1,600 matches
-
Ludovic al XIV-lea, a fost pentru lung timp principalul refugiu al doctrinei janseniste. După distrugerea mănăstirii, jansenismul a fost din nou condamnat de papă, în bula numită "Unigenitus" (1713), a cărei acceptare a fost impusă tuturor sub pedeapsa refuzării sacramentelor. Jansenismul rezistă în Franța pînă la jumătatea secolului al XVIII-lea. 68 "Quietismul" (lat. "quies" = liniște, răgaz) este o doctrină mistică, ce constă în dragostea față de Dumnezeu, fără lucrări exterioare (inactivitatea sufletului). A avut reprezentanți în toate epocile istorice; cel
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
drepturilor omului ?i se apropiaser? de mi?carea socialist? sub dublă influen?? a lui Lucien Herr, celebrul bibliotecar al ?colii Normale Superioare, ?i a lui Jean Jaur�s. Paradoxul e c?, dintre ace?ți tineri dota?i cu aproape toate sacramentele universitare (�n afar? de Durkheim, printre apropia?i doar Bougl�, Lapie ? i Halbwachs au luat doctoratul �n litere), majoritatea a r?mas la marginea Universit??îi, din cauz? c? nu aveau o ocupă?ie care s? corespund? noii competen?e
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
misiunile; el le cerea miniștrilor să-i studieze bine pe frații ce vor să devină misionari, să le cunoască abilitățile și cunoștințele. Francisc a manifestat un interes special pentru misiunea euharistică, exprimându-și îngrijorarea față de indiferența contemporanilor față de acest sfânt sacrament. Pentru Sf. Francisc Biserica Catolică, acest mister marian, este un edificiu aflat mereu în construcție: ea este acolo unde inimile se deschid pentru Dumnezeu și în această unitate ea continuă. În acest itinerariu misionarii sunt eroii și martirii timpurilor. Adică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
intuiții cu versete din Sfânta Carte, ce-i veneau deodată în minte, și, prin combinări - recombinări, el primea într-adevăr un mesaj. În Testament Sfântul a precizat că Îl recunoaște pe Fiul lui Dumnezeu în toate, în Cuvânt și în Sacramente, în cele cerești ca și în cele pământești. Doar Isus Cristos este unicul limbaj prin care Dumnezeu comunică cu oamenii, doar El este întruparea „Cuvântului Tatălui”. Sfântul de la Porțiuncula a avut certitudinea că „în lumea aceasta noi nu vedem nimic
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sa ne va mântui”. 5. Sfințenia cuvintelor „La început a fost Cuvântul și Cuvântul era de la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul” (In. 1, 1) Sfântul Francisc a avut o venerație deosebită pentru cuvinte, pe care el le înțelegea intuitiv, în raport cu sacramentele. Toma de Celano a relatat în mai multe rânduri, despre cum ridica de pe jos Sf. Francisc, orice fragment scris și cu cât respect îl punea într-un loc curat: „...le culeg pentru că în ele există literele din care s-ar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în viață” (In. 3, 14). Dumnezeu este Spirit care dă Viață; noi Îl putem vedea pe Dumnezeu numai în spirit, așa cum spune Francisc, în primul său Îndemn. Cuvintele consacră, sfințesc și Îl exprimă pe Dumnezeu, prin comuniunea dintre cuvânt și sacrament. Prin cuvinte sunt consacrate pâinea și vinul, reproducându-se ceea ce s-a întâmplat chiar fizic, prin nașterea lui Cristos, atunci când Dumnezeu a devenit om gingaș și smerit, atunci când a intrat El în lume, și tot smerit și plăpând apare El
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
slujească și la Sinaia, Câmpina, Buzău, Nehoiu. În 1872 erau la Ploiești 1500 de credincioși catolici. Între 1883-1889 a fost numit paroh preotul Dionisie Bossanvi, franciscan minor observant. În 1885 arhiepiscopul I. Palma a efectuat vizita apostolică și a administrat Sacramentul Mirului. Din 1889 a fost numit paroh Julius Hering, absolvent al seminarului din București, poliglot și bine pregătit pentru apostolat, ca toți cei care au urmat cursurile acestei prestigioase instituții. El a organizat un nou cimitir catolic, o școală și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Blaj cât și la Roma, despre latinitatea ființei noastre naționale, greco-catolicii au demonstrat noblețea originii poporului român. Limba românească, icoană vie a latinității, a fost promovată sistematic, atât în cultură cât și în folosirea prenumelor biblice sau latine în oficierea Sacramentului Botezului. Slova chirilică a fost înlocuită cu slova latină, de către episcopul Inocențiu Micu Klein, pentru prima dată într-o carte de rugăciuni, tipărită la Viena în anul 1779. Personalități exemplare precum episcopul Inocențiu Micu Klein, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Samuel
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fond pentru ajutorarea terțiarilor pentru caz de moarte. Pomenile ce se adună la adunările lunare se împărțesc tot terțiarelor sărace. 1. Brăila. În fiecare lună se face adunarea prescrisă de Regulă și terțiarii și terțiarele se apropie des de Sfintele Sacramente. În ziua de 8 Octombrie Comunitatea terțiarilor a fost vizitată de un Părinte Franciscan din Mănăstirea din Galați, spre mângâierea tuturor. Între timp Comunitatea a dăruit un bec lumânare la biserica unită din Brăila, a ajutat o bolnavă cu o
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sora secretară Maria-Idis din Brăila ne scrie următoarele: „Conform cerinței Sfinției Voastre, dau mai jos câteva lămuriri pentru întocmirea cronicii brăilene. S-a jertfit din partea adunării terțiarilor, buchetul de rugăciuni format din: Liturghii, împărtășanii, rozarii, Calea Crucii, vizite la sf. Sacrament, litanii și rugăciuni făcute anume în câteva adunări pentru Sf. Părinte Papa Piu al XII. Toate aceste rugăciuni și împreună cu ale enoriașilor, le-am comunicat Părintelui Paroh pentru a le înainta la București. Din partea terțiarilor s-a oferit de două
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
se înmulțească și să facă încă mult bine. Între hotărârile luate la sfânta vizită, a fost cea mai de căpetenie următoarea: În București sunt foarte mulți catolici care nu știu de sfânta Biserică și care nu se apropie de sfintele sacramente; terțiarii și-au propus ca să lucreze din răsputeri ca să conducă cât mai mulți din acești rătăciți la practicarea datoriilor lor de creștini. De asemenea sunt foarte mulți care mor fără sfintele sacramente. Terțiarii și-au propus ca să viziteze cât mai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Biserică și care nu se apropie de sfintele sacramente; terțiarii și-au propus ca să lucreze din răsputeri ca să conducă cât mai mulți din acești rătăciți la practicarea datoriilor lor de creștini. De asemenea sunt foarte mulți care mor fără sfintele sacramente. Terțiarii și-au propus ca să viziteze cât mai des spitalele și să se intereseze dacă se află bolnavi catolici și aflându-i să înștiințeze cât mai curând un preot. Terțiarii din București chiar dacă n-ar putea desfășura altă activitatea decât
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Bisericii, amintindu-le într-un chip deosebit cât de bine pot face terțiarele mai ales într-un oraș ca București. La sfârșitul adunării s-a dat Dezlegarea Generală și Binecuvântarea Papală, iar apoi s-a dat binecuvântarea cu Prea Sf. Sacrament. 3. București Catedrală P-le desemnat ca Director al noii fraternități este Prea Cucernicia Sa P-le Canonic Anton Durkovic. Dea Domnul, cum zice Înalt Prea Sf. Sa, ca terțiarele să lucreze în adevăratul duh al Sfântului Francisc de Assisi spre mântuirea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui sunt dedicate rugăciunii. Simplitatea și rugăciunea îi unesc pe oameni: „nimic nu ni-l apropie mai mult pe Dumnezeu, decât aproapele”. Mesagerii credinței adevărate sunt iubirea și caritatea; ele armonizează civilizațiile și topesc barierele sociale și religioase. Dintre toate sacramentele, „singurele, căsătoria împreună cu preoția pot schimba societatea” (ceea ce Catehismul Bisericii Catolice de după Conciliul Vatican II a numit „sacramente misionare”). Seniorul Credinței practica cu măiestrie unitatea liturgică, schimb continuu între cer și pământ: „dublă și misterioasă liturghie: săracul îl vede pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pe Dumnezeu, decât aproapele”. Mesagerii credinței adevărate sunt iubirea și caritatea; ele armonizează civilizațiile și topesc barierele sociale și religioase. Dintre toate sacramentele, „singurele, căsătoria împreună cu preoția pot schimba societatea” (ceea ce Catehismul Bisericii Catolice de după Conciliul Vatican II a numit „sacramente misionare”). Seniorul Credinței practica cu măiestrie unitatea liturgică, schimb continuu între cer și pământ: „dublă și misterioasă liturghie: săracul îl vede pe Cristos venind spre el, sub forma celui care îl ajută, iar binefăcătorul îl vede în sărman pe Cristos
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu credința din suflet printre atâția eretici. Dar Sfânta Preoție din El îl face atât de puternic încât, asemenea lui Cristos, are puterea tuturor cheilor din lume, a legării și dezlegării. Numai preoții sfințesc prin aplicarea și administrarea celor șapte sacramente și prin sacramentaliile instituite de Biserică. Numai ei vestesc Cuvântul mântuitor, prin învățătura creștină și cheamă conștiințele înspre desăvârșire. „Credința vine din ascultarea vestirii, iar vestirea, din Cuvântul lui Cristos” (Rom. 10,17). Ei, Preoții, alină suferințe, veghează cu grijă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cadaverică din zilele noastre? Evanghelia spune: „Trupul Meu este pentru viața lumii” (In 6,51); dar, când dimineața Trupul și Sângele lui Cristos sunt în mâna noastră, suntem conștienți că ținem în mâini Viața lumii? Credința ne spune: „În Preasfântul Sacrament al Euharistiei, sub speciile pâinii și ale vinului, este conținut, este oferit și este primit același Cristos Domnul”; atunci de ce vorbim despre Dumnezeu ca despre o Ființă îndepărtată, în timp ce El este cu noi; de ce batem la atâtea uși pentru a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Trebuia să nu se renunțe la operele de asistență socială; dar nici să nu afecteze caracteristica misiunii sacerdotale, care pentru ei consta în rugăciune și în îngrijirea sufletelor. Ministerul cuvântului era unit, după cum apare chiar din Faptele Apostolilor, cu administrarea sacramentelor Botezului, Mirului etc.; așa cum rugăciunea era particulară și publică, la fel era și cea euharistică, adică Sfânta Jertfă a altarului. «Și erau stăruitori în învățătura Apostolilor și în comuniunea fraternă, la frângerea pâinii și la rugăciune» (Fap 2,42). Rugăciunea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
călugăr pot să fie, mai ales în anumite perioade, atât de numeroase încât să nu-l lase nici să respire. Cu toate acestea se observă: 1) Dacă este vorba de multe ore de confesional și, în general, de administrarea sfintelor sacramente, așa ocupații, dacă sunt făcute cu spirit de credință, ar trebui să aducă prin natura lor o hrană îmbelșugată vieții interioare. E suficient pentru toți exemplul sfântului Paroh de Ars. 2) Același lucru îl putem spune și dacă este vorba
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
spus, este caracterizată rezumativ îngrijirea sufletelor. Aceasta este profesiunea preoțească! Vor fi preoți, în cadrul Bisericii, care vor fi destinați îndeosebi învățământului, dar și administrației bisericești propriu-zise, și ei sunt desigur foarte destoinici; dar cine se poate îndoi că administrarea Sfintelor Sacramente și ministerul Cuvântului nu ar reprezenta adevărata și cea mai autentică activitate preoțească? Aceasta este pregătirea necesară înaltelor responsabilități și nicidecum o simplă licență în drept ori în teologie, oricât ar fi de strălucitoare și demnă de înaltă considerație. Suflete
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
putea insufla lumii sceptice încrederea în Cristos, nu vor fi preoții cu frizura aranjată după moda lumii și nici cei cu țigara ținută ostentativ între degete. Dacă preoții s-ar gândi, ce vrea să însemne lipsa de sfințenie în administrarea sacramentelor! Un preot tânăr, dar sfânt, va invita inimile cele mai împietrite ca să le arate cu toată sinceritatea misterele unei conștiințe sărmane; un preot superficial va asista la niște spovezi reci, mutilate, mohorâte. Noi, preoții, ori suntem sfinți și vom putea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a lui Giovanni Papini, se referă tot la preoți: „- Aceiași care ar trebui să înmulțească scânteile Tale și folosească sabia Ta, în loc să fie niște semănători neobosiți de grâu și vânturători neadormiți de pleavă, sunt, mai curând, niște administratori amatori ai Sacramentelor. Ar trebui să fie faruri și sunt doar candele, ar trebui să stea falnici ca niște Arhangheli și abia de îi poți distinge de mulțimea mediocră... Iubește-ți preoții, Cristoase, iubește-i pe toți, și nu doar pe cei curați
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și Tatăl una suntem» (In 10, 30), adică Eu sunt Dumnezeu. Așadar, persoana lui Cristos este fundamentul adevărat al întregii Sale învățături”. Prin urmare, El este Evanghelia iar Evanghelia indivizibilă este El cu Biserica Sa, cu Apostolul Său Petru, cu sacramentele Sale, cu Crucea Sa. Are vreun rost să discutăm dacă morala Evangheliei ar avea precedente în Confucius, în Buda sau în operele grecilor antici? Oare are precedente Bunavestire a Îngerului în fața Mariei? Are precedente Întruparea Cuvântului promis și mărturisit prin
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cei „incerți“ În ceea ce-i privește pe cei nesiguri, Domnul nostru, dând Apostolilor instrucțiunile Sale, le-a spus: «Gratis ați primit, gratis să dați» (Mt 10, 8). În Ritualul roman se citește: „Preotul va avea deosebită grijă ca în administrarea Sacramentelor, pentru acestea sau cu ocazia lor, să nu ceară sau să pretindă ceva direct sau indirect; ci să le administreze gratis, așa încât să fie cât mai departe de orice bănuială de simonie și de lăcomie și nicidecum să fie acuzat
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
gratis, așa încât să fie cât mai departe de orice bănuială de simonie și de lăcomie și nicidecum să fie acuzat de așa ceva. Dacă, însă, s-ar oferi spontan ceva din partea credincioșilor drept pomană, sau din motive de evlavie, după săvârșirea Sacramentului, el poate să primească în mod licit, conform obiceiului locului, numai dacă episcopul nu a dispus altfel. Este permis totuși să se ceară daruri sau taxe care au fost stabilite cu aprobarea Consiliului Provincial sau a Conferinței Episcopale. Parohul însă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]