13,967 matches
-
Aderarea la U.E. a devenit, ca orice idee mai acătării, o bișnița de grup sau de familie. Și asta când soluția ar fi atât de simplă: să ceară unor personalități binecunoscute, care au deprins an ultimii ani știință comportamentului an saloanele internaționale, să ne reprezinte. Mă gândesc la un Vladimir Tismăneanu, posesorul unei infailibile arte de a se face plăcut și ascultat, excepțional conectat an mediile politice internaționale, mă gândesc la un Mihai-Răzvan Ungureanu, un diplomat ănnăscut, impozant și seducător, chiar
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
Andreea Deciu Volumul al cincilea din seria "Opere" semnat A.P. Cehov, publicat de Editură Univers, cuprinde cele douăzeci și trei de povestiri scrise de celebrul prozator și dramaturg ăntre anii 1891 și 1894. ăntre acestea se află faimosul "Salon nr. 6", dar și texte mai puțin cunoscute, scurte, ăn tradiția de umor absurd a lui Cehov. Cu o singură excepție, povestirile au mai fost publicate an românește, volumul de față nefăcând decât să reia mai vechi traduceri, apartinăndu-le Otiliei
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
secolului, care toate au an vedere o aducere a scriitorului an universul nostru contemporan, cred ca e obligatoriu că și editurile să aibă același scop. A cita pe coperta interioară a cărții vorbele unui contemporan al lui Cehov referitor la "Salonul nr. 6" nu mi se pare un pas an direcția bună, cel putin nu atunci cand tot ce aflăm este că Salonul nr. 6 e pretutindeni, e Rusia ănsăsi. Cum spuneam ansa, desi suferă de absență unui studiu critic, acest volum
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
să aibă același scop. A cita pe coperta interioară a cărții vorbele unui contemporan al lui Cehov referitor la "Salonul nr. 6" nu mi se pare un pas an direcția bună, cel putin nu atunci cand tot ce aflăm este că Salonul nr. 6 e pretutindeni, e Rusia ănsăsi. Cum spuneam ansa, desi suferă de absență unui studiu critic, acest volum de povestiri e de departe o remarcabilă reușită editorială. Criteriul cronologic de structurare a operei unui scriitor nu e ăntotdeauna relevant
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
ănduiosătoare povești de dragoste nefericită ăntre sârmanul caras și aleasă inimii lui. Până la urmă, "Carasul ăndrăgostit" se dovedește a fi mai degrabă o ironie la adresa scriitorilor vremii lui Cehov, decât la adresa amorezilor. "Un duel", mai puțin cunoscută, poate, decat celebrul "Salon nr. 6", are șanse să constituie o adevarată revelație. Citind-o, am ajuns la concluzia că e foarte posibil ca povestirea această să fi stat la baza uneia cu același titlu apartinăndu-i lui Vladimir Nabokov. La Cehov, ca și la
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
și "de reținut", chiar dacă palmaresul nu avea să le rețină. Orice selecție ănseamnă renunțare: de bună seama că fiecare jurat a avut "filmele lui", la care, până la urmă, a trebuit să renunțe. Am renunțat, de pildă, la Pământul făgăduit (ăntr-un salon de spital, ăntr-un pat, un bărbat firav scrie ăntr-un jurnal: are 50 de ani, e medic și tocmai se pregătește să moară; constată că "nu e chiar așa de greu să mori. E mai greu să trăiești decât să mori
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
Sâmbătă, 21 noiembrie 2009, este a patra zi de la deschiderea Salonului de carte de la Montréal, Place Bonaventure, ediția a 32-a. Dacă pentru multă lume sfârșitul de săptămână înseamnă o încetare a activităților cotidiene, sfârșitul de săptămână la un Salon de carte înseamnă un record de vizitatori, înseamnă un nivel maxim
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
Sâmbătă, 21 noiembrie 2009, este a patra zi de la deschiderea Salonului de carte de la Montréal, Place Bonaventure, ediția a 32-a. Dacă pentru multă lume sfârșitul de săptămână înseamnă o încetare a activităților cotidiene, sfârșitul de săptămână la un Salon de carte înseamnă un record de vizitatori, înseamnă un nivel maxim al Bioritmului Cultural. Toți scriitorii sunt prezenți la standurile editurilor la care au publicat și dau autografe. Știu că astăzi și mâine, ziua de duminică, la standul 520, al
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
de curentul de aer care îmi răvășește părul. La această oră peronul este aproape pustiu. Îmi agăț de gât ecusonul de „intrare liberă” pentru că, din stația de metrou Place Bonaventure unde mă voi opri, există o trecere directă spre holul salonului de carte. Când ridic capul zăresc, nu departe de mine, un domn înalt care mă privește zâmbind, în timp ce își aranjează cu eleganță un fular, foarte lung, albastru. Nu-mi vine să-mi cred ochilor! Este celebrul scriitor, de origine haitiană
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
înalt care mă privește zâmbind, în timp ce își aranjează cu eleganță un fular, foarte lung, albastru. Nu-mi vine să-mi cred ochilor! Este celebrul scriitor, de origine haitiană, Dany Laferriere! Fotografiile lui sunt afișate pe panouri imense, peste tot la Salonul de carte. Se apropie de mine privindu-mi ecusonul și îmi spune, zâmbind din nou: „Pe al meu l-am uitat acasă, cum o să mai intru azi?” Eu intru imediat în jocul lui și îl bat ușor pe umăr: „Stai
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
lângă el. Lumea deja ne privea, recunoscându-l. El era obișnuit cu asta și le adresa tuturor câte un zâmbet ușor. Dany este o vedetă! Cărțile sale s-au transformat în filme și este mereu solicitat la emisiunile TV. La Salonul de carte din 2009 a primit marele premiu MÉDICIS GRAND PRIX DU LIVRE DE MONTRÉAL pentru cartea sa „L'énigme du retour” care a avut un enorm succes de public, editura BORÉAL fiind nevoită să o publice în cinci mari
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
reprezintă un subiect foarte sensibil, un fel de căutare a Tatălui, care duce inevitabil în același loc, la secretele Zeilor așa că, mai bine ne oprim aici!” Și chiar ne-am oprit, ca să coborâm la stația Place Bonaventure! Ajunși în holul Salonului de carte, o frumusețe de fată, blondă, cam de 20 de ani, s-a aruncat în brațele lui Dany spunându-i cu căldură: „Papa! De când te aștept!” Era rândul meu să fac ochii mari privind la Danny. „E fiica mea
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
ca să înțeleg despre ce este vorba. Era încă iarnă, când m-a invitat acasă, la domnia sa, pentru o vizită protocolară. Am acceptat cu mare plăcere și de ce să nu recunosc și cu o doză de curiozitate. M-a primit în salon unde i-am înmânat cartea mea „Adevăruri simple” și fotografia sa, pe care o transformasem în tablou și care i-a făcut multă plăcere. Mi-a servit un excelent ceai, după care am stat mult de vorbă. Mi-a vorbit
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
la standul 520 al ACSR, unde m-am întors la timp, ca să constat că acesta se transformase temporar în studio radio, de unde Cristina Mihai, vicepreședinta asociației de scriitori, transmitea în direct, alături de domnul președinte Alex Cetățeanu, un reportaj „live” de la salonul de carte Montréal către posturi de radio din Timișoara și București, unde era ora nouă seara, în acel moment. Așadar, am ocolit zona „superelectrizată” și m-am oprit nu departe, la editura Boréal unde am cumpărat cartea de mare succes
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
Ce șansă! Sunt în al treilea grup. Îl privesc de la distanță. Lui Dany îi place să șocheze, doar el și-a intitulat unul din romane: „Eu sunt un scriitor japonez!” ceea ce a creat o oarecare confuzie. Era sâmbătă, pe culoarele Salonului de carte nu puteai să arunci un ac, iar scriitorii erau la post, asaltați pentru autografe. La standul editurii PLON, tronau volumele imense, cu imaginea Turnului Babel pe copertă și cu titlul „Dicționar pentru îndrăgostiții de graiuri” publicat în anul
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
autografe. La standul editurii PLON, tronau volumele imense, cu imaginea Turnului Babel pe copertă și cu titlul „Dicționar pentru îndrăgostiții de graiuri” publicat în anul 2009, la Paris. Era locul meu de întâlnire cu scriitorul Claude Hagege, vedeta europeană a Salonului de carte din acest an, lingvist celebru, cunoscător a peste 50 de limbi străine, un adevărat fenomen. Domnul Claude începuse să dea autografe pe volumul său de peste 700 de pagini, așa că cei care erau la rând știau bine ce vor
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
devine și mai tăioasa an momentul an care se aplică - precum o ștampilă sarcastica - asupra unei epoci corupte și pofticioase, stigmatizate de jeg și de promiscuitate: "E oră disponibilităților totale/ șansă ce-a mai rămas pentru rezumat/ lingură ciorbă gură salonul de jeg/ partea de conviețuit pe sub mese/ desigur/ vom strănge cureaua vom fi mai sătui/ de-atătea pofte de rolul lor de căpătai/ și-o să răgăie țară de pofte și demnitate" (Șansă). an aceeași măsură putem constată o fiziologie cosmică. Adoptănd
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
transformînd românul într-o enciclopedie a vremii. Să luăm finalul Casei Nucingen. Speculații, pește speculații. Vorbește, cred că Blondet, în separeul cabaretului Very, alături de Finot, Bixiou, Couturier, conversație reprodusa de Autor care o aude prin peretele despărțitor împărțind în două salonul mare al cabaretului. După o frază lungă, pe teme economice. ..."Rezultă, - trage concluzia eroul balzacian, - un simplu adevăr pecuniar pe care nu l-am văzut scris nicăieri... - Care? făcu Bixiou. - Debitorul este mai tare decît creditorul. - Oh! exclama Blondet, eu
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
Blaga, Bacovia, Pillat și cîțiva alții. Proza e un fenomen aposteriori poeziei. Revenind la ea, mărturisește că nu o agreează pe aceea a lui Alecsandri, cu excesul lui de diminutive și falsificarea poeziei populare "căreia ni-au adaus zorzoanele de salon ale lui" (n-avea, aici, dreptate pentru că atîta vreme cît va exista cultura română, marile balade populare vor trăi sub vestmîntul creat de Alecsandri). Dar dreapta este, în ceea ce privește poezia populară, observația că "poporul nu este individualizat, fiecare este popor, un
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
lamartinismul lui Heliade, poezia lui Alecsandri care putea la urma urmei fi "creată și de un francez că origine. Pentru că poetului, pe lîngă că a fost tributar lecturilor franceze, i-ar fi lipsit marea convingere și marea pasiune, trăit prin saloane și plimbat prin străinătate, n-a avut parte (chiar în poeziile lui scrise la Mircesti) de necesară notă românească. Pînă și Fîntînă Blanduziei "este o dulcegărie de viață română cu desăvîrșire falsă". Deși tot tributar romantismului francez, Bolintineanu e poate
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
lui într-o capcană de către nimeni altceva decât Gina, complicea soțului ei. Ea îi dă de înțeles amorezului că se va culcă peste câteva minute cu el, îl lasă să se dezbrace și apoi îl îndeamnă să vină într-un salon în care de fapt așteaptă mai mulți musafiri cu figuri grave, instalați în fotolii. Această întâmplare era povestita uneori în cafenelele Bucureștiului interbelic că o întâmplare reală, numele eroilor diferind de la un povestitor la altul. Dacă facem un efort de
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
unde Chopin îl prefigură, armonic și psihic, pe Wagner. tocmai geniul marca unicitatea intimității pianistice: a transforma limită într-un univers de posibilități singulare. Nocturnele simbol al romantismului poetic au devenit, către acel mijloc de veac, cum era firesc, răsfățatele saloanelor literare și de toate artele; pe terenul lor a crescut buruiana rea a comentariului estetic agresiv anti romantic. Vorbăria despre melodia acompaniata ca unică dexteritate a compozitorului Chopin, incapabil să rezolve nici o problemă compoziționala "noua". Nu am cum să introduc
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
căror aplicare la noi era cu neputința, ceea ce el nu voia să recunoască". Exactă și critica este surprinderea atmosferei familiei regale de pe vremea regelui Carol și a reginei Elisabeta (Carmen Sylva). Descrie protocolul Palatului, lipsa de gust a reginei (cu salonul încărcat de mobile desperecheate) și chiar a regelui, căruia "îi plăceau imitațiile și că socotea că ornamentele de ipsos înlocuiau foarte bine lemnul sculptat". Atmosferă era, aici, de seră și de seară din cauza semiobscurității saloanelor (sala de muzică și bibliotecă
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
de gust a reginei (cu salonul încărcat de mobile desperecheate) și chiar a regelui, căruia "îi plăceau imitațiile și că socotea că ornamentele de ipsos înlocuiau foarte bine lemnul sculptat". Atmosferă era, aici, de seră și de seară din cauza semiobscurității saloanelor (sala de muzică și bibliotecă). Dar se ascultau acolo fie lecturi interesante, fie muzică bună. Regina ar fi avut un spirit credul și o imaginație bolnăvicioasa. Așa se explică episodul amorului Elenei Văcărescu (domnișoara de companie a reginei) cu prințul
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
tonul obiectiv al omului de știință, fiindcă fenomenul de care se ocupă îl îngrijorează prin amploarea pe care a luat-o în ultimul timp la noi, Andrei Oisteanu pleacă de la premisa rezonabilă că lumea stadioanelor n-a fost niciodată un salon de dans și bune maniere, dar spiritul sportiv ce ar trebui să o guverneze înseamnă în primul rînd respect pentru adversar. Or, acum, "pe stadioanele noastre adversarul nu trebuie învins, ci exterminat. Cîntecele pe care le intonează galeriile echipelor de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]