1,540 matches
-
cine! 41tc "41" Dupé ce ieșeau din clase, toaté lumea se Împréștia prin curte și prin grédinițe. Li se dédea fiecéruia de lucru. Și pentru cé toaté lumea știa sé strîngé hîrtiuțe și numai Bohanțov și cu Șasa știau sé sape, toaté lumea strîngea hîrtiuțe și numai Bohanțov și cu Șasa sépau. Ceilalți strîngeau hîrtiuțe, mișcau din méturi, se Înghesuiau, primeau și dédeau șuturi În fund. În ziua aceea ieșeau În grédinițe Vera Ivanovna, Nadejda Petrovna, Prascovia Fomovna, Învéțétorul de educație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Simțea cé este greu și cé toți copacii foșnesc. Nici nu putea sé se ridice de jos. Soarele i-a Încélzit umerii și ceafa și Șasa parcé era un șarpe care se-ncélzește. Numai sé viné cineva și sé-l crîmpoțeascé cu sapă. Anton procofievici Își trecu mîna prin pér și se opri deasupra microfonului féré sé spuné un cuvînt. Ochii lui au Început sé alunece pe mulțime. Ochii alunecau, alunecau și Anton Procofievici nu spunea nimic. Pe urmé mîna trecu din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
lângă o galbenă groapă sapată din nou, astfel încît din fundul ei ieșea încă un ușure abur de căldura pământului, pe când bulgării prinsese brună. O-nmormîntare într-o sară de iarnă. Cioclul își răzimase bărbia unei fețe adânci și posomorâte pe sapa cea lată și plină de lut, luna trecea ca un vis prin norii palizi și reci, preotul cânta un "Pomenește, Doamne... ", iar bătrânul tată își descoperise capul. Pielița [feței lui] era galbenă, iar pe ea țesuse ani și dureri în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Eu n‑am nici măcar note. Sfatul pe care mi‑l dai tu, Chick, e sfatul unui autor mult publicat. Îmi aduci aminte de Dwight Macdonald. Ăsta i‑a spus lui Venetski, unul din prietenii lui ajuns pe jantă - efectiv la sapă de lemn -: „Venetski, dacă ești atât de strâmtorat, de ce nu‑ți vinzi unul din titlurile de rentă? Oricând poți face așa ceva”. Nu i‑ar fi dat prin cap că Venetski nu avea titluri de rentă. Familia Macdonald poseda așa ceva. Familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
în parte acesta și nu este mult mai lung fiindcă azi este zi de post și nu pot să dau drumul la înjurăturile binemeritate de acei porci de politicieni care ne-au adus în mod voit la cea mai autentică sapă de lemn... - Insulte legale Iată că tiptil sau pâș, pâș, indiferent cum vrei s-o spui, a trecut luna lui Cuptor, din care am scăpat se pare bine sănătos și eu și pălăria mea de pai, la care vara țin
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fura arbitrii, campionatul se va desfășura într-o formulă simplificată, doar cu o singură echipă, de preferință Steaua. La trei campionate câștigate poate intra și Dinamo, Rapidul, o dată la 10 ani. La țară vor fi angajați chinezi cu ziua la sapă, în timp ce țăranii vor sta la televizor să urmărească tocșourile cu șeful statului. Marfă! Dar n-a fost, nu este și nu va fi rivuluție, ci doar carnaval. Trebuie să recunoaștem onest, revoluțiile ies prost la români. La circ ne pricepem
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
curios. - Nu, un zălog de la un prieten. I-am spus că trebuia să mă duc într-un loc și l-am întrebat unde era încăperea cu pricina. M-a scos în afara curții și, după ce mi-a pus în mână o sapă cu coadă scurtă, m-a condus într-un loc lângă apa curgătoare, acoperit cu tufișuri de alun sălbatic și despărțit în două de o cărare. - Dinspre partea curții e pentru bărbați, și dinspre partea râului, pentru femei, m-a lămurit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
îndepărtate de oraș ceva se schimba, și unii dintre ei s-au resemnat să pună mâna pe plug. Încât într-o seară i-am spus lui Rotari să propună regelui abrogarea legii care interzicea longobarzilor, chiar și celor ajunși la sapă de lemn, să se însoare cu femei romane libere, cu excepția unor motive de oportunitate politică, și de a le recunoaște fiii ca longobarzi. I-am cerut, de asemenea, să obțină statutul de membri ai nației longobarde pentru nelongobarzii care și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-și spele păcatele războiului din Golf sau poate doar să mai dea puțin peste nas rușilor, eternii aliați ai sârbilor, și găsise ca prin minune o țărișoară rătĂcită pe hartă undeva prin sud-estul Europei - Albania - a cărei populație adusă la sapă de lemn de guvizii de la putere se Împărțise În două : jumătate stăteau În bodegi, urzind planuri de răzbunare, iar cealaltă jumătate preparau coniacurile și cafelele pentru ceilalți, În timp ce guvernul care falimentase țara se retră- sese În străinătate pe lângă conturile din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de metri, de-a lungul stăvilarului, iar În fiecare dintre aceste puncte de supraveghere erau postați militari, pentru a-i pune la treabă pe muncitori. Întrucât soldații nu stăteau acolo decât ca observatori pasivi, miile de oameni care-și mânuiau sapele și cărau pământul ca furnicile nu se simțeau deloc Încurajați. Mai mult, termenul pe care-l impusese Hideyoshi era foarte aproape. Zi și noapte ajungeau la el mesaje urgente. Cei patruzeci de mii de ostași ai clanului Mori se despărțiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
doină în care se arată avantajul păstoritului, pus in contrast cu plugăria : Până ce trăiau la munte / Eram voinicel de frunte, / Cântam doina prin buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
nimic comun cu realitatea, ștergând cu buretele ignoranței și al doctei lor aroganțe peste cei două mii de ani [s.n.] când Biserica a fost modalitatea de rezistență, nu numai națională, dar și spirituală a poporului nostru - ceea ce iarăși se uită -, și sapă la rădăcinile identității lor naționale, își fac lor înșiși un prost serviciu” (p. 223). Despre care popor este vorba? Orice manual serios de liceu plasează desăvârșirea etnogenezei românești în secolele VIII-IX. Prin urmare, s-ar părea că „ignoranța” despre care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rezervă și încearcă o recapitalizare a propriilor bănci falimentare și a propriilor economii deprimate, aruncînd practic problemele lor în sarcina întregii economii mondiale. Se mișcă rapid, pentru că știu că supremația aceasta nu va mai dura mult, dar în felul acesta sapă în primul rînd propria groapă. Acesta este un casus belli, pentru că nu văd cum măsura ar putea fi acceptată de către alte mari puteri și vom avea măsuri de retorsiune: valutare, comerciale, politice și chiar militare. Pentru că istoria ne învață că
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
iubire. Florica e însă acum căsătorită. Ascultarea impulsului pasional imprimă acțiunii un deznodământ catastrofic: Ana se spânzură, copilul adus de ea pe lume moare și el, iar soțul Floricăi îl surprinde pe Ion la nevastă-sa și îl omoară cu sapa. Drama conjugală și sfârșitul ei violent, întâlnit adesea în lumea rurală, furnizează trama epică a romanului. Dar acțiunea prinde nu numai viața protagoniștilor și a mediului țărănesc, ci și existența notabilităților satului, preotul, învățătorul, notarul, familiile lor, rivalitățile care îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
mi pierd ziua tot pe cale; Valea sui, dealul cobor, Îmi trec viața tot cu dor. Puiculiță, floare-n gură! Când te văd în bătătură Îmi uit plugu-n arătură Sapa-nfiptă-n curătură, Și las boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă tot pe vrere. Dar nu vrei, sărman de eu! Și eu
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fi. Vremea grea a vremuit, Anișorii s-a-mplinit, Soțioar-am logodit, Nuntă mare i-am nuntit. Io, de ciudă, de necaz, Nici la masă n-am rămas, Ci d-acolo m-am sculat, Tot la Domnul m-am rugat, Târnăcop am apucat, Sapa-n mână am luat, Și la vie c-am venit Să urăsc ce-am fost iubit: Și tai viță Din mlădiță, Strugurași Cu buturași, Și-i tai, măre, din tulpină Ca să-i sec la rădăcină!". Michelet spunea că iubirea ocupă
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de un suflu de revoltă și justiție socială. "Frunză verde peliniță, Zace-mi, zace în temniță, Pus de vodă Ștefăniță, Zace-mi Corbea viteazul, Zace-mi Corbea haiducul. În temniță la Opriș, Unde-mi zace Corbea-nchis, Șade-n apă până-n sapă Și-n noroi până-n țurloi, Cu lacăte pe la ușe, Cu mâini dalbe în cătușe, Iar la gât pecetluit Cu cinci litre de argint, Cum n-am văzut de când sunt. Frunzuliță trei foi late, De ce în temniță-mi șade? Pentr-un
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Și cu el de te-ei întoarce, Să vii la oraș încoace, Cu roșul legat de frâu, Cu frâul legat de brâu. ................................... Du-te, maică, și să vii, Că tot oi fi printre vii". Bătrâna pleacă. Răscolește gunoiul cu o sapă, descoperă un zid, apoi patru uși de stejar pe care trebuie să le descuie. Roșu era încă sub pământ o orbește cu frumusețea lui. îi pune în jgheab jăratec și apă rece, îl spală cu vin, îl acoperă cu cioltarul
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fost și consecințe negative. Apoi urbanizarea, care la el suna așa: "lichidarea diferenței sat-oraș". S. B.: În loc să modernizeze satele, au transformat orașele în niște adunări de țărani neurbanizați. Au apărut orașe la țară. Ei locuiau la bloc și coborau cu sapa ca să se ducă pe ogor. D. T.: De ce a făcut Ceaușescu acest împrumut? A fost sfătuit de economiști. El nu a greșit când a făcut acest împrumut, deoarece atunci băncile mondiale aprobau țărilor slab dezvoltate și în curs de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
îndelete; îndelung; îndepărtat; înece; îngropat; îngust; înmormîntare; întins; întipărit; întunecos; lăuntric; liniștit; luminos; mal; marin; melancolie; metru; mic; mistic; mult; neant; nevăzut; nimic; oceanul; în pămînt; pătruns; penetrant; percepție; prăpastii; prăpăstios; privire; în profunzime; pur; putere; rănit; răsuflare; rău; ridicat; sapă; scafandru; scurt; fără sfîrșit; somn; stabil; stea; sticlă; străfund; strîmt; subțire; suferință; la suflet; tăietură; trecut; uimire; undeva; ură; uriaș; ușor; vale întunecată; vas; vast; văgăună; vede (1); 772/174/66/108/0 admirabil: frumos (192); plăcut (31); respect (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ONG; orfan; oricine; oricînd; ospitalitate; pasăre; perfect; persoana; persoană; persoanele; pîine; pompier; povară; să plece; un prieten; prietenii; prinde; problemă; proptea; pune cot la cot; putea; a putea; puțin; reacție; recompensa; refuza; a remarca; respinge; ridica; a ridica; sacrificiu; salvamar; sapă; satisfacție; sănătate; săritor la nevoie; sărmanii; sărmanul; scoate; scump; secol; semen; semenii; servește; sfat; a sfătui; solidar; speranță; sponsor; a sta; stare de bine; suflet bun; super; a supune; a tăcea; tinde; tot; toți; de treabă; țopăi; Ucraina; umanitar; umanitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rugăciune; local; multă lume; lumină; luminoasă; lumînare; lumînări; Mănăstire; nu merg; merge; milostenie; minune; mod de îmbogățire; monument; mulțime; moschee; pace sufletească; papă; patriarh; păcate; pictură; picturi; pisică; politică; post; povață; propagandă; puritate; regăsire; reguli; Roma; rugăciuni; rural; Saint Sulpice; sapă; din sat; scăpare; scîrbă; sensibil; sfinții; ceva sfînt; siguranță; solemnitate; special; speranță; spiritual; strămoșească; suflet; trepte; țară; unire; varză; veche; vrăjeală; zeitate; zeul minunii (1); 826/189/70/119/0 boală: suferință (90); durere (83); grea (39); moarte (33); spital
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
leguminoasă; lucru; masă; Mc Donalds; miracol; mîncat; dar de mîncat rar; mîndrie; moale; moft; murdar; murdară; mușcat; necesitate; noroi; nou; particulă; de pădure; pepeni; piatră; piersic; plantă; plin; porumb; prăjeală; prăjite; preferințe; produs alimentar; prost; pui; repede; rizom; roade; sac; sapă; sare; sămînță; sănătate; sănătos; sărat; sărăcie; seara; sferă; smîntînă; tare; tocană; tomate; tulpină; țărănesc; unt; uscat; veche; vede; vegetal; viață; zbîrcit (1); 788/161/61/100/0 casă: familie (99); locuință (70); masă (44); cămin (34); mare (34); acasă (28
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oameni; obiectează; obiectiv; ochi; ochii; cu ochii; OK; om; un om; opt; partener; pasărea; pensat; persoană; pierde; pierdută; pîine; plăcere; plictiseală; poftă; pornește; prietenă; un prieten; prieteni; privi; probleme; răscolește; răscolești; răscoli; răscolire; răspunde; recunoscută; regăsește; reviste; rudă; sală; sania; sapă; sărături; schimbare; scop; scormonire; scormonește; scormoni; scotocea; a scotoci; secrete; selectează; search; sertar; singurătate; sosește; studiu; sub; sună; surpriză; talpă; telefon; timp; tot timpul; tot; treabă; uita; se uită; umanitar; umbla; umbrelă; urmări; urmărire; ușor; veșnicie; vezi; ceva în viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
animale (2); Ceaușescu (2); de cîine (2); corp (2); drac (2); excrescență (2); fată (2); împletitură (2); lungime (2); matură (2); măr (2); de mătură (2); moț (2); mult (2); nerăbdare (2); oameni (2); pîine (2); primul (2); ruptă (2); sapă (2); timp pierdut (2); urît (2); la urmă (2); accesoriu; agitație; aglomerat; alintat; de animal; animală; animăluț; antecedent; apărătoare; ascuțită; atlas; bani; băț; bilete; bir; calului; carne; chip; clopoței; coarne; colorată; cometă; comunism; consultant; continuare; cumpărături; dar; datorie; devotament; dos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]