2,895 matches
-
atât de amar cu care organul ieșan criticase actele guvernului Brătianu, îl apucase dezgustul deplin de cele ce se petrec în țară, încît căuta un refugiu în zone mai depărtate, presupuse mai fericite. Astfel Bullațiu, un amic al seninului Horaț, sătul de imperialismul din Roma, căuta mângâiere în Chio, în Samosul cel elegant, în Sardes, cetatea lui Croesu, în Smyrna și Colophon, până ce ajunsese a se înfunda în neînsemnatul orășel Lebedos. {EminescuOpXI 246} Lebedul? Știi tu ce e? Răspunzi: mai puțin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în picioare. Ce imagine! 22 martie Cui îi e frică de Helsinki? Nouă. De "două mii de ani", vorba lui Mihail Sebastian, stăm sub toanele acestui răsărit, ce ne-a fost hărăzit printr-un hazard nenorocos, plămădit undeva, în pîntecele, niciodată sătul, al hoardei turanice, dar și minune! hrănindu-se, acest hazard, cînd și cînd, cu binefacerile așezării de sine și ale aspirației la celelalte zări ale continentului. După o Yaltă criminală, cu urmări dintre cele mai dezastruoase pentru fibra noastră, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tînăr blînd ce-ascúltă a' lui Lúvah ispititoare cînturi. Întunecatu-s-a Omul cel Veșnic întristat și-o mantie de iarnă-acoperi Colinele. El spuse, "O Tharmas, înalță-te! și O Urthona!" Atunci nălțatu-s-au Tharmas și Urthona de la ospățul cel de Aur, sătui 775 De Rîs și Bucurie: Urthona, de la căderea-i șchiopătînd, se sprijini de Tharmas, Ciocanu-n mîna-i dreapta. Tharmas își ținea cată de cioban Cu aur smăltuita, din aur erau podoabele-ntocmite de fiii lui Urizen. Apoi Enion, Ahania, Vala și soața
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-ul, Îl Însoțeau pe vodă la parade, la petreceri. Iar Mateiu (demonstrează tot Alexandru Paleologu) trece pe seama decăzutului Gorică Pirgu ceva din propriul tată, ba chiar și din sine, mai ales atunci când, În chip de narator, Îl privește cu Îngăduință, sătul de atâtea savantlâcuri și pus pe chef. Pentru că ni s-a părut Între cele mai exacte și sintetice portrete ale lui Mateiu ca dandy, ne-am luat Îngăduința de a transcrie un fragment din Clanul Caragiale al lui Ion Vartic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
le poète aspire pour y retrouver la pureté des origines. Blaga gardera toujours dans son âme, où que leș chemins de șa vie le mènent, l'image symbolique du village roumain, matrice culturelle incontestable de șa création : Că orice monada, sătul blagian e zăvorât ermetic, e semănător de energii, mai mult chiar, aici, prin poetizare, el devine o realitate psihică închisă, cu legile ei. [...] Vatra e steaua polara, punctul fix în care pașii poetului revin, țară care îl cheamă că un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cu crin (L'ours au lys), p. 395, La curțile dorului (À la cour du mystère), p. 403, Anno domini (Anno domini), p. 405, În preajma strămoșilor (Auprès des aïeux), p. 407, Corbul (Le corbeau), p. 409, Trezire (Réveil), p. 411, Sătul minunilor (Le village des merveilles), p. 413, Alean (Nostalgie), p. 415, Boare atlantică (Brise atlantique), p.417, Vânzătorul de greeri (Le marchand de grillons), p. 419, 9 mai 1895 (Le 9 mai 1895), p. 423, Răsărit magic (Lever magique), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
blasphème), p. 138, La cumpăna apelor (Au partage des eaux), p. 142, Stă în codru fără slavă (Îl se terre dans le bois déchu de șa gloire), p. 144, Anno domini (Anno domini), p. 150, Corbul (Le corbeau), p. 152, Sătul minunilor (Le village des merveilles), p. 154, Asfințit marin (Crépuscule marin), p. 156, Dumbrava roșie (Le taillis rouge), p. 168, Timp fără patrie (Temps apatride), p. 180, Întâia dumineca (Le premier dimanche), p. 188, Catren (Quatrain), p. 194, Catren (Quatrain
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
rățoi (Tête de canard) de G. Ciprian. Un an mai târziu, îi apare în țară romanul Cenușa mea va fi caldă, în traducerea lui Petru Popescu, o alegorie plasată într-un ținut imaginar numit Trislanda, în care oamenii săraci, înfometați, sătui de injustiție, hotărăsc să-și facă singuri dreptate și să-și modifice astfel cursul existenței. În 1990 publică, în limba română, o culegere de nuvele, intitulată Timpul de veghe, timpul de vis, iar postum, apare romanul O aspirină pentru doi
BELIGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
De acum încolo Charlotte era văzută intrând în farmacie și murmurând timid: „Pentru medicamentul doamnei Lemonnier...” Întotdeauna se întorcea acasă singură, traversând ultimele străzi ale orașului, cu magazinele și cu luminile sale. Adeseori, deasupra întinderilor acelora moarte, se dezlănțuia viscolul. Sătulă să lupte împotriva vântului plin de ace de gheață, asurzită de șuierul lui, Charlotte s-a oprit într-o seară în mijlocul pustietății de zăpadă, întorcând spatele rafalelor, cu privirea pierdută spre zborul amețitor al fulgilor. Și-a simțit intens viața
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
încă la amintirea visului său, și-a aranjat pe genunchi un sac burdușit cu cârpe vechi înfășurate în jurul unui pietroi... Și dacă a fost cruțată în cele două luni de călătorie, e pentru că imensul continent pe care îl traversa era sătul de sânge. Pentru câțiva ani măcar, moartea își pierdea farmecul, devenind prea banală și nemaimeritând osteneala. Charlotte mergea prin Boiarsk, orașul siberian al copilăriei sale, și nu se întreba dacă era vis sau aievea. Se simțea prea slabă ca să se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a purta în tine trecutul acela îndepărtat, a-ți lăsa sufletul să trăiască în Atlantida aceea fabuloasă nu era un lucru inocent. Da, era cu adevărat o sfidare, o provocare în ochii celor care trăiau în prezent. Într-o zi, sătul de ocări, m-am prefăcut că mă interesează scorul ultimului meci și, amestecându-mă în conversația lor, am citat niște nume de fotbaliști învățate în ajun. Dar toată lumea a mirosit impostura. Discuția s-a întrerupt. Mini-societatea s-a împrăștiat. M-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un om pe-acest pământ... Acela a spus: cine-ți va [da] o palmă, întinde-i [celălalt] obraz, cine-ți va lua mantia, dă-i și cămașa. Și acesta a fost, trebuie să fi fost ca toți. Dar a fost sătul, sătul de privirea acestei vieți omenești, etern aceeași, etern nefericită. E un păcat această viață, și el a vrut să-l stingă. Crezi tu că n-ajunge orice om, orice popor la acest urât, la acest saț, la acest dezgust
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
om pe-acest pământ... Acela a spus: cine-ți va [da] o palmă, întinde-i [celălalt] obraz, cine-ți va lua mantia, dă-i și cămașa. Și acesta a fost, trebuie să fi fost ca toți. Dar a fost sătul, sătul de privirea acestei vieți omenești, etern aceeași, etern nefericită. E un păcat această viață, și el a vrut să-l stingă. Crezi tu că n-ajunge orice om, orice popor la acest urât, la acest saț, la acest dezgust adânc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stingă. Crezi tu că n-ajunge orice om, orice popor la acest urât, la acest saț, la acest dezgust adânc de viață? Nu vezi tu că-n Roma-ncep a locui aceste putrejuni a voinței? Nu vezi tu că-s sătui de lume - au avut-o toată ș-au văzut că nu plătește nimic? Romanii n-or mai fi acei ce-au fost, Îmbătrâniți, ei n-or păstra în ei Decât plăcerea să-și detroane regii. Și nu de ură, numai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pustiu și frunții sale de rasă. El vrea să se călugărească. Vrea ca la mormântul cel sânt să-și sfarme genunchii de marmură și, apucând crucea cu amândouă mînile, să ațintească ochii săi stinși înspre cer - căci sufletul său e sătul de lume, inima sa de amărăciunile ei. Petru Rareș e ca și mort, M[ăria] Ta. Aiurează. ARB[ORE] Nu zic asta, M[ăria] Ta... n-am voit s-o zic... Ș-apoi e un visător! Picioarelor ce li era
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca să atragă la catolicism marea majoritate a poporului moldovenesc care rămăsese încă pe de lături. Pe lângă ameliorarea poziției sale față cu puternicele regate al Poloniei și al Ungariei, Lațco mai avuse și alt motiv curat personal pentru schimbarea de lege. Sătul de soția lui și dorind foarte să se despartă de dânsa, socotea că biserica cea catolică-i va intra mai iute în voie decât cea grecească, dar se văzu curând amăgit în așteptarea lui. Atât Urban al V-lea cât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în bărbatul ei. Aicea actrița are de-a ne descoperi pe Iulia beată de poezia amorului, însă liberă de orce sentimentalitate puerilă, pe Iulia ce se trezește poetă prin această plinătate a vieții ei. E un moment a esistenței pline, sătule - esistența care nici cugetă cât de aproape e fulgerul ce are s-o lovească. Aceste epoce ale vieții interne pe cari le-am indicat reprezentațiunea dramatică are de-a le determina într[e] ele cu toată preciziunea lor, trebuie însă să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu străinătatea. E cu putință, ba verisimil chiar, ca, după ieșirea lui Rosetti, căruia-i vor urma și miniștrii Stălescu și Urechiă, Brătianu să încerce încă o dată a-și reconstrui ministerul cu mediocrități, dar mult nu poate ținea situația. Brătianu, sătul de guvern și obosit, Rosetti în opoziție, partidul depravat - iată necesitatea impusă a unei schimbări a sistemului politic. E adevărat că conservatorii nu formează azi un partid puternic și strâns organizat. Roșii s-au priceput să neutralizeze pe adversarii lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
demn pentru țară a se lăsa să fie intimidată de o mână de oameni cari și-au făcut demult din patriotism o meserie și al căror trecut ne spune îndestul vor ce fi capabili să facă în viitor. Toată lumea este sătulă de domnia acestor paraziți. Națiunea voiește să răsufle un moment, căci grumajii [î]i sunt apăsați de politica d-lui Brătianu, care o înăbușește. Ea are trebuință de repaos spre a-și reculege puterile și a reîncepe munca zilnică, muncă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi la putere. Înlăturarea lor, prin urmare, se impune ca o cestiune politică și socială de prima ordine. Atât mai rău daca cetățenii nu vor înțelege acest adevăr! [2 decembrie 1882] [""DE ÎMBUNĂTĂȚIRI RELE... ""] "De îmbunătățiri rele cât vrei suntem sătui ", zicea un scriitor pe la anul 1840; și, daca vrea cineva să judece acest sațiu de îmbunătățiri din ce în ce mai rele, n-are decât să măsure gradul de nepăsare politică cu care publicul întîmpină vestitele propuneri de reformă ale Constituției și legii electorale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a confraților, că țara nici ține, nici a ținut seamă de cele trei vorbe, spuse în treacăt, pentru că n-a avut pentru ce ține seamă de promisiuni cu mult mai importante. Poate pentru întîia dată simte și ministrul - prezident ce sătulă e țara de reforme, ce însetată după aplicarea serioasă a legilor existente, ce înclinată a vedea în orice reformă o nouă nenorocire. Afară de aceea, dacă semnele nu înșală și daca complicațiuni esterioare se vor ivi, momentul pentru a pune în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
concursul acolo unde... se fac mișelii, uriașe și rușinoase hoții, el prezidă Societatea Bleichroder, care ne-a 'nșelat, cu - un cuvânt el e oriunde... "un interes mare național e în joc și poate fi în pericol". [23 aprilie 1883] ["E SĂTULĂ ȚARA DE VORBE... E sătulă țara de vorbe, de îmbogățirea peste noapte a geșeftarilor prin răscumpărări și cumul de corăbii pe uscat și de canaluri între Cernavoda chiustenge, de imoralitatea erijată în titlu de merit pentru a guverna România; sătulă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mișelii, uriașe și rușinoase hoții, el prezidă Societatea Bleichroder, care ne-a 'nșelat, cu - un cuvânt el e oriunde... "un interes mare național e în joc și poate fi în pericol". [23 aprilie 1883] ["E SĂTULĂ ȚARA DE VORBE... E sătulă țara de vorbe, de îmbogățirea peste noapte a geșeftarilor prin răscumpărări și cumul de corăbii pe uscat și de canaluri între Cernavoda chiustenge, de imoralitatea erijată în titlu de merit pentru a guverna România; sătulă de îmbunătățiri rele, cari nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca pe o distribuție socială a reflexivității. Dacă ar fi gândit-o chiar în termenii simbolici ai ahileicului și ai odiseicului, ar însemna că Ulise, regele, este camuflat cu arma unui stilist de geniu în text: în mitul lui Er, sătul de celebritate, Ulise alege viața viitoare a particularului anonim. Dar indiferent de această coincidență, este limpede că tocmai criteriul distribuției reflexivității este cel care face să șovăie judecata asupra receptării modelului Republicii: pe de o parte, am înțeles că un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vindecă sapa și lopata”; „Ce-a câștigat Într-o vară a băut Într-o sară”.) Câinele Îmbătrânește de drum, și nebunul de grija altora. (Consecințele negative ale excesului sunt surprinse și de un alt proverb: „Cine plânge pentru toată lumea orbește”.) Sătulului și cireșele i se par amare. Dacă foamea face dintr-un aliment cu un gust fad o delicatesă, sațietatea, dimpotrivă, creează dezgust chiar și față de alimentele de calitate.) Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandontc "Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandon
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]