7,856 matches
-
cum este cea a noastră de astăzi, ne poate convinge că lucrurile nu stau chiar așa. Că, Într-adevăr, nevoia scânteii care să demareze manifestarea unor dorințe de afirmare e reală. Dar și potențialul național, cel care va transforma această scânteie Într-o mișcare de redeșteptare, putem constata cu optimism că există. Din „ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNĂ CINSTIND LIMBA ROMÂNĂ”, subintitulată: „provocată printr-un pro gram național lansat de Corneliu Leu”
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
ideii în care, în chip cât se poate de onest, crezuse. Când dreptul de a gândi liber și de a formula liber i-a fost periclitat (la „Studentul român”, la „Revista literară” a lui Miron Radu Paraschivescu și chiar la „Scînteia”) publicistul n-a ezitat să pună punct colaborărilor. Ar fi putut continua, admițând concesiile (inclusiv stilistice) de dragul unei aparente glorii literare. N-a făcut-o, spre cinstea lui. S-a retras în studiu, într-o carieră universitară care l-a
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
altfel de interpretare ce nu devine explicită, deși intuiesc, fără să obiectivez acest lucru, că ar exista și o astfel de intenție, încarcă durata cu viață, mai precis cu timp. Iar timpul nu rămâne neutru, se produce instant ca o scânteie între doi electrozi, se autoconsemnează, devine material, consumă energie. În aparență, expoziția de la Victoria Art Center pare un experiment la îndemâna oricui, aș putea să spun chiar banală, pentru că intervenția artistului este minimală, e doar una tehnică de identificare și de
Timp fotografiat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/2943_a_4268]
-
conștient de faptul că operațiunea de reideologizare a culturii s-a soldat cu un eșec. Așa că reia atacul pe un front mai larg. Ținta fățișă a atacului este, de data aceasta, presa. Nu doar cea culturală. Nu scapă nici chiar „Scânteia”, organul oficial al PCR. Lovitura ideologică e mascată economic. Tuturor publicațiilor li se ia un număr de tone de hârtie. „Scânteia” însăși pierde 2.380 de tone, rămânând cu 12.000. Zilele de apariție a cotidianelor se reduc de la 7
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
mai larg. Ținta fățișă a atacului este, de data aceasta, presa. Nu doar cea culturală. Nu scapă nici chiar „Scânteia”, organul oficial al PCR. Lovitura ideologică e mascată economic. Tuturor publicațiilor li se ia un număr de tone de hârtie. „Scânteia” însăși pierde 2.380 de tone, rămânând cu 12.000. Zilele de apariție a cotidianelor se reduc de la 7 pe săptămână la 5 sau 6. Cele mai multe hebdomadare devin lunare. Numărul de pagini se reduce și el. Tirajele scad proporțional. Ca
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
controlată, e adevărat, dar aceea culturală era destul de liberă. Plătea ca tribut câteva pagini, în primul rând, coperta, apoi își făcea de cap. Mai trebuie observat că niciodată Ceaușescu nu-și dezvăluia ținta. Punerea întro oală a tuturor publicațiilor, de la „Scânteia” de partid și de stat la România literară a USR ține și de abilitatea cu care Ceaușescu știa să-și mascheze intențiile. Aparent, doar victimă colaterală România literară n-a avut mai puțin de suferit decât celelalte cotidiane, hebdomadare sau
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
această situație a contribuit la apariția valului de proteste din ianuarie 2012. “Ne propusesem să facem un miting pe 24 ianuarie, însă a apărut această situație cu Raed Arafat și am hotărât să devansăm. Am simțit imediat că este o scânteie cu potențial de a scoate mulți oameni în stradă și am lansat un eveniment pe Facebook pentru 14 ianuarie. I-am convins și pe cei de la «Salvați Roșia Montană» să ni se alăture și am creat un eveniment destul de mare
Liderii protestatarilor anti-orice își fac partid by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33384_a_34709]
-
și în engleză, spaniolă, rusă, italiană, slovenă, maghiară, slovacă etc. Când l-am întrebat, la prima noastră întrevedere după plecarea din România, care-i secretul acestor succese?, mi-a răspuns pe loc: „Simplu! Nu am rămas la Paris ca să citesc Scânteia și să înjur ce se întâmplă acasă”. Într-adevăr, nu a citit Scânteia, ci a continuat ceea ce începuse la București. Demersul său critic aplicat la început spectacolului, preocupat de o analiză subtilă a detaliilor, își reformulează determinant identitatea prin modul
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
întrebat, la prima noastră întrevedere după plecarea din România, care-i secretul acestor succese?, mi-a răspuns pe loc: „Simplu! Nu am rămas la Paris ca să citesc Scânteia și să înjur ce se întâmplă acasă”. Într-adevăr, nu a citit Scânteia, ci a continuat ceea ce începuse la București. Demersul său critic aplicat la început spectacolului, preocupat de o analiză subtilă a detaliilor, își reformulează determinant identitatea prin modul în care recuperează și evaluează ideile, mizei teoretice conferindu-i suportul de talent
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
ai trimis-o prin Nuși și m-am bucurat mult. Aflând că Nuși pleacă astăzi sau mâine, am scris această scrisoare. La noi la școală toate sunt bune. Numai că n-avem profesori la matematici, muzică și sport. De ziua Scânteii am mers pe teren cu echipa artistică U[niunea] T[ineretului] M[uncitoresc] și am recitat o nouă poezie a mea Scânteia noastră 4. Are acțiune dar încă-i piesă de atelier, cum zice d[omnu]l Popa. Când voi
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
noi la școală toate sunt bune. Numai că n-avem profesori la matematici, muzică și sport. De ziua Scânteii am mers pe teren cu echipa artistică U[niunea] T[ineretului] M[uncitoresc] și am recitat o nouă poezie a mea Scânteia noastră 4. Are acțiune dar încă-i piesă de atelier, cum zice d[omnu]l Popa. Când voi avea timp voi cizela-o. Ți-o voi trimite. Apropo! Era vorba de dșomnuțl Popa. S-a mirat foarte mult de faptul
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
lăsate în suc propriu - luni, de nu ani întregi. Am mai scris-o și cu altă ocazie: Dora Pavel nu se așează la masa de scris dacă n-a identificat, în prealabil, câte o situație-limită, un motor menit să provoace scântei și să întrețină întregul agrenaj narativ. În cartea de acum trei ani, Pudră, un tânăr se trezește din comă după ce a fost îngropat și încearcă să-și recapete viața dinainte. Do Not Cross, apărut foarte recent, ne pune față în
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
din anii de început ai prozatorului, ani care au fost, pentru el, deloc lipsiți de încercări. Pe unele, credem, se aștepta să le întâmpine, pe altele nu. Dedicat din adolescență gazetăriei, ca redactor la „Revista elevilor”, la „Tânărul muncitor”, la „Scânteia Tineretului”, Cosașu se va încadra liniei unice din epoca proletcultistă, compunând cu fervoare reportaje și articole de uz propagandistic. Spun cu fervoare pentru că nu o făcea formal, rece, ca destui alții. Credea în „revoluție” și în efectele ei benefice, în
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
Ședință cu scântei la PNL. Biroul Politic Național al PNL decide mandatul președintelui Crin Antonescu, la negocierile din Uniunea Social Liberală pentru restructurarea Guvernului, transmite Agerpres. Liderii Partidului Național Liberal s-au reunit într-o ședință informală înainte de reuniunea Biroului Politic Național al
PNL, în pragul scindării. Mandatul lui Antonescu, rediscutat. Se decide soarta USL () [Corola-journal/Journalistic/32258_a_33583]
-
decenii, nu izbutește să reafirme, să confirme și să impună valoarea ideatică și estetică a operei sale literare, filosofice și teologice. Intervențiile și aserțiunile lui Valeriu Râpeanu, Ștefan Voicu, Ileana Vrancea, George Ivașcu, Zigu Ornea și alții în presa comunistă, Scânteia și Lupta de clasă, privitoare la opera și biografia lui Nichifor Crainic, au zădărnicit orice efort de recuperare și de restituire a unei creații esențiale a culturii române. Publicarea fragmentară a memoriilor, a unor poezii, edite și inedite, scrise în
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
covârșitoare. Față de cenzori, criticii aveau avantajul de a se specializa într-un singur domeniu, depistând cu mai multă dexteritate devierile de la linia partidului. Într-o dispoziție a DGPT (nr. 4663/30.VII.1971) a aduce la cunoștință faptul că: „1. Scânteia din 28 iulie 1971, în articolul «Literatura adevărată, durabilă se află la antipodul virtuozităților sterile » de H. Zalis șseț critică volumele: Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bauteille de Vintilă Ivănceanu; Mlaștina de Eugen Zehan, pentru formă cețoasă, imposibilă și
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
R. Iacoban, Casa Sărbătorilor de Kanyadi Sandor, Dresoarea de fantome de Ion Băieșu, Cine sapă groapa altuia de Ion Băieșu, Acești nebuni fățarnici de T. Mazilu, Cain și Abel de Horia Lovinescu, Există nervi de Marin Sorescu. O dată cu articolul din Scânteia, propun să se încadreze în prevederile aliniatului 3 din dispoziția nr. 9 și extrasele din referatul Direcției Teatrelor.” 18 Mai există o categorie a cenzorilor voluntari : „Dactilografele au fatalmente o mare experiență în privința a ce nu merge și execută tacit
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
fapt pentru care ne apostrofă energic: - Caraghioșilor, lăsați cărțile (de joc!) și haideți la curse, la aer curat. A fost prima și ultima oară când am fost la curse de cai, un spectacol palpitant desfășurat pe hipodromul bucureștean de lângă Casa Scânteii nou construită, exact pe locul unde azi se înalță rotonda Expoziției. N-am pariat (cu ce?), am privit. Ornaru a pariat, desigur, secundat de Fănuș. Nu mai știu dacă a câștigat sau nu, s-ar zice totuși că a câștigat
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
crezi. Sunt și unii care vor, totuși, să învețe și mă tem că-i strici. Mai bine transferă-te, angajează-te pe undeva, fă ceva. Fănuș admise pe loc, cum mi-a povestit, că decanul avea dreptate. Se angajă la "Scânteia tineretului" unde lucrau atunci N. Țic, Radu Cosașu, Eugen Mandric și viitorul lui prieten de-o viață Ion Băieșu. M-am reîntâlnit peste câțiva ani cu Fănuș, în ambianța "Gazetei", intrat și eu de-acum, vezi Doamne, în lumea literară
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
Vinea a fost atacat pe urmă vehement în câteva publicații, în România liberă și în altele. Carandino, în Dreptatea, a publicat, pe pagina întâi, o poezie a lui Vinea, care sfârșea cu versul: "și goarna iar își drege glasul". Atunci Scânteia a reacționat imediat, zicând că abia s-a sfârșit un război - era prin vara anului 1945 - și reacționarul Ion Vinea anunță altul. De fapt, Carandino reprodusese o poezie veche, demult publicată. Dv. ați fost de față la acea ședință de
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
umplu burțile casele ochii memoria cu aceste stive în spatele cărora își ascund moartea - iată-i gata să umble la mecanismul infinitului biologic și la misterul unde hazardul și timpul și ploaia meteoriților și-au împărțit de pe cernuta sita a lumii scînteile originii - scuipate și cu viața în vintre și fără - magnetizați de marginea ce-i absoarbe dincolo de care în imperiul ticăloșiei gravitează doar ironia pustiurilor disperse - iată-i pe jugănarii codului nostru genetic cu degetele retroversibile răscolind prin sexul materiei și
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
din țipetele - de pasăre cu dinți - ale secetei și din repetatele vise în care îl visăm pe Iisus: e-atât de încruntat, atât de încruntat sărmanul, de parcă nu ar fi avut mormânt! Aceste ținuturi și râsul demonic al potcovarilor printre scânteile din potcovării, și vântul de toamnă cu un bandaj negru peste ochiul drept, și albul preistoric al cailor albi, în amurg. Nenumărate găuri - de șopârle, de șerpi și de șoareci - îndreptate la fel ca niște țevi de puști către mine
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
fecioarele singurătății și-au pus veșmintele, dezbrăcându-se toată noaptea. Odată cu înserarea, niște mâini ca de fosfor, parcă ieșeau de sub grinzile casei, purtând în brațe sufletul lui-vraiște. Ea luă cearceaful de-abia întins și-l aruncă afară; un nor de scântei vorbitor se lasă peste ogradă. NUMAI CU SÂNGELE Pe tavan a apărut o cruce a singurătății; numai cu sângele o pot vedea. în genunchi de stau și murmur o rugăciune, funiile văzduhului devin ca o batistă albă din copilărie ce
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
au har. Sau chiar ei înșiși, pentru că, deși reprezintă un exces, harul și bafta pot merge laolaltă (deși nu-i echitabil față cu alții)". Cu osebire savuroase sînt întîlnirile dintre pitorescul comentariului și pitorescul textului poetic din care se iscă scîntei, întrucît ultimul se înscrie - mai încape vorbă? - în orizontul de așteptare al criticului ce adulmecă picanteriile de oriunde ar veni (gustul pentru licențiozitatea temperată, plăcerea micului scandal scriptic nu sînt oare trăsăturile unui refuz al conceptului valorii ,absolute"?): ,Mihail Gălățanu
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
conversații existențialiste; contemplăm eforturile ,primarului Târnăcop", infatigabilul Dem I. Dobrescu, de a face din București o Capitală realmente europeană; și ne uimim de prestidigitațiile lui Arghezi, care ,transformă în literatură tot ce atinge". La autorul cuvintelor potrivite, contorsionate până scot scântei, arta și tehnica nu se mai exclud: sunt fețe ale aceleiași monede, una suportul celeilalte, ambele, expresii ale spiritului creator: ,Scânteia, ca un punct de myosotis, aprinzând amestecul gazos, va determina detunătura în tempo alternativ, calculat, a exploziei motrice. În
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]