1,025 matches
-
Atunci ea roșind se pleacă Și sta piepții să-și disfacă Și din sponci desprinde haina Și în lună se desbracă, Desvelind taină cu taină. 81 {EminescuOpVI 82} Ce frumoasă-i... Umed - albă, Neted - dulce zugrăvit, De pe sâni rotunzi o salbă Ea în urmă a svîrlit, Și se plimbă pe covoare Moi cu micele-i picioare, Păru-i curge la călcîe, Iară luna zâmbitoare Poleind-o, o mîngîe. La picioare-i el s-aruncă, Lângă el să vie-o roagă, Ea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cantacuzino, cu drumurile prin pădure. În jurul ei au prins a crește, spre Miază-Noapte, Poiana Țapului, Buștenii, Azuga, Predealul, iar spre Miază-Zi Comarnicul și Breaza. (...) Al doilea drum căutat, de pe vremuri, era valea Bistriței, cu plutașii ei. Locurile de popas erau salbele de mănăstiri, Neamțul și Secu, Agapia și Văratecul. (...) Al treilea drum al României vechi era acela al Dunării și al Mării, contopite, cu toate deosebirile și depărtările dintre ele, într’unul singur. Delta a crescut deodată în însemnătate și își
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pe numele său adevărat Melesigenes, prinse întrunul din cele trei imne consacrate zeiței frumuseții: Părea înaltă de statură, cu chipul pur și feciorelnic (...) Purta un peplu lângă care văpaia focului pălea. /Brățări nespus de mlădioase, flori cu petale sclipitoare! / Și salbe neasemuite în jurul gâtului gingaș, / Frumos și felurit lucrate din aur; sânul verginal/Îi licărea la fel ca luna-priveliște de neuitat!, iar pe de alta cu periplul efectuat de marele cântăreț al cetății Ilionului, pe parcursul vieții sale modeste, așa cum scriu istoricii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
acest șal ușor. Îl va coborî, ca un brâu, în jurul pântecului, rămânând în sus goală, albă. Încremenire. Ochiul înțepenise, mare și orb, pe un sân. Abia apoi, după mult timp, ar fi în stare să privească iar... în jurul gâtului, două salbe subțiri de șerpi. A căror limbă ar vibra continuu, ca un ac negru de busolă. Șocul s-ar amâna, parcă, pentru acea clipă : seninul, nemișcarea făpturii din fața lor ar îngheța aerul, pereții, lumina. Tăcerea ar înghiți totul. Își vor auzi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
culcuș de scoică, urcând, de sub bărbie până la cercelul cald al urechii. Valuri roz. Albe altele, pufoase, violete. Carnea de argilă a soarelui devenit câmp și pământ, în care lumina săpase umeri și sâni, mângâiați, ca în acel vechi tablou, de salbe de șerpi subțiri. Pentru că pictorul iubise doar soarele naturii. Și al artei sale, desigur. Nu știa altceva, așa spusese gazda, în acea jumătate de oră cât rămăseseră, singuri, doar ei doi, pe canapeaua roșie din hol. Nu suporta altceva decât
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Închizând, deschizând, închizând și iar deschizând ochii, în alt tărâm - ceea ce cândva a fost sau ar fi putut să fie. După-amiaza de vară năvălind prin mari ferestre, holul deschizându-se jur-împrejur : soarele. Fața senină, fruntea limpede, sânii goi și albi, salbe de șerpi încercuind gâtul cald, decupat dintr-un peisaj întunecat și fantastic, de către florentinul acela. Mâna gazdei ștergând, apoi, dintr-o dată pata de praf de pe canapeaua roșie. Celula pușcăriei. Pregătirile, moleșeala captivei și viclenia fantomei, apoi, bucuria de a trăi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mătase albă, de dimineață până seara, din nou până dimineața, până ar apărea, cândva, conturul de scoică al unui chip calm și straniu, de-o absolută armonie și transparență : fruntea puternică, la fel și privirea, gâtul înalt, luminos, încercuit de salbe subțiri de șerpi lunecând spre umerii de pe care ar curge lent, dezvelind albul gingaș și cald al sânilor, un șal pufos, cu dungi verzi, ca iarba. Darul acestei frumuseți liniștite și bizare ar înlocui, oricâtă vreme, icoanele pe care le-
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
acum există un sediu cu pereți pentru asta, și nu un cort. Evident, se judecă totul doar din punct de vedere moral. Legal, nu este voie, ține să precizeze instanța, prin gura lui Cioabă junior. Subiectul primului proces, e o salbă. Nu se înțelege, chiar de la început, a cui e, unde e, a fost furată sau donată, de ce și cum... Totul se transformă ca la țigani, într-un adevărat circ. Lumea râde, reclamantul și învinuitul, hăhăiesc și ei. Regie, înaltă, nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
la țigani, într-un adevărat circ. Lumea râde, reclamantul și învinuitul, hăhăiesc și ei. Regie, înaltă, nu altceva. Reclamantul: Adevărul să iese afară, la iveală, să se vadă acilea în fața instanței. învinuitul: Minte. Are martori că i-a dat soacrămea salba? Să se face dreptate. Era o amărâtă, de unde mânca, de unde nu mânca. în acest timp, un tren marfar trece hodorogind și scrâșnind pe sub nasul ferestrei Tribunalului. învinuitul: După aia, ce a făcut? I-a dat Dumnezeu noroc și a murit
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
timp, un tren marfar trece hodorogind și scrâșnind pe sub nasul ferestrei Tribunalului. învinuitul: După aia, ce a făcut? I-a dat Dumnezeu noroc și a murit. (râsete în hohote în sală). Cum cine? Soacră-mea. Judecătorul: Deci, a existat o salbă? Și ai vândut-o pe bani pentru înmormântare? învinuitul: Era trei bani mari și doi mai mici. Cocoșei dă aur. Când a murit haia, bătrâna, am făcut socoteala. A stat 5 zile pă laviță, nu vroia niminea s-o-ngroape
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
vrajă, El, pe dânsa, de vrăjeli!... Eveniment rutier cu o apetisantă autostopistă În noaptea neagră ca petrolul, Cu ceață grea, s-o tai c-un flex, Pierzând volanului controlul, El a pătruns pe ...contrasex! Șahistică Nebunul Negru, zvonuri curg în salbă, Ar fi sedus-o pe Regina Albă, Iar dânsa i-a cedat, s-ar presupune, Că, despre negri, știți cam ce se spune!. Ursită Când a deschis a vieții poartă, I-a fost Fortuna, cred, nefastă, Că fu întâi bătut
VASILE VAJOGA by VASILE VAJOGA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83947_a_85272]
-
din brațe de olandezi gata să se îmbarce în KLM-ul de Antwerpen și repeziți la avionul de Bologna. Într-o frântură de secundă micul Ejolf dispărea și hocus-pocus! Se materializa Luigi. În paralel, la Poiană, Bușteni, Mamaia și pe salba de lacuri din jurul capitalei se înalță pe mai multe etaje crenelate roadele pământești ale acestei negustorii avantajoase, în care materia primă nu costă nimic, ca apa minerală care țâșnește singură din pământ și nu trebuie decât îmbuteliată și livrată sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fragmente din lucrarea „Drumeții prin Țara de Jos a Moldovei” monografie a comunei Boțe ști-Gugești, predată încă din 1986 Consiliului comunal Boțești și Filialei Arhivelor Statului Vaslui - ca document peste veacuri. Deosebit, Ioan Costache Enache are și preocup ări poetice - salba acestora fiind prezentă în multe publicații dar și în mapele personale în așteptare. Iată câteva din versurile autorului: Vis neîmplinit Iubesc poezia Dar îmi cer iertare Când exprim prin versuri Câte-o cugetare. Bucurii, durere Le transmit prin versuri, Unele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
orașe: Breslașul de la Dorohoi, Vasluiul de la 1886, Gazeta Fălciulu i, de la 1905 a dr. I. Munteanu, Vocea Tg.Ocna (1905), Freamătul literar, după un an de activitate la Tecuci a fost preluat tot de Bâr lad. Apoi să nu uităm de salba ziarelor și gazetel or d e la sate, care tot cu ochii către Bârlad au căutat: Răz eșul lui V. Caraivan de la Șuletea, Glasul nostru de la Băsești, Înainte de la Tutova, Școlari tutoveni etc. N-am avut publicațiile citate de Gruia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lut se ascund. Coroane de spini au crescut, pe capetele rămase în somn sub portretul de glorii ale bătrânului domn. Am visat o pădure de cerbi! Aveau ramurile umbroase și dure, bătrâni ca a lunii petală de argint clătinată în salbe duceau cu ei pădurile albe. Un colind de vânătoare întârzia la ferestre, unde o fată, cât o mărgea, a murit ferecată. De atunci, colindul celor plecați la vânătoare urcă sus, la margini de lumi, fără soare în oglinzile mătuite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
de adio! Obosită în permanență, pasăre cu aripile rănite, pândită de moarte, poeta se retrage în vârsta perfectei candori. Își amintește, bunăoară, un vis cu cerbi: Aveau ramurile umbroase/și dure, bătrâni ca a lumii petală/ de argint clătinată în salbe;/ duceau cu ei pădurile albe. Retrăiește, în alt vis, vechea cetate de la Ada Kaleh: Am visat, peste noapte, că mă plimbam/prin grădinile din Ada Kaleh/și prin cetate./ era un rai /să poți să stai printre flori, măslini,smochini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
tânără și frumoasă... Mă privea zâmbind, cu mare tristețe. - Nu știu ce am, adăugă. Mi s-a închis inima, și parcă s-au stins toate. Dar dac-o fi să mor, să mă îngropați așa cum mă vezi acum, cu rochia asta, cu salbă și cu mărgele. - Zi Doamne ferește! o întrerupsei, și-mi făcui cruce. - Acum, că m-ai văzut și ți-am spus... Se opri și se făcu deodată albă la față. Ce s-aude? mă întrebă coborând glasul. - Au pus nemții dinamită
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
făcu deodată albă la față. Ce s-aude? mă întrebă coborând glasul. - Au pus nemții dinamită pe șosea. Spun că au ordin să distrugă șoseaua până la Dumbrăvi. Ascultă așa un timp, apoi își aprinse țigarea. - Cu rochia asta, repetă, cu salbă și cu mărgele. Aș fi vrut să-i spun ceva, dar nu știam ce. - Când mă întreba lumea la Constanța, le spuneam: orfană am fost de când mă știu, dar nu m-a uitat Dumnezeu și mi-a dat un frate
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
beneficiat de o jumătate de oră de „Cenaclu literar” prin telefon, citindu-mi și 5-6 creații versificate, chiar foarte inspirate. De asemenea momente elevate aș dori să mai am parte! Autorul e un om dăruit „cu har poetic și o salbă de calități care-l situează în plan superior”. încep să simt că-mi revin nu numai ca sănătate fizică, ci simt și o dorință de a scrie, de a mai încerca ceva pentru „Academia Bârlădeană”, spre a scăpa de anumite
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
la întâmplare nu se poate! E o lecție pentru orice ființă rațională să accepte Divinitatea ca voință supremă de manifestare. Ei, gata cu filosofia!... în ziua următoare mă delectez citind din volumul „Respiro în amonte”, de C.D. Zeletin. Conține o salbă de studii aprofundate care mi-au captivat atenția, încât nu m am putut opri să nu subliniez apăsat unele judecăți de valoare maximă - limpezi precum cristalul cel mai pur. în orele după-amiezii mă așez liniștit la masa de scris, hotărât
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
îndura. Marchiza ședea proțăpită pe tocuri înalte, prop tindu-și mâinile în colacii șoldurilor ca pe niște mânere. Făcea din când în când ochii roată, își arcuia fundul înapoi și piepții înainte, iar în această mișcare cabrată cerceii supra etajați și salbele ca niște ghirlande sunau ca un candelabru care vestește cutremure. Din această cuadratură pe care Pârnaie și ai lui o priveau fără a o înțelege, cercul se reîntoarse la Faraon, care, victorios, cu chipul lui smolit, ținea de portiera camionului
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
l, 6, sos. Străulești 29; orașul Grivița Bd. Buc. Noi 170 7518. Șerbănescu Victor Ecaterina, 31 apartamente, București, str. Franklin 5, 16, str. Biserică Enei 2. 7519. Ștefănescu Vasile și Aurica, 8 apartamente, București, str. Logofătul Tăut 63 7520. Ștefănescu Salba, 15 apartamente, București, Piața Română 8, str. Golescu 5, str. Vasile Lascăr 64, str. M. Eminescu 1, Sinaia str. Kogălniceanu 20 7521. Sabse Saly, 3 apartamente, București sos. Panduri 8 7522. Ștefănescu I. Ioan, 8 apartamente, București, str. Stanislav Cihoschi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
bizantini. Prin tratatul de la Nymphaion, din 13 martie 1261, Bizanțul conceda genovezilor mari privilegii în comerțul cu grâne, înlesniri ce le-au facilitat instaurarea hegemoniei comerciale în traficul pontic. Roadele acestor avantaje nu au întârziat să se arate: o adevărată salbă de factorii și chiar cetăți genoveze au fost împlantate de-a lungul țărmurilor Mării Negre, devenită vreme de un secol, "un lac genovez", după expresia lui Iorga. Pentru întemeierea acestor factorii a fost necesar și consimțământul mongolilor, stăpânii spațiului nord-pontic, recompensați
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
legată inseparabil de activitatea comercială și de prezența negustorilor genovezi în regiunile nord-pontice și la gurile Dunării. Se poate spune că dacă Chilia a fost înființată de bizantini, dezvoltarea și prosperitatea ei se datorează genovezilor, orașul făcând parte din acea salbă de colonii genoveze aflate pe litoralul pontic, dintre care cea mai renumită a fost Caffa. Bogata activitate meșteșugărească și comercială a Chiliei este ilustrată și de faptul că orașul emitea o monedă proprie (asprul de argint), ceea ce confirmă importanța economică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
schițe, povestiri, e lipsită de relief (Proză, 1907). Ca autor dramatic, e mai interesant prin proiecte, pe care însă nu le-a prea dus la bun sfârșit. O alegorie naivă este Lew (1899), poemă dramatică pe muzică de A. Giuliani. Salba de aur (1907) folosește versuri populare, îndeosebi din folclorul magic. Mai reușită ar fi farsa Două cumetre (1899), care s-a jucat la Teatrul Național din București și care se bizuie pe comicul de situație, dar își trage hazul mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]