126,475 matches
-
Gr.Toccilescu, sunt câteva care ne interesează și din punct de vedere al învățăturuii de carte. Din primele decenii ale secolului al XV-lea avem dovezi că în Rucăr existau slujbași ai domniei care aveau sarcina să păzească vama din sat, așezată o vreme chiar în imediata apropiere a fostei Prmării și pe locul căminului lui Niță al Cosmii. De asemenea erau păzite diferitele ieșiri din sat (pe Râușor, spe Piscul Jugii și apoi pe Dâmbovița, pe Valea Cheii sau Ghimbavului
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
că în Rucăr existau slujbași ai domniei care aveau sarcina să păzească vama din sat, așezată o vreme chiar în imediata apropiere a fostei Prmării și pe locul căminului lui Niță al Cosmii. De asemenea erau păzite diferitele ieșiri din sat (pe Râușor, spe Piscul Jugii și apoi pe Dâmbovița, pe Valea Cheii sau Ghimbavului, spre Fundățica-Moeciu-Bran). Toate aceste plaiuri și poteci trebuiau bine păzite pentru a nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Citiții confesiunea. Vă onorează pe Dumneavoastră indiferent dacă-i acceptați sau nu părerile. Din fragedă copilărie îmi răzbate o amintire. Una din primele cărți citite, la recomandarea unui unchi, a fost „Pelerinul peregrin”, viața unui călugăr Brahman din India montană. Satele sunt acolo la depărtare de zile unul de altul. Majoritatea sătenilor se nasc și mor fără a părăsi satul. Legătura cu lumea înconjurătoare înainte de apariția curentului electric și a internetului o constituiau numai comercianții, rari deoarece omul nu avea mari
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1462984890.html [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
amintire. Una din primele cărți citite, la recomandarea unui unchi, a fost „Pelerinul peregrin”, viața unui călugăr Brahman din India montană. Satele sunt acolo la depărtare de zile unul de altul. Majoritatea sătenilor se nasc și mor fără a părăsi satul. Legătura cu lumea înconjurătoare înainte de apariția curentului electric și a internetului o constituiau numai comercianții, rari deoarece omul nu avea mari necesități din afara, și călugării peregrini. Călugării mergeau din sat în sat să ducă cuvântul Domnului. Însă nu cel din
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1462984890.html [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
altul. Majoritatea sătenilor se nasc și mor fără a părăsi satul. Legătura cu lumea înconjurătoare înainte de apariția curentului electric și a internetului o constituiau numai comercianții, rari deoarece omul nu avea mari necesități din afara, și călugării peregrini. Călugării mergeau din sat în sat să ducă cuvântul Domnului. Însă nu cel din biblia lor. Cuvântul Domnului era un sfat care putea să rezolve o problemă locală a fiecărui solicitant. De unde știa călugărul cel mai bun răspuns? Nicidecum dintr-o relevare divină ci
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1462984890.html [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
sătenilor se nasc și mor fără a părăsi satul. Legătura cu lumea înconjurătoare înainte de apariția curentului electric și a internetului o constituiau numai comercianții, rari deoarece omul nu avea mari necesități din afara, și călugării peregrini. Călugării mergeau din sat în sat să ducă cuvântul Domnului. Însă nu cel din biblia lor. Cuvântul Domnului era un sfat care putea să rezolve o problemă locală a fiecărui solicitant. De unde știa călugărul cel mai bun răspuns? Nicidecum dintr-o relevare divină ci, din experiența
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1462984890.html [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
care putea să rezolve o problemă locală a fiecărui solicitant. De unde știa călugărul cel mai bun răspuns? Nicidecum dintr-o relevare divină ci, din experiența altor întrebări și răspunsuri date. In lungile zile de sihăstrie cauzate de deplasarea la alt sat călugărul medita la situațiile auzite și văzute, le cântărea cu cunoștințele acumulate din alte sate vizitate, ia Divinitatea îi sugera cea mai dreaptă soluționare. Este un interesant rol al călugărului în comparație cu viața retrasă a călugărului Creștin. NU găsesc că „preamărirea
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1462984890.html [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
bun răspuns? Nicidecum dintr-o relevare divină ci, din experiența altor întrebări și răspunsuri date. In lungile zile de sihăstrie cauzate de deplasarea la alt sat călugărul medita la situațiile auzite și văzute, le cântărea cu cunoștințele acumulate din alte sate vizitate, ia Divinitatea îi sugera cea mai dreaptă soluționare. Este un interesant rol al călugărului în comparație cu viața retrasă a călugărului Creștin. NU găsesc că „preamărirea Domnului” este o activitate care să ducă la prosperarea omenirii. Păcat de sfintele enoriașe care
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1462984890.html [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
o urâțire a interiorității naționale și personale ce se dovedește greu de remediat. Instaurată după model sovietic și de către cadre sovietice Securitatea, brațul înarmat al partidului va fi dublată de Miliție, o altă instituție represivă care la nivelul comunelor și satelor va prelua prerogativele Securității. În primii ani cadrele de Securitate vor fi formate în cea mai mare parte din oameni proveniți de la periferia vieții sociale, ajutați de consilierii sovietici. Ulterior se vor forma cadre autohtone, adesea școlite la Moscova. Dacă
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485434486.html [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
anul 1951, la 22 iulie, în localitatea Dobrești, din județul Timiș, fiind cel de-al treilea copil al învățătorului Alexie și al Stelei Ciobotea. Crescut în casă de dascăli, micuțul a deslușit primele taine ale Abecedarului la Școala Primară din satul natal, urmând apoi cursurile gimnaziale de la școala din localitatea Lăpușnic. Între anii 1967 și 1970 a fost licean mai întâi la Buziaș și apoi la Lugoj. Din puținele mărturii pe care le avem despre aceste etape de viață ale Patriarhului
PREAFERICITUL PĂRINTE PATRIARH DANIEL AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE – LA CEAS OMAGIAL ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA FRUMOASEI VÂRSTE DE 65 DE ANI (1951 – 2016)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2026 din 18 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1468842268.html [Corola-blog/BlogPost/373618_a_374947]
-
mesajul Evangheliei. Trebuie să turnăm în forma potrivită conținutul nu întotdeauna ușor al Evangheliei. De exemplu, când întâlnesc în cadrul predicii termeni teologici precum epicleză, încerc să-i explic de îndată. La întâlnirile cu oameni simpli, de la muncitori până la țăranii de la sate, trebuie să reușim să găsim limbajul potrivit. În România, oamenii se bucură când au prilejul să discute cu teologi, preoți sau episcopi. Activitatea pastorală trebuie să ia în considerare în mod serios acest lucru” (Sursa: Centrul de presă Basilica al
PREAFERICITUL PĂRINTE PATRIARH DANIEL AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE – LA CEAS OMAGIAL ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA FRUMOASEI VÂRSTE DE 65 DE ANI (1951 – 2016)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2026 din 18 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1468842268.html [Corola-blog/BlogPost/373618_a_374947]
-
Poezie > Vremuri > MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2351 din 08 iunie 2017 Toate Articolele Autorului imaginea pomnițelor de pădure și aroma căpșunilor de câmp de pe Priloage când vara-ți subție privirea și mersul e satul acesta Bogata de Jos numit de departe doar cu un ochiu Ogrădeasa ne privește pașii la fiecare pe palma secundei făcuți încep hribele să-și arate privirea de sub tufele din Șesuri și cele de la Peșteș ca o floare de vânt
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
încep hribele să-și arate privirea de sub tufele din Șesuri și cele de la Peșteș ca o floare de vânt în palmele zilei aroma din floarea de vânt împletită cu visul Zgleamănului adus prin Ogrădeasa pe degetele plorii de vară e satul acesta inimă în Ardeal cu flori stropit cu gustul căpșunilor de câmp ce-ți fură ființa și savoarea hribelor ce-ți înflorește și mersul și ochii la umbra pădurii cu drag ce-ți șoptește pe aici să mai vii și
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
o guști gingășia să știi ce înseamnă iarbă flori și picuri de ploaie pe aripile vântului de pe Lupoaia pe Lorniț până la Ogrădeasa aici doar vântul te ia de mână și-ți scaldă ochii în zâmbetul său Bogata de Jos e satul amintirilor e satul unde tu însuți îți poți frige ciupercile ce le-ai cules de pe Imașul din Sus la flacăra focului imaginea zboară ca un țiglu pe drum cu el când te joci ori de-a țădiu cu alți copii
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
să știi ce înseamnă iarbă flori și picuri de ploaie pe aripile vântului de pe Lupoaia pe Lorniț până la Ogrădeasa aici doar vântul te ia de mână și-ți scaldă ochii în zâmbetul său Bogata de Jos e satul amintirilor e satul unde tu însuți îți poți frige ciupercile ce le-ai cules de pe Imașul din Sus la flacăra focului imaginea zboară ca un țiglu pe drum cu el când te joci ori de-a țădiu cu alți copii sau de-a
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
din Sus când mireasma pășunii te trece dincolo de dincolo în melodia aceea pe lame de vânt întreg imașul când e o muzică parcă din alte sfere cusută cu raze de soare cu-o adiere de vânt e Bogata de Jos satul acesta ce-ți surâde cu flori de priviri până în Jii în Poieni în Dâmbu li” Dan și până în Deal și în Lazuri de pe culmea aceea acoperită cu păduri Rupturile ne zâmbesc Peste Valea Târgului spre Dealul Blaghii privind imaginea aceea
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
azi merg cu securea, să o vadă prunii, merii Mă încord* la ei în glumă, să rodească via, perii! Îi curăț de uscături și musai*, în foc să ardă Se purifică și spațiul, pier omizile degrabă. Ciripind, se-ntorc în sat, în stol mare, rândunele Aducând o veste bună, dragă și inimii mele: Ziua o fi tot mai lungă, întunericu” doboară De-acum pot ca să mă jur, zău de nu: - Îi Primăvară! sfădii - certai mă încord - mă răstesc; musai - neapărat; Referință
ZIUA CUCULUI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1490369913.html [Corola-blog/BlogPost/368785_a_370114]
-
Acasă > Versuri > Cuvinte > ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului ELEONORA(LIDIA) DONDESI. Chemarea vântului Griul cerului coboară, Peste sate risipite, Câte un horn pe nara, Aruncă fum ce leagă, Că într-o joacă, Norii călători prin țară. Pe potecile pierdute, Trece vâtul șueră, Alungând cântările, Și chemând noienile. GRĂBITA TOAMNĂ Ceață deasa Bate-n poartă Peste frunzele Pădurii. Toamnă
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1410341053.html [Corola-blog/BlogPost/367654_a_368983]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ȚĂRANUL Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe drumuri colbuite trec cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la " ferești ", Pe masă mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu și străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă
ŢĂRANUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1438450623.html [Corola-blog/BlogPost/371892_a_373221]
-
alt loc al pământului decât cel în care viețuise până atunci, probabil că titlul volumului meu ar suna cam așa: „Curajul are un singur nume - Paul Goma...” Deoarece cum s-ar traduce mai bine atitudinea copilului de nouă ani din satul transilvănean Buia, care și-a cerut cu vehemență dreptul său firesc la libertate, pentru ca, patru ani mai târziu, tot el să își găsească puterea interioară de a înfrunta organul de Securitate sibian cu scopul de a-i fi eliberați grabnic
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
și celelate localități ale țării, fără excepție, mi-au oferit satisfacția de a constata că totuși țara se mișcă, viața nu stă în loc, se construiește mult. Sunt multe clădiri noi, multe prefaceri. Orațele s-au extins ca în poveste, iar satele și-au schimbat înfățișarea. Orașul Alexandria e de nerecunoscut, iar în Țigănești, comuna mea natală, puține sunt casele fără baie și grup sanitar în interior. În București, însă, nu s-a rezolvat sub nicio formă problema maidanezilor care, ca pe
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_prin_romania_elena_buica_1385635283.html [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
și se duseră la nunta prietenului lui Gligore, care își mărita fata. Numai că acolo se întâmplă nenorocirea. Cineva fără de suflet le curmă viețile de tineri, turnându-le otravă în pahare. La trei zile fură îngropați pentru vecie în țintirimul satului. Niciodată nu s-a știut cine a fost criminalul. Autoritățile din acele vremuri nu s-au prea străduit a afla adevărul. Nici nu prea aveau cum să-l afle. S-a bănuit că ar fi fost amorezul Vetei, care astfel
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463812713.html [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
care astfel s-ar fi răzbunat pe amândoi, că l-au lăsat mofluz, dar asta nu s-a putut dovedi de nimeni niciodată. El nu fusese la nuntă, dar ar fi putut avea vreun complice printre nuntașii veniți de prin satele megieșe, care să-i otrăvească pe cei doi și să le curme definitiv viețile, începute împreună atât de frumos. Copila a rămas o perioadă în grija bunicilor și, apoi a fost înfiată de o familie fără de copii din Vetrișoaia, județul
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463812713.html [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
Zici că-n jurul tău e Rai . Cântă de drag și de dor, Iar aplauze nu vor, Talentați și mărunței, Toți ai nopții corifei. Mare când o fi să cresc, Doamne, cât îmi mai doresc Să ajung ca ei în sat, Un artist adevărat! Referință Bibliografică: PE PRISPĂ CU GREIERII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1619, Anul V, 07 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PE PRISPĂ CU GREIERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1433670950.html [Corola-blog/BlogPost/352863_a_354192]
-
instruirea lui Suman pentru concursul hipic de la Ploiești. Până la concurs mai erau circa 10 zile, timp în care trebuia să se facă o armonizare între cal și driver. Primul antrenament a început prin plecarea într-un fel de excursie spre satul Dârvari pe drumuri pietruite care puneau la încercare și calul dar și driverul. Imediat după ieșirea din șoseaua națională hățurile i-au fost încredințate lui Suman. De acum acesta avea să afle adevăratul scop al acestei plimbări. Băiatul timorat până
SUMAN DRIVER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_suman_driver_mihai_leonte_1356164854.html [Corola-blog/BlogPost/351572_a_352901]