6,230 matches
-
scriu despre sensul nonsensului?”, Din acest skepticism al incurabilului solitary se naște meditația în care abundă neliniștea și eșecul. Singulară în felul ei Opera sa stârnește controvers și dispute. Exprimând o mare admirație față de doi filozofi stoici ai antichității, un sclav și un împărat (Epictet și Marc Aureliu) Cioran despre al treilea mare stoic afirmă: “Seneca, un palavragiu”. Iată o nouă deziluzie a mea fiindcă pentrz Seneca (cca 4 î.Hr. - 65 d.Hr.) am o mareadmirație. Se pare că a fostexilat
A DOUA SCRISOARE DIN CORSICA DE LA PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/A_doua_scrisoare_din_corsica_de_la_prof_vintila_purnichi.html [Corola-blog/BlogPost/361485_a_362814]
-
mai pătimește pe pământ, Desculț prin mărăcini atunci când sânger Eu nu îmi vindec rănile-n cuvânt Și nu mă plâng provocator de milă Pe umerii acestui timp concav, De toate lingușirile mi-e silă, Mă simt stăpânul Vieții, dar și sclav! Frumos nu sunt, dar nici urât din fire, Ce spune vântul, asta-i treaba lui, Dintr-un cuvânt eu m-am născut-Iubire! Altul mai presus pe lume nu-i! De-i plină Biblioteca mea de cărți Și prieteni am, e-
DACĂ SUNT TRIST... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Daca_sunt_trist_nicolae_nicoara_horia_1372280571.html [Corola-blog/BlogPost/364014_a_365343]
-
nr. 1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Prieten drag de-o viață, ce-mi asculți amarul, Voi reuși vreodată să-mi înăbuș jarul Ce îmi cuprinde gândul în seara 'nourată Să-mi salvez Speranța, de Soarta blestemată? Sunt sclavul timpului, obosit de umblet. Ploaia îmi împrăștie lacrimile-n suflet. O briză amăruie îmi umple...paharul Tristețea ce-o simt...mă arde ca jarul! De ce-am venit pe-o Lume... fără îndurare? De ce îmi este gândul plin de consternare
SCRISOARE CĂTRE UN PRIETEN de DOINA THEISS în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_un_prieten_doina_theiss_1381441495.html [Corola-blog/BlogPost/352420_a_353749]
-
să obțină bani și să aibă cât mai multe bunuri. Este normal să muncești, este normal să vrei să câștigi bani, este normal să nu dorești a fi sărac, ci bogat, dar este cu totul altceva să ajungi să fii sclavul banului și el să fie stăpânul tău. Biblia ne învață că „nu este greșit să fii bogat, dar este greșit să iubești banii”, adică să fii împătimit de ei, căci drumul Răului pe cât este de atrăgător, pe atât este de
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Banii_si_viata_vavila_popovici_1386437187.html [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
în 2014 se mai întâlnesc astfel de situații disperate? De ce credeți că în 2014 cultura nu este respectată? George Lixandru: În ultima vreme, mass-media a fost inundată de false valori. Toată cultura românească s-a manelizat. Mulți scriitori au devenit sclavii acestei prostituări culturale. Se pun în slujba diferiților indivizi, au devenit la rândul lor publiciști fără să aibă habar de ce înseamnă publicistica. Într-un astfel de context, nu poți să vezi altceva decât mizeria culturii românești. DC News: De ce avem
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalist-in-greva-foamei/ [Corola-blog/BlogPost/93226_a_94518]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 225 din 13 august 2011 Toate Articolele Autorului zâmbet curat încadrat între două lacrimi pe obrazul virgin râvnit de păcat fecioară și doamnă a lumii la tine vin deopotrivă să-ți ceară sărac și bogat sclav și-mpărat sănătos și bolnav astăzi iertare să stai mărturie în vremi ce-o să vie fecioară dar mamă Marie azi fiii te cheamă maică prea sfântă tu binecuvântă coruri de îngeri cu slavă îți cântă Ave Maria! Ave Maria! http
AVE MARIA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Ave_maria_.html [Corola-blog/BlogPost/373125_a_374454]
-
are nevoie de post și rugăciune fiindcă avea tot ce-și putea dori. Cu un singur cuvânt putea obține orice. Cât despre pocăință, tetrarhul îi spuse profetului că aceasta era pentru cei care doreau sau aveau nevoie de iertare, pentru sclavi, pentru proscriși pentru condamnați și pentru învinși. Răspunsul lui Ioan îl bulversase și enervase în același timp. ,,Bine ai grăit Irod despre pocăință, căci suntem sclavi ai păcatului, pururea fiind învinși de cel rău”, îi spuse Ioan pe un ton
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
profetului că aceasta era pentru cei care doreau sau aveau nevoie de iertare, pentru sclavi, pentru proscriși pentru condamnați și pentru învinși. Răspunsul lui Ioan îl bulversase și enervase în același timp. ,,Bine ai grăit Irod despre pocăință, căci suntem sclavi ai păcatului, pururea fiind învinși de cel rău”, îi spuse Ioan pe un ton consolator. ,,Iar altă cale decât cea a pocăinței însă nu cunosc. Dacă vei dori să ți-o arăt o voi face.” Îl întrebase pe Ioan în
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
își spuse că aceștia, și cu el dimpreună desigur, aveau dreptate în privința lui Iisus. Desigur, el unul, l-ar fi iertat din suflet dacă acel om era cu adevărat Mesia. Dar acesta arăta deplorabil, lipsit de slavă, umil, ca orice sclav. Ar fi mers la Pilat și l-ar fi absolvit de orice ar fi făcut... Iar de Sanhedrin puțin i-ar fi păsat. Ca să-i scape viața l-ar fi ținut în palatul său din Ierusalim unde autoritatea lui Caiafa
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
un adevăr pe care ceilalți nu îndrăznesc să-l spună și să-mi îndeplinesc obligațiile pe care alții nu îndrăznesc să și le îndeplinească. Exercițiu de imaginație cu Salvadore Dali În anul 1940 Salvadore Dali realizează tabloul intitulat, Piața de sclavi cu bustul lui Voltaire dispărând"(The slave market with dissapering bust of Voltaire). Nuanțând ideile de libertate ale lui Voltaire, maestrul realizează acest tablou reliefând o iluzie optică (privindu-l de aproape veți observa o piață de sclavi, însă de la
VOLTAIRE de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Voltaire.html [Corola-blog/BlogPost/350669_a_351998]
-
Piața de sclavi cu bustul lui Voltaire dispărând"(The slave market with dissapering bust of Voltaire). Nuanțând ideile de libertate ale lui Voltaire, maestrul realizează acest tablou reliefând o iluzie optică (privindu-l de aproape veți observa o piață de sclavi, însă de la distanța veți sesiza bustul lui Voltaire). Deci, după ce priviți pictura de pe scaunul monitorului ridicați-vă și deplasați-vă în spate cu 2 metri pentru a sesiza iluzia. În general, arta de a guverna constă în capacitatea de a
VOLTAIRE de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Voltaire.html [Corola-blog/BlogPost/350669_a_351998]
-
El și Ea ,privind absent Pe cei din jur,în vântul lent Iubindu-se fără măsură Se devorau din ochi,nebunii Sau se-atingeau Și cu cât mai mult se iubeau Și El și Ea de toți uitau Fiindu-și sclavi,tot ei-stăpânii Nerăbdători se regăseau În dimineți În jurul lor clădind pereți Iar recele din nouă vieți Doar El și Ea îl încălzeau Încinși în miez de zi fiind Doar aparent El și cu Ea,e evident Se răcoresc pentru prezent
POVESTE LA MARE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1418889498.html [Corola-blog/BlogPost/349703_a_351032]
-
în orașul port la Dunăre, Ismail, la 10 mai 1929. Frământat de prezent, este cu gândul la cum „a fost", străduindu-se să se adaptez la „cum este"...și-a făcut, cu încăpățânare, un modus vivendi al său. Sentimental, visător, sclav al propriei poezii, veșnic îndrăgostit, „de cursă scurtă”, așa cum afirma în ultima vreme, a beneficiat de un mediu artistic deosebit, în care s-a complăcut spre surprinderea prietenilor din activitatea sportivă. Aici s-a ascuns, de fapt, adevărul despre refuzul
IN MEMORIAM: BORIS DAVID de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_gurza_1473050013.html [Corola-blog/BlogPost/382978_a_384307]
-
și într-o companie plăcută. Ajunseră curând în Piața Centrală. În mijlocul ei, trona nestingherit Monumentul Unirii, inaugurat în 1924 la Cernăuți în prezența familiei regale. * Nunta avu loc rapid, fără prea multe pregătiri. De fapt Nicolae nu a fost niciodată sclavul formalităților. Nici Elisa nu era cu fumuri, ca sora sa Helga. Pentru cei doi, dragostea era lucrul cel mai important. Tot acest spectacol de fațadă nu avea nicio valoare pentru ei. Erau valoroase doar sentimentele...Rămaseră în Cernăuți, la părinții
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1431672608.html [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
oricât ar fi de sublim, că omul murdărește cu mâinile tot ce creează cu sufletul, ba chiar că e nevrednici și de Dumnezeu, adică nimic nu-l poate salva și ridica deasupra multor și deșartelor lui nevoi trupești...deși astăzi sclav, prizonier al nevoii de pâine și de adăpost, ca cel din urmă dintre nemernici, afirm în acest ceas de supremă sinceritate că viața nu e posibilă fără credință”. De fapt, ” Spre o altă flacără” e o mărturie de credință a
PANAIT ISTRATI A SCRIS, ÎNCĂ DIN ANII ”30, NECROLOGUL OCCIDENTULUI ATEU, ESEU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1490789300.html [Corola-blog/BlogPost/366223_a_367552]
-
români de limba romani de la catedra de rromani a Universității București. Romilor le-a fost furată identitatea pentru a servi politicii, și le-a fost furată limba pentru a servi românilor dornici de cariere universitare. În trecut romii au fost sclavi cu trupurile lor la români, acum zestrea lor spirituală cea mai importantă este furată și adusă în starea de sclavie, și chiar li se spune în față că limba romani nu mai este a lor prin Nicolae Gheorghe și Martin
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
harapi: “Este demn de remarcat, că marea parte a grăjdarilor, care au grijă de caii Begului și ai Mai marilor Statului, sunt din țara noastră (n.n. Siria) și din Egipt MAHOMEDANI ȘI CREȘTINI. Ei au de asemenea o mulțime de sclavi negri cumpărați, pe care ei îi numesc în mod obișnuit cu numele " Arab ! Arab !". De aceea, ei cred că toți oamenii din țara noastră sunt sclavi negrii, sau grăjdari; de aceea ei ne privesc cu dispreț, dar când noi am
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
Siria) și din Egipt MAHOMEDANI ȘI CREȘTINI. Ei au de asemenea o mulțime de sclavi negri cumpărați, pe care ei îi numesc în mod obișnuit cu numele " Arab ! Arab !". De aceea, ei cred că toți oamenii din țara noastră sunt sclavi negrii, sau grăjdari; de aceea ei ne privesc cu dispreț, dar când noi am ajuns între ei, și ei l-au văzut pe Patriarh, și stilul nostru și ceremoniile, și au observat citirea noastră elegantă în Greacă, ei au fost
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
Hașdeu, Etimologicum Magnum Romaniae, vol. 2, pag 1696,1700,1701,1702: X-Numele de "Armeanca" era dat țigăncilor în Țările Române, fapt confirmat de Hașdeu în Etimologicum Magnum Romaniae. În acest caz, putem considera că Lomii armeni au fost și ei sclavi în robia denumită ȚIGĂNIE în Țările Române. Hașdeu spune că în secolul XIII o colonie de armeni au înființat orașul Argeș. Tot Hașdeu citează Pravila de la Govora (anul 1640) în care este interzis creștinilor ortodocși de a mânca cu armenii
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
timpul intra în starea de repaos spre a ne da răgazul o clipă să privim înapoi. Dacă nu este nimic sacru în om, daca nu poate depăși ispita și tirania apostaziei relativiste, omul este sisific sortit să tragă precum un sclav la targă de pământ a istoriei. Odată urcat pe vârful însorit al muntelui, bolovanul sisific se rostogolește iară și iară, din necesitate dialectica, în văile întunecate ale istoriei. Istoria profana este făcută de om și totuși istoria este prea puțin
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1474638133.html [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
ci de o libertate din care sunt extirpate bunul simț și capacitatea de a gândi și acționa rațional. Niște mancurți. Vreți să vedeți un caraghios militant? Vreți să vedeți cum îi este rușine de banii părinților săi, obținuți prin “exploatarea sclavilor”, dar se bucură de toate avantajele aduse de acești bani, în loc să culeagă mere, să dea la sapă, să muncească la asfaltarea drumurilor? Apăsați AICI. Rețineți numele acestui mancurt — Daniel Vogel — fiindcă există toate șansele ca peste zece, cinsprezece ani să
Arderea steagului și țara care își pune singură ștreangul de gât by https://republica.ro/arderea-steagului-si-tara-care-isi-pune-singura-streangul-de-gat [Corola-blog/BlogPost/338111_a_339440]
-
nouă realitate în care există, dar neadaptarea acestuia în lumea în care trăiește este pedepsit. Nu de o forță atotputernica, nu de morală publică, ci de propria nedorință de a se conforma cu lumea din jur, incompatibilitatea cu condiția de „sclav fericit” (O. Hurduzeu). Sălbaticul este acel “ultim om” (Fukuyama) într-o lume dezumanizata. Ajuns în civilizație acesta trăiește frustrările lucrurilor pe care nu le înțelege, are sentimente imposibil de înțeles în acea societate și se poate apropia doar de indivizii
Aldous Huxley: Minunata lume nouă. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/aldous-huxley-minunata-lume-noua-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339439_a_340768]
-
2017 Toate Articolele Autorului A scrie despre arta africană, înseamnă mai întâi de a aminti istoria acestor ținuturi, a țărilor cu pământ fertil, a bogățiilor subterane, a oamenilor a căror construcție anatomică nu e mai prejoasă decât a albilor, a sclavilor și a sistemului colonialist. Negrii sunt cetățenii Africii, iar destinul lor, de secole a fost legat de patronii albi. Conferința de la Berlin din 1884-1885, a marcat primul pas spre recunoașterea poporului african, a delimitărilor teritoriale, care s-au aflat sub
ARTA AFRICANĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1484025410.html [Corola-blog/BlogPost/362852_a_364181]
-
a celui German, a Franței cât și a regatelor Belgiene, Spaniole, Italiei și Potugaliei. Doar două state au avut o autodeterminare: Etiopia și Liberia care a fost declarată republică în 1842. Popoarele africane au fost jefuite și oamenii vânduți drept sclavi în America. Prin secolul al XVI cercetătorii acestor ținuturi au observat că din punct de vedere anatomic unii băștinași posedă o cavitate deasupra ochilor, iar unii au creat sculpturi înfățișând figuri. Unul din materialele folosite de aceștea era fildeșul. Aceste
ARTA AFRICANĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1484025410.html [Corola-blog/BlogPost/362852_a_364181]
-
cerul disprețuit de sămânța-i avortată în omagiul iubirilor ei. Nu te osteni să mă cunoști. Sunt o potecă înspre câmpii, la răsăritul zilei. Mă frângi sub călcâi ori de câte ori nisipul îți devastează pașii ce te poartă înspre niciunde ca niște sclavi tăcuți. Oare ai devenit soldatul care datorează viața imperiului? Ori curtezana obosită de ea însăși? Spre a te oferi tribut instinctelor mele scandalizate de obrăznicia buzelor tale în care se sinucid nopțile de logodnă. Să te iubesc? Dorința de iubire
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_la_marginea_lumii_ii_george_baciu_1340300807.html [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]