14,917 matches
-
peste bord și-abia atunci s-au auzit niște mâțâieli, apoi după încă un pumn, acordurile unei poloneze de Chopin. Ei, ce zici ? s-a întors la mine cu ochii clipocind de veselie. I-am înconjurat brațele și l-am sărutat." (pag. 324) Aștept, pentru clarificarea locului acestui debut, alte opuri ale autoarei Maria Ellis și, mai ales, alte voci narative cărora să le dea, pe spații întinse, cuvântul. Fiindcă Ana-Maria, cea pe care am ascultat-o în Carte de colorat
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
a grefat cultura spaniolă în Mexic, au o deschidere aparte spre un orizont particular al cruzimii. În acest context, dragostea apare neașteptat, printr-un ricoșeu brutal și tandru în același timp, paradox care întreține arderea interioară a personajelor. Richard își sărută soția în timp ce o ajută să urineze într-o cratiță, adolescenta japoneză se oferă goală detectivului Mamiya, gest disperat al fetei respinse repetat, din start sortit ridicolului. Ińárritu evită cu toate acestea vulgaritatea sau pornografia, evidențiind puterea de semnificație pe care
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
altor bărbați, cu sadomasochismul "eroului" masculin din romanele lui Anton Holban. În 1948 (cam la jumătatea intervalului acoperit de corespondență), cei doi se căsătoresc, iar patru ani mai târziu Lucia dă naștere unei fetițe, Tatiana, pe care tatăl o va săruta tot epistolar, de departe. Un episod tulbure de adulter se încheiase prin manevrele unui ofițer de securitate (soțul încornorat) ca ibovnicul Dimov să fie înrolat în detașamentele de muncă ale armatei. De la mare depărtare, și din supapele unui program zilnic
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
cu o partuză? Sau scenele sexuale din Bunavestire? D.P.: Bine, dar nu sînt descrieri violente sau picante... N.B.: Nu sînt ca la Henry Miller, nu. Dar în Îngerul de gips este o acuplare 69, într-o metaforă, cei doi își sărută sexele. D.P.: ...Sînt chiar metaforice. În Don Juan, acolo, în final, în scena aceea cu Tonia și Rogulski, nici nu știi ce se întîmplă... N.B.: Este refuzul posesiei, el vine doar și o atinge, îi pune doar mîna pe pîntece
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
e transmutată într-o galanterie dură, într-un erotism paroxistic, absolvită printr-o senzualitate delirantă, la rîndu-i absolvită prin jocul de șah al metaforei: "moarte tu ești din viața mea infanta cu trupul cel mai frumos (...) și cînd ți-am sărutat gura cu buza de sus roșie și cu buza de jos neagră/ cu gura mea dulce șiroind de sînge și de vin din struguri albaștri crescuți/ pe coapse de sirene-n mediterane fabuloase am plîns cu lacrimi de elefant în
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
un căftan ș-au pus în spateli lui Dumitrașco beizădeao. Ș-au șezut amîndoi în scaone. Ș-au început a da din pușci și a dzice surlele, și toți boierii și slujitorii, căpeteniile, cineș după rîndul său, au purces a săruta poala turcului ș-a lui Dumitrașco beizădea. Și dup-acee au încălicat cu alaiu ș-au purces la Sfetei Neculaiu, de i-au cetit molifteli de domnie dup-obiceiu. Mortul, "tatăl analfabet", este în fine îngropat. Prima domnie a unui intelectual, sută
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
continuă cu Iosif al II-lea, urmașul pomenitei împărătese, un apărător al românilor, pe cît se pare. Principiul mental, de notorietate în epocă, dincolo de documentele lui Odobescu, pus în funcțiune aici, este compensația de la mai mare - unde a scuipat boierul, sărută Vodă Cuza. Locul unde s-a găsit, sub soare, un om mai puternic decît imperiul are ceva din lumea celuilalt tărîm. Mergînd cu jalba la împăratul, eroul acesta dintre munți, capată, zice-se, dezlegare ca el și al lui să
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
uitați, Români, a noastră va fi gloria și lumea aceasta făcută de Dumnezeu și pe care noi trebuie să o îndreptăm - voi merge mâine și voi repeta ce zic acușa și la Muntele Athos (și iar își făcu o cruce sărutând nu se mai văzu ce...).
Nevoia de regi... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9165_a_10490]
-
lucru atât de banal precum atracția fizică. Mi se părea că tocmai o mezalianță poate fi, în ceea ce mă privea, o bază solidă pentru amour fou. Într-o seară, chiar înainte de a ni se servi desertul, am încercat să o sărut pe menajeră în bucătărie, pentru prima oară, fără nici o reținere. Patru jumătăți de piersică au căzut pe podea, iar eu am luat o palmă peste ceafă. Mai târziu, mi-a explicat că mă lovise din pricina jumătăților de piersică, nu din pricina
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
o viață de om. A gustat din plin bucuriile vieții în perioada interbelică și în primii ani de după război. Părea destinat unei strălucite cariere diplomatice (care, după cum singur mărturisea, mulți ani mai târziu, la vremea respectivă presupunea să știi să săruți mâna unei doamne, momentul în care trebuie să dai pagina unei partituri și, nu în ultimul rând, deprinderea de a conversa și de a valsa în reuniunile de salon locuri în care se puteau rezolva multe dintre chestiunile pentru care
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
și nu ar avea portanța lui caracterologică. Dacă viața lui Babis a fost și este marcată puternic de prea puținii centimetri ai staturii sale, idealurile nefericitului personaj sunt unele de compensație. Când trebuie să te înalți pe vârfuri pentru a săruta mâna unei doamne sau când, la oferirea unei flori, ești respins cu apelativul crud stârpitură, îți creezi o lume a ta, paralelă, în care batjocura sau mila semenilor nu mai contează. O lume imaginară, aprinsă de forța gândirii, și care
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
fapt ininteligibilă și interjecțională. Vasile Alecsandri a jucat un rol important în răspîndirea ei: prin poezia , din ciclul Doine, idilă grațios-erotică și desuet artificială ("Păstorul zise: Cinel-cinel, / Copilei june de lângă el"; Nu ghici-ndată / Vesela fată / și pe guriță fu sărutată") și mai ales prin vodevilul Cinel-cinel, scris în 1856 și reprezentat în 1857. Formula, considerată ca specifică zonei lingvistice moldovenești, continuă să circule mai ales în titlul unor antologii de ghicitori. Dicționarele noastre înregistrează secvența cinel-cinel, fără a-i atribui
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
la SRI să fie transferate la CNSAS a început să fie cu adevărat luat în serios. Atunci de-abia s-a rupt cuiul care oprea dosarele în drumul lor, pînă atunci parcurs cu țîrîita, spre CNSAS. În timp ce Traian Băsescu îi săruta mîna patriarhului Teoctist, dosarele de Securitate ale preoților se îndreptau neîndurător spre CNSAS, urmînd același drum ca dosarul susținătoarei sale, Mona Muscă și al unora dintre sprijinitorii pe față din presă și din lumea intelectuală ai președintelui. Nu știu cît
Agonia secretelor Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9368_a_10693]
-
arigrad. Urmează o pagină delicioasă... Neculce romancier: Vodă îți luasă o fată a unei rachierițe de pe Podul Vechiu, anume Arhipoaie, care o chema Anița, țiitoare, de o purta în vedeală între toată boierimea, de-o ține în brați, de-o săruta și purta cu sălbi de galbeni și cu haine de șahmarand (aur și argint), cu șlic de sobol și cu multe odoare împodobită. Și era tânără și frumoasă și plină de Suleiman (fardată), ca o fată de racheriță. Și o
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
fata a mers cu ei să îi ajute. După o zi întreagă în care a ajutat cum a putut,Mihaela s-a întors obosită dar mulțumită pentru, ajutorul dat. Era ziua bunicului. Fetița nu uitase. L-a îmbrățișat, l-a sărutat și i-a dat un cadou, împreună cu toată dragostea ei. Au stat împreună să se odihnească după ziua de muncă: bunica torcea, bunicul fuma din pipă, iar Mihaela se juca cu pisica. Era atâta liniște și căldură încât fetița nu
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
avem. Au apărut nenumărate lăcașuri de cult și poporul, mai ales cel din Moldova, s-a întors cu fața spre Dumnezeu. Îmi amintesc de o discuție cu Prea Fericitul Daniel, Patriarhul României. Prea Fericirea Sa nu mă lăsa să-i sărut mâna și atunci i-am spus: Prea Fericirea Voastră, când vom fi doar noi doi, singuri, nu vom respecta acest ritual. Când însă vom fi în public, trebuie să vă sărut mâna în văzul lumii. Voi fi un exemplu viu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
României. Prea Fericirea Sa nu mă lăsa să-i sărut mâna și atunci i-am spus: Prea Fericirea Voastră, când vom fi doar noi doi, singuri, nu vom respecta acest ritual. Când însă vom fi în public, trebuie să vă sărut mâna în văzul lumii. Voi fi un exemplu viu de om care respectă Biserica și pe slujitorii săi, chiar dacă vremelnic deține ceva demnități. Cu un astfel de respect, sădit în mine de părinți, se explică legăturile strânse, prietenești, pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
pe care a făcut-o Alexandru Ioan Cuza, în 1861, luna septembrie, la Istanbul, facilitată de trimisul diplomatic în capitala Imperiului Otoman, Costache Negri, se înscrie pe linia liberalizării relațiilor dintre sezeran și vasal. Domnul Principatelor Române n-a mai sărutat papucul sultanului, închinându-se adânc în fața acestuia, ci a dat mâna cu suveranul, ca între două personalități egale ca funcție politică. Impresionat de măreția, curajul și demnitatea lui Alexandru Ioan Cuza, sultanul Abdul-Aziz a trimis firman la confirmare prin trimis
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
atitudini nepotrivite și niște comentarii și mai laterale, pledează pentru actualitatea scrisului lui Mușatescu. Poeticul cel mai înflăcărat e mîncat de prozaicul cel mai aspru, ca în scrisorica lui Camil Rodie către o demoazelă adorată, către care încheie așa: "îți sărut livezile mîinilor". Și mai apoi, într-un P.S.: "telefonează la birou 33227 (la numărul ăsta răspund toți îndrăgostiții lui Mușatescu - n.m.) dacă vii". Orice s-ar zice, platonismul are limite. Lumea lui Mușatescu e, ca și a lui Caragiale, trasă
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
în locuri unde ar trebui să-l țină închis, doar ca să spună "Iartă-mă, dar nu pot să vorbesc acum!". (Ce să mai spunem însă de nesimțiții care răspund și vorbesc, fie și în șoaptă: la teatru, la colocvii, când sărută icoane prin biserici!) Din nervii estetici ai lui Dan Stanciu, cităm doar atît: "Amploarea pe care a luat-o burta în arhitectura unui trup, ajungînd să-i determine profilul" - Cronicarul vă invită pe plajă, că tot e luna lui cuptor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9511_a_10836]
-
vedere identitatea. Are, anonimatul, deliciile lui de joasă speță, modul lor de a se distra, hăhăind și imaginându-și stupoarea în care-l îngrămădește pe redactor cu insanități de care nu se poate apăra. (Anonim) * Pastelul cuminte "și toamna-mi sărută umărul stâng/ și luna-mi arată fața ei fadă/ și salcia pe mal mă învață să plâng/ și roua pe mine încearcă să cadă// și fuge copacul din calea mea/ și umbra mea lasă o dâră adâncă/ și cerul în
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
Fănică Theodorescu adusese cîțiva barcagii și a pornit cu ei, să o întîlnească la mijlocul apei. Bătea un vînt cu ploaie. Cînd s-au întîlnit, mirii erau uzi și învinețiți de frig. Virginica a sărit în barca lui și l-a sărutat, apoi s-a înfășurat în vălul ei de mireasă și a plîns pînă la biserică, cuviincios, că se desparte de rudele ei să se mărite. Asta n-a împiedicat-o ca vreo două săptămîni să nu-l lase pe Fănică
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
-i fi explicat asta, oare urcam sau coboram scara? M-am ascuns în spatele unei movile, fusese săpat un mormânt pentru cărți vechi, literatura era singura religie pe care tatăl ei o practica, dacă aluneca vreo carte pe podea, el o săruta, când termina o carte, încerca să o dea mai departe cuiva căruia i-ar fi plăcut foarte mult, iar dacă nu găsea vreun destinatar pe măsură, o îngropa, m-am uitat toată ziua după ea, dar n-am văzut-o
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
ultima oară părinții și o căutam și pe Anna, am căutat și-am tot căutat, m-am tăiat în-tr-o margine de hârtie la degetul arătător și am sângerat o floare pe pagina pe care ar fi trebuit s-o văd sărutând pe cineva, dar nu vedeam decât: Am vrut să plâng, dar n-am plâns, probabil că ar fi trebuit să plâng, ar fi trebuit să ne înecăm amândoi în camera aia, să pun capăt suferințelor noastre, ne-ar fi găsit
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
Uniunii Scriitorilor. Pentru că avusese curajul să ia cuvântul la o ședință (chiar dacă rezultatul n-a fost până la urmă prea fericit), înfruntându-l pe însuși tov. Pană, unul dintre mahării conducerii de partid și de stat ai epocii, Marin Preda o sărută "pe amândoi obrajii", iar cu ceva timp înainte o anunța că-i pusese în plan la Editura Cartea Românească abia citatul roman Prețul singurătății. Firește, cu toatele, motive de bucurie. Abia absolventă de facultate, E.T.A. se întâmplă să locuiască în
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]