997 matches
-
ortodox de a avea o corespondență între divinitate și viața pământeană. Exemplificarea conceptului sofianic în folclorul românesc se regăsește în mitul mioritic, care este în sine o viziune a transfigurării ortodoxe a realității, unde moartea este sinonimă cu nunta, act sacramental de unire cu o stihie cosmică, în prezența naturii care devine biserica în care are loc nunta alegorică. Un exemplu și mai concret este faptul că sărbătoarea creștină specifică spațiului ortodox este Paștele, mai precis Învierea care reprezintă triumful vieții
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
picturile bisericești. Legătura obiecte - decor e convențională, simbolică; se vorbește chiar despre caracterul ilogic al arhitecturii pentru că scena se petrece în afara legilor pământești. Referitor la gestică, personajele sacre nu au gesturi, ele oficiază și mișcarea lor are un caracter liturgic, sacramental. Aureola se pune la persoanele sfinte deoarece iradiiază lumină. Pe aureola lui Iisus Hristos apare crucea, ca simbol al jertfei. În unele picturi sunt înscrise literele O W N, care înseamnă - cel ce este atemporal, veșnic. Iconarul nu-și transmite
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
multă vreme și descendenți ale altora care slujiseră tot acolo. Valetul și bucătăreasa erau soț și soție, dar nu aveau copii. Când valetul îi deschise ușa, Augusto îl întrebă dacă venise cineva în lipsa lui. — Nimeni, domnișorule. Întrebarea și răspunsul erau sacramentale, căci Augusto nu prea primea vizite acasă. Întră la el în birou, luă un plic și scrise pe el: „Domnișoarei doña Eugenia Domingo del Arco. Personal.“ Și apoi, în fața filei albe, își rezemă capul în ambele mâini, cu coatele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
artist, care Încearcă să creeze, el a proiectat un ideal social de sterilitate absolută, În care cultul eului se identifică cu suprimarea de sine. Pentru acest motiv, J. Crepet a putut spune, pe drept cuvânt, că „sinuciderea este supremul act sacramental al dandysmului”. Ba, mai mult, dandysmul este un „club de sinucigași” și viața fiecăruia dintre membrii săi nu e decât exercițiul unei permanente sinucideri. Oscar Wildetc "Oscar Wilde" Condei, cărbune și otravă*tc "Condei, cărbune și otravă*" Artiștilor plastici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Salazar câștiga pe studenții săi prin probitatea cu care îi așeza în fața realității și metoda cu care îi învăța să o cerceteze. Prelegerile sale universitare se terminau întotdeauna printr-o frază, care, după; mărturisirea însăși a lui Salazar, ajunsese aproape sacramentală: "Aceasta e opinia mea. Totuși, dumneavoastră, consultând și elementele de studiu pe care le indic și cântărind bine în minte argumentele pro și contra, veți accepta, domnilor, opinia care vi se va părea mai temeinică". Sau: " Această chestiune nu mi
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
urît] Furia sistemelor n-a fost nebunia privilegiată a filosofilor; ea a devenit însă nebunia politicienilor. Machiavelli este infestat de ea mai mult decît oricine: el vrea să demonstreze că un suveran trebuie să fie rău și înșelător; sînt cuvintele sacramentale ale religiei lui. Machiavelli are toată răutatea monștrilor cu care s-a luptat Hercule, dar nu și forța lor. De aceea, nu-ți trebuie bîta lui Hercule pentru a-l înfrînge, căci ce este mai simplu, mai natural și mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în cancelaria lui, cu secretarul, pentru mici lucruri de procedură, dar azi când e vorba de niște hotărâri atât de grave, de care poate să depindă viața lui sau soarta țării! în sfârșit, socotind că s-au lămurit deplin, rosti sacramental și într-o atitudine eroică: ― Și acuma, domnilor, înainte la datorie! Deși trăsura în care luase loc el cu primul-procuror era precedată de o companie de soldați cu armele încărcate și cartușierele pline de gloanțe, Baloleanu își simțea inima sfârâind
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
marele lingvist Lazăr Șăineanu sublinia: "o trăsătură caracteristică e seriozitatea, solemnitatea cu care poporul tratează cuvintele de origine latină, pe când alte cuvinte din lexic sunt tratate, în gura românului, cu nuanță progresivă de ironie batjocoritoare (n-au scăpat nici măcar cuvintele sacramentale slavo-grecești)".53 Însemnătatea elementelor lexicale românești autohtone în economia generală a limbii este vizibilă și în faptul că ele au o circulație intensă, o întrebuințare mai frecventă decât cuvintele slave, de împrumut-acestea sunt, în limba română, de cel puțin zece
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românilor", Eminescu recunoștea "lipsa de continuitate în dezvoltare, de aceea fragmentarism în reproducere"23. La rîndul său, M. Eliade a definit relația românilor cu istoria prin apel la "eroul mioritic", care acceptînd moartea îi conferă un sens, transformînd-o în mister sacramental 24. Se pot aminti desigur și alți istorici (Vlad Georgescu, de pildă) care au simțit nevoia unei problematizări mai subtile a trecutului românesc. Revenind la sinteza publicată de Catherine Durandin, este locul să spunem că prin ea se îmbogățește nu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care pune în scenă acceptarea sorții de către cioban, este o formă de răspuns colectiv la teroarea istoriei: "Eroul mioritic a reușit să găsească un sens nenorocirii sale, asumîndu-și-l nu ca pe un eveniment istoric personal, ci ca pe un mister sacramental. El a impus, prin urmare, un sens însuși absurdului, răspunzînd printr-o feerie nupțială nefericirii și morții". Bucla se reînchide pe tema, regăsită de Eliade, a catastrofei istorice: "Ceea ce am numit altădată "teroarea istoriei" este chiar luarea la cunoștință a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
popoarelor ortodoxe s-a contaminat de puterea sofianică în multe din manifestările sale". Blaga evidențiază punerea în scenă a elementului creștin al morții ca nuntă din Miorița: "Moartea este o nuntă, este uniunea sfîntă cu elementul cosmic. Moartea ca act sacramental și natura ca biserică sînt două viziuni grave și esențiale ale transfigurării ortodoxe a realității. Iată, acestea sînt adevăratele viziuni sofianice". Blaga reproșează gînditorilor ruși că nu au ajuns dincolo de planul metafizic pînă la a înțelege sofianismul ca o determinantă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului Miron Cristea cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
raporturilor opozitive dintre catolici și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu prin fapte; îndreptățirea păcătosului prin jertfa lui Hristos; religiozitatea interioară opusă formalismului sacramental; evanghelism antitradițional; spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Dacă Luther consideră păcatul ca fiind congenital firii umane, catolicismul crede în virtutea regeneratoare a omului, născută în sufletul său din lucrarea mântuitoare a Harului Dumnezeiesc, a Sfântului Duh "care alungă păcatul din această
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
faptul fundamental potrivit căruia Hristos realizează lucrarea mântuirii, plătind pentru păcatele umane, catolicismul pune accent și pe implicarea omului care "ia parte, în el" la această jertfă ce se prelungește în viața tainică a Ecclesiei. De fapt, aceasta este semnificația sacramentală a Liturghiei la catolici care nu mai reprezintă comemorarea sacrificiului lui Hristos (teza luterană), ci permanenta lui resăvîrșire sacerdotală. În viziunea catolică, "Biserica administrează pe pământ lucrarea sfințitoare a Duhului Sfânt în sânul comunității credincioșilor, care continuă această jertfă în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
viziunea catolicismului, evlavia autentică e "aceea care se manifestă supusă, în comunitatea credincioșilor care iau parte prin Împărtășanie și prin celelalte Taine (botez, ungere cu Sfântul mir, cununie, spovedanie, preoție, maslu) la viața tainică a Bisericii, în care Dumnezeu lucrează sacramental, direct, cu puterea lui proprie (ex opere operarum) delegată urmașilor regulați ai lui Petru și ai celorlalți apostoli, care au dobândit putere să lege și să dezlege păcatele în numele lui"15. John Meyendorff consacră un capitol extrem de important aspectului privitor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de la cartea lui O. Cullmann, Saint Pierre, disciple, apôtre, martyr (Neuchâtel-Paris, 1952), lucrare a cărei miză vizează dialogul ecleziologic 16. Teologul rus consideră pe bună dreptate că problema Tradiției și cea a a ierarhiei post-apostolice este strâns legată de natura sacramentală a Ecclesiei, atât sub raport istoric, cât și doctrinal. Exegeza romano-catolică consideră pasajul de la Matei XVI, 18 despre întemeierea Bisericii pe Petru ca reprezentând expresia unui principiu primordial pentru cinul ecleziatic. Problema exegetică pe care o ridică acest pasaj nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
catolică, chestiunea principală vizează aspectul eventualei succesiuni a lui Petru, căci, în tradiția ortodoxă și în cea catolică, nu se poate discuta despre Ecclesia fără ca acest termen să presupună o permanență în istorie. Pentru tradiția catolică, Ecclesia este "un organism sacramental care actualizează, de-a lungul istoriei, actul unic și definitiv împlinit de Hristos, la un moment anumit al timpului; Hristos este prezent în mod real în comunitatea creștină, și această prezență constituie misterul lui Hristos și al Bisericii, ce restituie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ei pierdută cu Tatăl, și anticipează venirea a doua a Fiului Omului"17. Dacă ne raportăm la teologia pauliniană a Bisericii ca Trup al lui Hristos, noțiunea de Biserică organism se aplică, în primul rând, adunării euharistice locale. O ecleziologie sacramentală presupune succesiunea tocmai în virtutea identității colective ce trebuie să ființeze între comunitatea creștină din vremea apostolilor și cea prezentă, cu condiția sine qua non că această succesiune nu poate fi concepută deasupra sau în afara comunității euharistice, Biserica. Potrivit lui Luther, ființa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o trăsătură fundamentală a Ecclesiei. Prin iconomia Întrupării și prin lucrarea de mântuire, Biserica trebuie să reunească tot ceea ce ființează: Dumnezeu, om și creație. Biserica este "noua creație" a Sfintei Treimi. Principiul comuniunii funcționează fie la nivelul structurii doctrinare și sacramentale, fie la nivelul deschiderii sale ecumenice. Recapitularea virtuală în Iisus Hristos et actualizarea sa prin Biserică sunt aspecte fundamentale ale lucrării de mântuire în teologia ortodoxă. Prin urmare, iconomia divină devine sursa și fundamentul iconomiei bisericești. A doua parte a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mult curaj. E oare așa de greu?". 6 Nae Ionescu, Mai avem patriarh?, în "Cuvântul", an III, nr. 835, 13 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 125: "Expunerea de motive deosebește între funcțiunile predicatoare, sacramentale și cele jurisdicționale ale Î. P. S. Patriarh. Funcțiuni predicatoare și sacramentale ale Patriarhului nu există. Nici măcar asta nu se știe? Ierarhia predicatoare și sacramentală se termină în Biserica noastră Ortodoxă la episcop care reprezintă plenitudinea harurilor. Depunând, deci, efectiv funcțiunile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
avem patriarh?, în "Cuvântul", an III, nr. 835, 13 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 125: "Expunerea de motive deosebește între funcțiunile predicatoare, sacramentale și cele jurisdicționale ale Î. P. S. Patriarh. Funcțiuni predicatoare și sacramentale ale Patriarhului nu există. Nici măcar asta nu se știe? Ierarhia predicatoare și sacramentală se termină în Biserica noastră Ortodoxă la episcop care reprezintă plenitudinea harurilor. Depunând, deci, efectiv funcțiunile jurisdicționale, Î. P. S. Miron Cristea a depus și calitatea de patriarh
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 125: "Expunerea de motive deosebește între funcțiunile predicatoare, sacramentale și cele jurisdicționale ale Î. P. S. Patriarh. Funcțiuni predicatoare și sacramentale ale Patriarhului nu există. Nici măcar asta nu se știe? Ierarhia predicatoare și sacramentală se termină în Biserica noastră Ortodoxă la episcop care reprezintă plenitudinea harurilor. Depunând, deci, efectiv funcțiunile jurisdicționale, Î. P. S. Miron Cristea a depus și calitatea de patriarh. Deci: sau e patriarh, și atunci nu a depus (decât prin delegație) funcțiunile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Îl face pe un fotbalist să nu joace bine când este desemnat de la Început ca titular, dar să evolueze foarte bine când este introdus În joc pe parcurs. Μ Cum se explică faptul că amuleta, talismanul sau chiar unele formule sacramentale joacă un rol atât de important În viața unor oameni? Suntem, desigur, În fața unui proces de idealizare: simbolurile, de genul celor menționate, nu reprezintă altceva decât Învestirea unor semne (obiecte) cu așteptările, dorințele, aspirațiile puternice ale cuiva. Altfel spus, simbolul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și terestru. De aceea ciobanul privește cu seninătate și detașare moartea deoarece prin integrarea în natură, în cosmos, "a reușit să găsească un sens nefericirii lui asumând-o nu ca pe un eveniment istoric personal, ci ca pe un mister sacramental. El a impus deci un sens absurdului Însuși răspunzând printr-o feerie nupțială nefericirii și morții". (Mircea EI iade) Astfel, moartea, care este un eveniment posibil pe plan biologic, se consumă pe plan filozofic, ceea ce explică atât lirismul textului, cât
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lunii" sau rătăcește "în carul de foc", se lasă contemplat de "o pulbere de aur", are o "pană de aur în mâna mea albă" etc. etc. Avem de-a face, prin urmare, cu o învestitură aproape sau uneori cu totul sacramentală, care explică, în bună măsură, tentația artistului de a opta frecvent pentru tiparul textual al călătoriei inițiatice sau al cuceririi/luării în posesie a universului, în virtutea unui destin de profet coborât parcă printre muritori pentru a le propovădui înțelesurile absconse
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]