1,041 matches
-
izvoarele cu apă minerală, sau zona Fântână Stanchii situată chiar pe granița statului cu Ucraina. Obiectivele turistice din Borșa sunt: -Lacul Iezer (lac glaciar având formă României) -Vârful Pietrosul Rodnei (cel mai înalt vârf din Carpații Orientali) -Lacurile Buhăiescu ( o salba de 3 lacuri glaciare, cel mai adânc având 8 metri) -zăpeziile permanente (sunt pete de zăpadă care nu se topesc niciodată indiferent de cât de caldă este vară) -Mănăstirea Pietroasa Gârle ( este un ansamblu monahal construit în mare parte din
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
calea ferată București-Ploiești, pe care este deservită de stația Buftea. Orașul Buftea se află așezat în partea de nord-vest a județului Ilfov, la nord de București, în Câmpia Vlăsiei, fiind străbătut de la nord la sud de râul Colentina, cu o salbă de lacuri și fiind înconjurat de o perdea deasă de păduri rămase aici mărturie a vechiului codru al Vlăsiei. Malurile sinuoase ale Colentinei au adăpostit din cele mai vechi timpuri numeroase așezări omenești favorizate de condițiile naturale ale acestei zone
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
Pavel Petrut , timotei Miu , Sfercoci Valentin , în prezent pastor este Dobren Ion Pe Vale Rudarii s-au păstrat în mod miraculos 22 de mori cu ciutura (roată orizontală cu cupe radiale), din cele 40 câte au existat. Așezate asemenea unor salbe de mărgele de-a lungul cursului apei, pe o lungime de 3 km în sat și în afara satului, morile valorifica potențialul energetic scăzut al râului Rudarica. Exploatând la maximum avantajele terenului, corectându-l prin tunele și baraje, țăranii rudareni au
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
amplasate astfel încât distanță dintre halele de producție și malurile canalului să fie cât mai mică, iar încărcarea mărfurilor respectiv descărcarea materiilor prime să se poată face în condiții cât mai optime. În anul 1912, pe malurile Begăi se aflau o salba de fabrici, recunoscute pentru produsele lor în întreg Imperiul Austro-Ungar. În cartierul Fabric, pe malul drept al Begăi își aveau sediul fabirici că: Mergând în aval, o altă mare zona industrială a Timișoarei de atunci, era cartierul Josefin. Aici întâlneam
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
până primăvara. HIDROGRAFIA Rețeaua hidrografică este reprezentată prin pârâul Doștat, afluenț al pârâului Spring. Amonte de confluența acestora, întreaga vale a Doștatului, largă, cu o luncă bine dezvoltată, a fost amenajată piscicol, astfel că în prezent poate fi întâlnită o salbă de lacuri și bălți, însoțite, pe alocuri, de zone umede, deosebit punct de atracție pentru turiști și pescari. VEGETAȚIA - FAUNA - SOLURILE Vegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. Vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar ("Quercus robur"), arțar
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
de tablă sunt zugrăviți membrii familiilor N. Brebu și Nicolae N. Mandreș. N. Brebu poartă costum popular, haină de dimie de culoare închisă și cioareci albi, iar lângă el soția Minodora are ciupag și opreg roșu, purtând la gât o salba de bani. Pe deasupra ținutei are o haină lungă, lucrata din dimie neagră. N. Mandreș este singurul în ținută militară având în mână sabia. Sub acest tablou de familie scrie: "Acest tablou s-au ridicat prin stăruința și cheltuiala D-lui
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
efectuarea în ultimele doua decenii (anii 1990) a unor lucrări de îmbunatățiri funciare. Apa din Balta Mare, Bărboasa sau din Balta Bistrețului ca și cea din Cioflea, nu seca complet niciodată. Lor li se adaugă smârcuri răzlețe sau unite în salba așa cum se observă în punctul numit «Punți». Apa și solul sunt în general statornice și nu provoacă pagube. Este mai rar întâlnit ca în urma unor ploi bogate și repezi să se creeze curenți ce coboară din deal spre șes producând
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
de către pictorii Radu și Alexandrina Jitaru fără a i se aduce modificări. Prin arhitectura sa, prin trecutul istoric multisecular și mai ales prin pictura sa, Biserica Sf. Ierarh Nicolae din Șteia este și va rămâne peste timp o nestemată din salba bisericilor de lemn din Transilvania. Printre preoții care au slujit la Sfântul Altar al bisericii din Șteia sunt cunoscuți următorii: Petru Popovici, menționat în conscripțiile Episcopiei Aradului din 1755 și 1767 ca fiind „bătrân, fără școală”. Este preotul care a
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
În aceași perioadă apar la bărbați bocancii din piele. În secolele trecute femeile au purtat opinci care treptat au fost înlocuite la începutul secolului cu ghete de piele și pantofi (vezi fotografiile cu portul). Podoabele Femeile purtau podoabe: - la gât salbe de galbeni sau arginți, - ace de păr, - mărgele din os sau sticlă, - cercei de argint. În zilele de lucru dar și de sărbători bărbații mai purtau, șerpare de piele cumpărate din târguri, de diferite lățimi cu catarame și culori maro
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
păduri compacte de foioase formate, preponderant, din fag montan. Rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun.La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeurul. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
păduri compacte de foioase formate, preponderent din fag montan, rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun. La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeur. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinuu, de arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului uman în
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
rolul Munteniei cu domnii și vlădicii ei, a fost deosebit de important. Acțiunile prozelitiste calvine printre românii ortodocși, patronate de către cârmuitorii maghiari ai Ardealului în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, dăduseră greș, românii rămânând ce-au fost. O salbă de peste 30 de schituri și de mănăstiri ortodoxe încingea pe interior poalele Munților Făgăraș, păzind cu străjnicie, în comuniune cu credincioșii din sate, străvechea lege românească. Zorii lui 1700 veniră însă cu un alt val de prigoane religioase, de astă
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
amplasarea în curtea lăcașului de cult din Rotopănești a unei statui care să simbolizeze statul Moldova. Statuia este astăzi monument istoric. Mănăstirea Brădățel- este o mănăstire ortodoxă de maici, pe stil vechi -1947 Casa Nicolae Istrati - sec. XIX, sat Rotopănești. Salba de iazuri Mihăiești - Fălticeni (pescuit sportiv)
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
un relief de câmpie format din terasele Dunării, cu altitudini relative cuprinse intre 25-40 m, fiind străbătută la est de râul Desnățui, la sud de pârâul Baboia. La baza teraselor au apărut o serie de izvoare care au format o salbă de bălti. În partea sudică a localității, apare un lac a cărui ape s-au mineralizat treptat, dobândind proprietăți terapeutice în tratamentul afecțiunilor reumatismale, iar zona este cunoscută sub denumirea “Băile Ionele”. Clima este temperat continentală cu minime ăntre minus
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
traversează. Cât timp a existat complexul de porci de lângă acest proaspăt municipiu, apa rîului a fost de-a dreptul pestilențială.Până în 1970 a avut o apă limpede și curată iar vara, în lunile iulie-august, când era secetă, seca, rămânînd doar salba sa de lacuri.Acum nu mai seacă vara, dar este murdar. La nord de sat de află un brâu din dune de nisip alb, zburător, lat de câteva sute de metri, ce se întinde de la răsărit, dinspre Urzicuța, până dincolo de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
stejari, rămășiță a codrilor de odinioară, dar CAP-ul, sub conducerea înțeleaptă a partidului, a ras pădurea, pentru a reda pământul agriculturii, după sintagma stupidă, la modă în anii socialismului. Aceeași soartă au avut-o și lacurile, înșirate ca o salbă de medalii, de-a lungul cursului plin de meandre al Balasanului.Aceste meandre, sau cotituri, se numesc în limba română veche coveie, de unde și numele satului. Până către 1970 au existat Lacul ăl Mare, de vreo 20 de hectare, situat
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
neted, brăzdata de apele văilor Pasărea, Pitească și Șindrila. Cele cinci sate componente ale comunei sunt înșirate pe malul stâng ale acestor ape. Astfel, Moară Domneasca, Găneasa și Cozieni se află pe malul râului Pasărea, iar Șindrilita și Pitească pe salba Păsăruica. În cadrul Câmpiei Române, comuna Găneasa ocupă partea de vest a Bărăganului, fiind înconjurată de mai multe păduri, urme ale Codrilor Vlăsiei: Eforie, Pustnicul, Cojasca și Găneasa. Municipiul București se află la distanță, în vreme ce orașele cele mai apropiate, Voluntari și
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Satul este situat în principal pe dreapta râului Gurghiu pe o terasă afectată de alunecări de teren. În extremitatea nordică a satului, exista pe vremuri o salbă de lacuri și bălți, diferite ca mărime. Lacul numărul patru sau lacul din bălți este cel mai mare dintre acestea, format fiind într-o salină romană. Mergând pe acest drum spre sat, la circa 400 m de această salină se
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
m, și deasupra carierei de piatra Piatra Arsă; pe Jepii Mici; pe valea Comorilor, la circa 1250 m; pe Caraiman, în vâlcelul Spălat de sub colțul Picătura, la 1280 m altitudine (circa 10 exemplare). O altă raritate în cuprinsul masivului este salba moale, care se află numai în cuprinsul acestei rezervații, în apropiere de stâncile Sf. Ana, în pădurea Jepii Mari și pe valea Urlatoarea Mică din Jepii Mici. Datorită poziției lor adăpostite și calcarelor titonice (gălbui), stâncile Sf. Ana de deasupra
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Memoriul justificativ menționa că „"probabilitatea de înfăptuire este destul de îndepărtată"”, dar că sistemul de străzi principale permitea realizarea ulterioară a metroului prin tranșee descoperite. La începutul anilor 1940, când în București au fost întreprinse ample lucrări de modernizare, precum și amenajarea salbei de lacuri pe râul Colentina și acoperirea râului Dâmbovița cu un planșeu de beton în zona Palatului de Justiție (planșeu înlăturat cu ocazia lucrării „Amenajarea Râului Dâmbovița în Municipiul București”, aprobată prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
cu inscripția: „LEX”. Circular, în partea superioară, apare legenda: „INAUGURAREA PALATULUI DE JUSTIȚIE DIN BUCUREȘTI”, iar drept, în partea de jos: “XV OCT. MDCCCXCV”. Între anii 1936 - 1940, când în București au fost întreprinse ample lucrări de modernizare, precum și amenajarea salbei de lacuri pe râul Colentina, s-a procedat și la acoperirea râului Dâmbovița cu un planșeu de beton în zona Palatului de Justiție, de la "Piața Senatului" (în prezent Piața Națiunile Unite) până la Piața Națiunii (în prezent Piața Unirii) inclusiv, Splaiul
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
este un parc situat în cartierul Colentina din sectorul 2 al Bucureștiului, amplasat pe malul lacului Plumbuita, care face parte din salba de lacuri a râului Colentina. Parcul este declarat monument istoric, cu codul . Parcul a fost amenajat ca zonă de agrement în 1977 și avea, în momentul înființării, o suprafață de 80 ha, fiind înzestrat cu alei asfaltate, terenuri de joacă
Parcul Plumbuita () [Corola-website/Science/307319_a_308648]
-
din regiunea Odesa, în Ucraina. În anul 1996, limanul Sasic (Sasîk) a fost înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971). În 1998, suprafața protejată a fost extinsă la 262 km². Limanul face parte din salba limanelor basarabene. Este separat de Marea Neagră printr-un peresip cu lățimea medie de 0,5 km, străpuns de o portiță. Bazinul limanului are o formă alungită. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de sud-vest, limanul
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
provine de la Hidrocentrala Săsciori printr-o galerie lungă de circa 3 km. La baza barajului se află Hidrocentrala Petrești, cu o putere instalată de 4 MW, intră în funcțiune în anul 1983. Este dotată cu două turbine de tip bulb. Salba de hidrocentrale construite pe râul Sebeș însumează o putere instalată de 346 MW și o capacitate de producție de 613 mil.kwh/.
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
Țiganilor, la care a predat în calitate de lector. El a afirmat că dorește să obțină o rapidă integrare a țiganilor, considerând că tradiționalele ghicitoare țigănci nu-și au locul în cadrul penticostalilor și încercând să-i convingă pe țigani să renunțe la salbele de aur. "Regele" Cioabă a avut patru copii (doi băieți și două fete) și cinci nepoți. În septembrie 2003, "regele" Florin Cioabă și-a măritat religios (în cultul penticostal) o fată, Ana-Maria Cioabă, pe atunci în vârstă de 12 ani
Florin Cioabă () [Corola-website/Science/307942_a_309271]