru parlament cum și pentru toate orașele și satele, până la cel mai umil cătun. S-a dovedit că oricât patimile ca și greșelile politice, ne-ar despărți, chestiunea națională este în inima, în mintea și în sufletul tuturor românilor și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]