1,007 matches
-
domnului Thiers 54 privind Proprietatea. Asociația însăși a contribuit pentru subscrierea a 5.000 de exemplare." Aș fi dorit să fiu prezent când acest anunț flatant a ajuns sub ochii dumneavoastră. Îmi închipui că a provocat o scânteie de bucurie sarcastică. Se zice pe bună dreptate: căile Domnului sunt tot atât de infailibile pe cât sunt de impenetrabile. Căci dacă aveți bunăvoința de a-mi conceda pentru o clipă (ceea ce voi încerca curând să demonstrez) că Protecționismul, generalizându-se, devine Comunism, tot așa cum un
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
blocuri sau alianțe; o politică a ușilor deschise ar duce la deschiderea universală a piețelor. Populația americană a fost de acord cu intervenția în afara granițelor, "pentru a face lumea (nici mai mult, nici mai puțin) sigură pentru democrație", așa cum nota sarcastic Kennan (1967: 323) în memoriile sale. Aceasta a creat o contradicție între o politică externă privită din interior (idealistă) și una privită din exterior (mai pragmatică) (Loth 1983: 32; Yergin 1978: 57, 68). Roosevelt a murit pe 12 aprilie 1945
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că pretențiile de adevăr nu sînt doar o reprezentare neutră a lumii exterioare, ci o parte a ei: ele acționează asupra lumii. Cunoașterea este, la rîndul ei, condiționată de situațiile sociale în care ea este generată. Să ne amintim riposta sarcastică a lui Carr contra teoreticienilor britanici comozi, care postulau o armonie a intereselor atunci cînd ea servea interesului de moment al celor puternici de a menține status quo-ul. De aceea, cercetătorii din științele sociale trebuie să-și asume faptul că
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
FABIAN BOB De la Vasile Fabian Bob (1795-1836) au rămas puține versuri, dintre care cele mai cunoscute sunt: S-au întors mașina lumii, s-au întors cu capu-n gios Și merg toate dinpotrivă, anapoda și pe dos... aparținând unui poem sarcastic, cu viziunea cataclismului întoarcerii pe dos a lumii: Timp mult nu o să mai treacă și-a ara plugul pe mare, La uscat corăbierii nu s-or teme de-necare: Ce-a să zic-atunci pescariul, când în ape curgătoare Îi va
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
față de contemporani numele lui Hrisoverghi este oda Ruinelor cetății Neamțu, replică dizgrațioasă la Ruinurile Tîrgoviștii de Cîrlova: Vă iubesc, răsipuri sfinte, sămn mărirei strămoșești, Zid vechi ce de p-al tău munte, încă patria-mi slăvești. Poetul e un misogin sarcastic, cu veleități de witz romantic și cu invectiva ridiculă: Te hlizești, nelegiuito, și îți bați chiar joc de mine, Dar gândește că cuțitul poate fi și pentru tine. DANIIL SCAVINSCHI Oamenii epocii înțelegeau pe poet ca pe o ființă singulară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
câmpii smălțate de mii de buchete, Ce nici Kanaverul p-ale lui tapete N-a produs vrodată frumusețea lor. N. NICOLEANU Ardeleanului Neagoe Tomoșoiu, travestit sub numele N. Nicoleanu (1835-1871), i s-a dat o importanță nemeritată. Lira sa e sarcastică și pesimistă. Născut într-o zi "funeste", "fatale", poetul era hotărât totuși a combate. Misogin amar, grobian chiar, simțind "divina trebuință d-a iubi", el nu găsea tonul just de a cânta pe "cea mai dulce, mai frumoasă și mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Petică (prințese clorotice, bolnave), precum este vădită înrîurirea lui Verlaine. Parcurile, grădinile cu havuzuri, păunii, n-au altă origine. În același timp, prin Traian Demetrescu sau direct de la urmașii lui Baudelaire, poetul adoptă funerarul sinistru, cu corbi și hohote sarcastice: Se stinse alba lampă căzând pe piatra tare Cu geamăt lung și jalnic de suflet chinuit Și umbra fu ca plumbul în turnul urgisit Iar corbii s-adunară strigând în depărtare. Ha, corbii s-adunară strigând în depărtare, Căci prada
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
personal ca boem de origine țărănească decât prin literatura lui limbută, adulterând teme caragialiene, sadoveniste etc. Al. Cazaban stă tematic în raza lui Sadoveanu (vînătoare, compătimire pentru sălbăticiuni, vădane enigmatice) și e un foiletonist cu repeziciune de condei și mușcătură sarcastică. Romanele lui V. Demetrius au intenția de a zugrăvi păcatele societății românești. Poeziile aceluiași (Canarul mizantropului) sunt corecte și cântă, cu mult din Traian Demetrescu, viața proletară, în profesii ce formează pitorescul provinciilor (dogari, tăietori de lemne). Radu Cosmin vede
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu care se ocupă, între oamenii pe care îi studiază”. E performanța pe care o realizează el însuși prin iscusința de a nara, descrie și portretiza, prin nota de umor introdusă, când e cazul, în relatare, prin comentarii ironice și sarcastice, nu rareori, prin patosul mâniei, dar mai ales prin duioșia unor caracterizări, prin vibrația evocărilor. Posibilități de cultivare a unor asemenea însușiri oferă, prin definiție, publicistica, memorialistica și oratoria. În toate aceste genuri I. a strălucit și e un scriitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
poate fi, nu doar în mod ironic, ci și tragic, un topos al unei realități dispărute - și nu prea - după 1989. Critica acestei triste practici devine o cronică a anilor ’90, un fals tratat despre tot și nimic, cu definiții sarcastice, biografii „secrete” (între istorie și literatură), și culminează într-o addenda (cu „biografi” ai fenomenului: de la Tucidide la Al. Ivasiuc) și un „mic curs practic de stat la coadă”. Analizând societatea la scară redusă, S. reușește o abordare tragicomică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
micul dejun al campionilor”. „Am primit comanda?”, a Întrebat nerăbdător unul dintre coordonatorii de servicii. „Nu”, i-am răspuns. „Și-au ales alt furnizor.” Dintr-odată, s-a făcut liniște. „Atunci ce mai sărbătorim?”, a Întrebat cineva pe un ton sarcastic. „Sărbătorim faptul că, În ochii cumpărătorului, am meritat să primim comanda”, am spus. Am continuat mărturisindu-le cât de mândru eram de eforturile lor și că mai mult nu se putea face. „Mai degrabă pierd meritând să câștig”, am spus
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Părintele social ambiția vastei Creații și-l Împinge spre marile modele, muză cu puteri ascensionale, muză vizionaristă, hrănită cu sublimități. A treia este muza omului „buclucaș”, cum l-a numit Iorga, muză „mult pestriță și fîșneață”, născocitoare de expresii pitorești, sarcastică, dezlănțuită asupra obiectului: „Îngălato, Dezmățato, Uscățivo, Costelivo, Exclusivo”, căzînd, uneori, În savoarea vulgarității: „Se cățălesc ielele; Ielele, șoimanele, FÎțîie crăcanele, Fleici azvîrle țîțele, Miorlăie ca mîțele, Danță hora boalelor În mocirla balelor... Zmeii Își bat coadele Și-și scutură noadele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ceva dincolo de mormînt e aproape nulă. Dăm și de urmele contestației (sirventes) În cutare poem de Matei Milu, Stamati, Asachi și, mai ales, În poemele ironice, și tîrgovrțe ale lui Anton Pann. Printre trubaduri era celebru Macabru pentru canso-urile sale sarcastice Împotriva femeilor. Un discipol al lui Betrand de Born, Peire de Bossinhac din Dordogne, scrie un veritabil pamflet contra femeilor pe care le acuză de lipsă de loialitate, de inimă, de noblețe. Satira misogină apare și la Pann, și la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
drept, pe atunci cuvântul nu era la modă. Mare lucru e moda în lumea aceasta! Iar când Russo spunea că "Moldova e țară rece..." și că "Lau-da Moldovei..."; când Alecsandri spunea "Tot Moldova...", ba când, boier moldovan, antiburghez și spirit sarcastic, încondeia pe munteni cu tot felul de epitete - și foarte pe nedrept -, erau "regionaliști" acești doi mari și înflăcărați unioniști? Una din publicațiile alarmate de "regionalismul" nostru făcea concesia, ca să nu fie prea rea cu noi, că literatura moldovenească e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de idei, ci și de afecte - cu Arghezi. La capătul răsunătorului schimb de focuri publicistice și epistolare, turbulentul poet al Ideii descoperă un înduioșător element comun: „Mi-ar părea rău să mă cert cu dumneata, fiindcă ții oarecum la câini.” Sarcasticul polemist s-a contaminat, așadar, de marea slăbiciune a omului pentru animale, pentru câini în primul rând. Plângând cu lacrimi amare la moartea fiecăruia dintre numeroșii săi patrupezi, eseistul necruțător va scrie pe un bilețel, cu puțin timp înainte de propria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
literare, ca �Revista nou? � sau �Lupta�, s? au �nr? ut?? it. Triumviratul literar CaragialeVlahu??? Delavrancea a fost supus mai multor atacuri. Atunci c�nd Iorga i? a �nm�nat un roman lui Caragiale, a primit ni? te comentarii at�ț de sarcastice �nc�ț ? i?a aruncat manuscrisul �n foc84. �n perioada aceea, Iorga scrie �n �Adev? rul ilustrat�: �... critică literar? nu are nici o valoare dac? nu constituie o simbioz? �ntre critic ? i cel care creeaz? respectivă bucat? literar? , mult mai important? fiind dragostea, o dragoste de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fiind indiferen? i fă?? de ?? ranul rom�n. El nu era de acord cu unele ? tiin? e moderne, numid sociologia un �azil de nebuni�. Personal, nu? l du? m?nea deloc pe marele sociolog rom�n Dimitrie Gusti, dar f? cea remarci sarcastice la adresa acestuia. Respingea ? i psihiatria, consider�nd? o drept absurditatea lui Freud�57, dar aceasta nu �nseamn? c? nu acordă importan?? psihologiei individuale sau celei colective � asemenea factori joac? un rol de seam? �n scrierile lui Iorga; consideră pur ? i simplu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
consacr�ndu? i provocatorului s? u spa? iu editorial �n �Neamul rom�nesc� pe care acesta nu? l merită. Erudi? ia să �l f? cea s? fac? remarci ironice, ? i, de dragul de a?? i exercita spiritul biciuitor �? i rezervă spa? iu pentru replici sarcastice, uit�nd de �n? elepciunea mai �nalt? de a l? să unele vorbe de duh nerostite. Ego? ul s? u formidabil d? dea impresia c? se sim? ea aproape infailibil ? i c? era singurul care de? inea adev? rul �n probleme istorice, politice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de Iorga din momentul într? rîi lui �n lupta politic? p�n? unde se afl? ast? zi�. Notă era nesemnat? , dar scrisul lui Cuza era inconfundabil. BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 284, doc. 162 102�Iorga �? i amintea cu ironie sarcastic? cum: ��? i fr�ngea profesorul Cuza disperat m�inile� �n Adunare, �n timp ce se discuta problema drepturilor egale ale evreilor. O via?? de om... , vol. III, p. 36 103�Partidul Comunist aflat �n ilegalitate nu prezenta nici o atrac? ie pentru evrei ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
anume înclinații ori visuri ale mele. Pe scurt: nu aveam nimic concret de care să mă leg și care să mă ancoreze în realitatea imediată a aspirațiilor mele de foarte june "artist" în devenire. Ca să nu mai vorbesc de mutrele sarcastice ale colegilor și cunoscuților care îmi spuneau aha, te duci la București, la regie, pentru că sunt 50 pe un loc și asta dă bine... dar ce te faci dacă pici, că sunt unii care au dat examen și de șapte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
știam. Mi-a spus: "Ce gândești dumneata, dragul meu, eu caut de ani de zile." Dar eu nu știm ce gândesc. Eu mărturiseam doar. Simplu. Puternic. Implicat. Și imediat a venit Caragiale, și, ce e interesant, nu Caragiale al universului sarcastic al marilor comedii, ci universului tragic, universului negru, ambiguu, neliniștitor. Lucian Blaga a fost începutul, nașterea unui traseu de gândire de care aveam nevoie, etapă care adâncea neliniștea mea, dar o și semnifica... Meșterul meu, Manole, știa că e la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
motiv, al spontaneității fără cusur, determinînd captarea miraculoasă a solarității; dar din alt motiv, cel al nobleței cromatice și al confortului civilizat Vermeer?; dar cumintele Chardin? 4. Turner, impresionistul avant la lettre, magicianul aburului învăluitor al mării, al uscatului; dar sarcasticul Daumier?; dar impecabilul Manet?; dar primul insurgent Monet, titularul curentului? 5. Cézanne, rigurosul tandru; dar "diletantul" Gauguin?; dar Lautrec?; dar Matisse? 6. Picasso, demonul deconstrucției moderne; dar, de ce nu? mai puțin celebrul Villon? 7. Klee, pseudonaivul savant; dar Utrillo? 8
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
telefon de la o masă vecină. Un bărbat Între două vârste a scos un mobil din buzunarul hainei și a Început o lungă și animată conversație cu persoana de la celălalt capăt. Soția mea s-a Întors către mine cu o remarcă sarcastică, „așteaptă numai până când adolescenții noștri pun mâna pe jucăria asta”. Americanii sunt de pe Marte, europenii de pe Venus America a adoptat și ea telefonul mobil, ceva mai târziu Însă. Dar important este că revoluția wireless a Început, la scară largă, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
surprinzător, când europenii și americanii au fost Întrebați dacă sunt după cum arată o asemenea formula duală, 52% dintre europeni au spus că sunt după cum arată diviziunea muncii, În timp ce numai 39% dintre americani au răspuns afirmativ 77. Din perspectiva europeană, reproșurile sarcastice americane despre idealismul copilăresc de la Bruxelles sună fals. Europenii au arătat că ei pot folosi instrumentele dialogului, procesului și construirii consensului pentru a crea punți Între popoare și a elimina vechi rivalități. Cele douăzeci și cinci de state membre ale Uniunii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
conștiinței morale. Comunicarea părinte copil și copil-părinte are un rol primordial. Ea nu se realizează doar prin mesaje verbale, ci și prin componente nonverbale, afectiv-emoționale, prin gesturi, reacții. O privire absentă sau plină de interes, un zâmbet cald sau unul sarcastic, un gest tandru sau de iritare, nerăbdare, completează mesajul sau îl minimalizează. Odată cu intrarea în școală, copilul trăiește rând pe rând două lumi diferite: una este cea a familiei, încărcată de afectivitatea primei copilării, cealaltă fiind școala, încărcată cu toate
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]