982 matches
-
de Vest, ajunsesem, În 1988, În America. Ne-am intersectat la Congresul Internațional PEN de la Maastricht, În Olanda, În primăvara 1989. Faptul că eram singurii români la acel congres nu ne-a apropiat. Vara fierbinte a anului 1989, când Europa de Est scrâșnea din toate Încheieturile, adusese România pe prima pagină a presei internaționale. Ajuns la limită, năduful românesc primise un brusc stimulent dinspre țările din jur și explodase prin vocea câtorva scriitori și ziariști. Eram autorul, la acel congres, al unei moțiuni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a redactorului-șef, interviul pe care mi-l luase Gheorghe Grigurcu și care declanșase turbarea dresorilor din Circul Puterii. Devenisem centrul unui adevărat linșaj de presă, pasat cu plăcere dintr-un colț În altul al arenei În care se amuzau, scrâșnind, ciomăgarii de la Săptămâna, Luceafărul, Flacăra. Lătratul național-stalinist avea drept scop nu doar să compromită și să amuțească o voce care se separa de cor, ci să silească alogenul a-și da, În sfârșit, seama că a venit momentul să-și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
așteptării fără obiect. Comunitatea și comunicarea umană sunt Însă ale unor exilați supuși purgatoriului metodic al durerii, scoși din normalitate și izolați Într-un ghetou al bolii, unde, În poziție orizontală, Întinși pe „gutieră”, privesc cerul și pansamentele, mănâncă sau scrâșnesc de neputință sau Își apropie, unii de alții, trupurile frânte În corsetele de ghips, dar flămânde de bucurie. Nu este Întâmplător că pe noptiera lui Emanuel se află volumul Leschants de Maldoror de Lautreamont... În care protagonistul Își proiectează, avid
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tabără legionară. Acum săracul suferea îngrozitor din cauza reumatismului localizat la mijloc și genunchi. Mă înțelesesem cu Tavi Voinea și cu Nuți Pătrașcanu să-l ajutăm și astfel când trebuia să l ducem la tinetă, îl ridicam cu multe precauții căci scrâșnea din dinți înăbușindu și suferința. Eram toți patru în al unsprezecelea an de detenție comunistă. Deși vlăguiți și bolnavi, totuși găseam resursele sufletești să-l ajutăm pe Comandantul nostru care, după părerea mea fusese lipsit de aer, lumină naturală și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Baroase cumplite spărseseră tăcerea în cioburi De răcnete mari cât durerea. Țăndări din sufletele noastre au ajuns până la cer. Martirii ardeau pe ruguri de ger... Ah! Cum își holba ochii istoria! Nu-i venea să creadă că-n geamătul nostru scrâșneau Cloșca și Horia, Că-n sufletul nostru de nădejde orfan, Atârnau nojițele de la opincile lui Badea Crișan. Ah! Amintirea asta ca pe roată mă frânge: Pe jos erau risipiți creițarii de sânge Plata atâtor și-atâtor păcate... atât de cumplite
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sticlă vidat/ mâinile mele sunt mercurice/trupul meu se electrocutează continuu” ( Fi-lamentație). Poemul Știri despre mine anunță linia antimitopoetică, autoironică a viitoarelor volume, amestecul de serios și glumă, tragic și comic, dedublarea lui homo poesis în sfânt și „javră fiziologică”. Scrâșnind în pumni, cu grație (1993) nu se remarcă printr-o stilistică specifică, dar este o carte mai compactă ca tonalitate și tematică: poeme de dragoste (amorurile din orașul de provincie) scrise într-un limbaj aluziv, sugestiv, încărcat de o melancolie
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
chiar limba, textul, poemul, iar desfrânarea este una lingvistică. Poetul se dedă unui spectacol de limbaj livresc-licențios, argotic, vulgar (o estetică a urâtului), de mahala de început de secol sau de cartier bucureștean postdecembrist. SCRIERI: Știri despre mine, București, 1987; Scrâșnind în pumni, cu grație, Galați, 1993; Bunicul Kennedy, Galați, 1996; Evanghelia lui Barabas, București, 1996; Mireasa tuturor, Piatra Neamț, 1997; Poetus Captivus, Galați, 1999; Meșterii de clopote, București, 1999; Memorialul plăcerii, București, 2000; Strada Plantelor, București, 2001; O noapte cu Patria
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
față de care nu ai încredere, de care trebuie mereu să te ferești; atunci mai bine să trăiești într-o pădure printre lupi și mistreți"292. El se plânge printre altele de atitudinea celor din casă, a valeților care îl servesc scrâșnind din dinți și care i-au "smuls" mulți bani, "în case în care altădată am făcut prostia să mă duc și în care servitorii m-au făcut întotdeauna să plătesc scump ospitalitatea stăpânilor" (A noua plimbare). Voltaire nu se înșeală
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să-l omoare. Totuși, îi spuse unul din oamenii lui, știu din sursă sigură că el trebuie să vină să vă ceară găzduire, și asta azi, mâine sau poimâine. Ce o să-i faceți atunci? - Ce o să-i fac, spuse Voltaire scrâșnind din dinți. Ce o să-i fac? O să-l iau de mână și o să-i spun: Iată, ăsta-i patul meu, e cel mai bun din casă, culcă-te în el și rămâi acolo tot restul vieții și fii fericit"293
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Este lesne de înțeles de ce această povestire scurtă se intitulează Grija stăpânului casei. Finalmete, limbajul încetează să fie reprezentativ pentru a tinde către propria sa aneantizare. Nici un cuvânt sau aproape, scris de către mine, nu acordă cu celălalt, aud consoanele cum scrâșnesc unele de altele cu un zgomot de fierăraie și vocalele cum cântă acompaniindu-le ca niște negri de expoziție. Îndoielile mă împresoară, le văd înaintea cuvântului, să fim serioși!, nu-l văd deloc, îl inventez... Când mă așez la masa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Drept că ici-colo se mai auzeau scrâșniri de dinți ale lipsiților de pe liste, ale unor obișnuiți să doarmă în condițiile vitrege ale Parlamentului, însă domnul Adrian Năstase părea a-l fi prins curentul la Cornu, așa că i-a cam lăsat scrâșnind singuri, sau să-și dea demisia in corpore barosano "pe motive de frustrare - cum a fost la Vânju Mare... -Vezi-vezi, l-am atenționat, că o apucăm pe calea lirismelor și dăm de domnul senator Adrian Păunescu candidând candid pentru ținutul
Voie bună și alegeri în P.S.D. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12525_a_13850]
-
tremura/ că o fată în fața unui gelos ucigaș./ Mi-aduceam aminte de cel ce putea să trăiască doar cu securea în mînă,/ așa și eu mereu cu securea în cap,/ urechile mi se lipesc de ea că de o mamă scrîșnind./ Amuțind mereu lîngă crimă și pedeapsă, semnele vieții sînt reci./ Amintirea stă strînsă în jurul unui foc negru,/ treceam cu talpă goală peste el,/ s-aud cum vine moartea și sfîrîie prin cărnuri vinete de înțelepți./ De ce atîția ochi bulbucați,/ pentru
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
în picioare ) , transpirații reci , frisoane sau leșin . Creșterea nivelului de zahăr din sânge . • Nevoia de a urina mai des decât de obicei , nevoia de a urina în timpul nopții , greutate la urinat sau incapacitate de a urina , scăderea fluxului de urină . • Scrâșnit din dinți , deshidratare , senzație de cald/ frig , sete , senzație de constricție a gâtului , sângerări de la nivelul nasului . • Scădere în greutate . Reacții adverse rare ( pot afecta 1 până la 10 din 10000 pacienți tratați ) • Scăderea activității glandei tiroide . • Deshidratare . • Manie ( o boală
Ro_262 () [Corola-website/Science/291021_a_292350]
-
în picioare ) , transpirații reci , frisoane sau leșin . Creșterea cantității de zahăr din sânge . • Nevoia de a urina mai des decât de obicei , nevoia de a urina în timpul nopții , greutate la urinat sau incapacitate de a urina , scăderea fluxului de urină . • Scrâșnit din dinți , senzație de cald/ frig , sete , senzație de constricție a gâtului , sângerări de la nivelul nasului . • Scădere în greutate . Reacții adverse rare ( pot afecta 1 până la 10 din 10000 pacienți tratați ) • Scăderea activității glandei tiroide . • Deshidratare . • Manie ( o boală ale
Ro_1185 () [Corola-website/Science/291943_a_293272]
-
de ejaculare , cicluri neregulate cu sângerări abundente sau prelungite . • Reacții alergice , tendință crescută de a face vânătăi , bășici sau sensibilitate la soare . • Fasciculații ( tresăriri ) ale mușchilor . • Nevoia de a urina în timpul nopții , greutate la urinat sau incapacitate de a urina . Scrâșnit din dinți , deshidratare , senzație de cald/ frig , sete , senzație de constricție a gâtului , sângerări de la nivelul nasului . • Niveluri crescute ale colesterolului în sânge . Reacții adverse rare ( pot afecta 1 până la 10 din 10000 pacienți tratați ) • Manie ( o boală ale cărei
Ro_1198 () [Corola-website/Science/291956_a_293285]
-
cât e ceasul! Ea a venit acum 5 minute... Asta înseamnă la jumătatea orei! MIORESCU: Mariana, știu și eu să calculez! Ce Dumnezeu! STOP! Suntem adulți, deci hai să ne comportăm ca atare! (Nedelcu își pune mâinile în sân și scrâșnește discret din dinți) Zi, măi, fată, ce vrei să spui? Fii concreta! MARIA: ... Nu mi se pare normal să ceri cuiva să faca ceva ce tu nu faci, deși ar trebui. Nedelcu dă zgomotos din picior, tocul ei lunguieț scoțând
ATELIER DE EDUCAȚIE PARTICIPATIVĂ ȘI TEATRU FORUM: STAI JOS! () [Corola-website/Science/295973_a_297302]
-
în picioare ) , transpirații reci , frisoane sau leșin . Creșterea cantității de zahăr din sânge . • Nevoia de a urina mai des decât de obicei , nevoia de a urina în timpul nopții , greutate la urinat sau incapacitate de a urina , scăderea fluxului de urină . • Scrâșnit din dinți ,, senzație de cald/ frig , sete , senzație de constricție a gâtului , sângerări de la nivelul nasului . • Scădere în greutate . Reacții adverse rare ( pot afecta 1 până la 10 din 10000 pacienți tratați ) • Scăderea activității glandei tiroide . • Deshidratare . • Manie ( o boală ale
Ro_231 () [Corola-website/Science/290990_a_292319]
-
singurătății, păcatele celor morți tineri. Vorbește pentru că știe. Citește rar, ca dintr-o carte, un sul de pergament pe care-l poartă pe umăr, o lunetă prin care privește în stele, în praful lor ambiguu, imitând eternitatea. Îi aud dinții scrâșnind și tusea inundându-i cu sânge plămânii. Pașii lui măsoară distanțe abstracte, meridianele anilor, împovărătoarea lor aritmetică. Rămâne, îmi spune, viitorul, cel ce pritocește enigma și tremurătoarele ei trestii, foșnetul oaselor de împrumut, zațul de plumb al nopții, în care
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
Și știați de ce. Am ascuns moartea. Fruntea ei a fost însemnată, dacă aș fi copac, aș fi tăiat. geophagus altifrons Mă înclin în fața ei, o sărut timid și tandru, mă mulțumesc cu ce-i mai puțin. Am nisip între dinți, scrîșnește după frumusețe, pămîntul cîntă și mă suge. Mușc din prezentul lui, îi mestec ziua trecută, doar marea nu cunoaște îmbătrînirea. (O burtă mare de idei și nici o ameliorare.) Sînt pămînt și apă și nu știu nimic. eviota sigilata Unu din
Dana Ranga by Nora Iuga () [Corola-website/Imaginative/9305_a_10630]
-
copii pe care să-i crească eventual cum a crescut ea, în mizerie și în beznă”. Presă a tradus povestea Szomnei Grancsa în termenii luptei acesteia cu „obtuzitatea părinților”; într-o relatare de la înmormântare, despre tatăl său se scrie că „scrâșnește, privind în gol pe sub borul larg” (s.m.), iar despre mama că „îngâna, între două bocete stridente” (s.m.). După oficiul declarației care se voia neutră, autoritatea - inspectorul de la Direcția pentru Protecția Copilului care desfășoară anchetă - enunța fără rest semnificația politică a
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
o va face pe Samca să se ducă în schimb la cel care l-a scris, dar, dacă acesta este un om bătrân, care și-a trăit viața, Samca nu îi va face rău, ci doar îl va face să scrâșnească din dinți în somn.
Samca () [Corola-website/Science/299523_a_300852]
-
moartea, ocnașul se agață cu disperare „de frate-săi cu o mână de gât și cu alta de brațul stâng (...) cu o putere covârșitoare“, îl trântește la pământ și, punându-i genunchiul îl piept, îi zice, râzând „ca un nebun“ și scrâșnind din dinți: „- Gândeai c-am murit, neică?“. Atunci când „nebunul a voit să-l sugrume“, hangiul, „smintit și el de frica morții“, și-a adunat puterile, l-a îmbrâncit pe ocnaș pe ușă și acesta „a pierit în întunericul nopții“. Înspăimântat
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
este și el trântit la pământ. Profitând de neatenția fratelui său, popa își scoase cureaua de la brâu și legă strâns picioarele hangiului dezlănțuit, apoi îi dădu pumni în ceafă și în furca pieptului, până când „Stavrache (...) se prăbuși ca un taur, scrâșnind și răgind“. Afară, viscolul ajunsese „în culmea nebuniei“, făcând să trosnească „zidurile hanului bătrân“. În timp ce-i legau mâinile deasupra capului, Stavrache „îi scuipa și râdea cu hohot“. Camaradul căută lumânarea și o aprinse, dar, cum „îi dete lumina în ochi
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
9:37-42). Potrivit evangheliilor, Iisus a săvârșit această minune imediat ce a coborât de pe munte, după minunea Schimbarea la Față. Un om din mulțime l-a rugat pe Iisus să-i vindece fiul, care era posedat de un demon, făcea spume la gură, scrâșnea din dinți și înțepenea apoi. Omul îi rugase anterior pe ucenicii lui Iisus să alunge demonul, dar ei nu au putut să o facă. Iisus a răspuns: ""O, neam necredincios și îndărătnic! Până când voi fi cu voi și vă voi
Vindecarea lunaticului () [Corola-website/Science/322922_a_324251]
-
Mirei spărgându-i sabia și coiful, prinde cu mânecile bombele aruncate de Am și le aruncă în Boris, care explodează, și o taie și pe Am care cădea asupră-i. Mira, singura supravițuitoare, scoate un pumnal, dar își dă seama scrâșnind din dinți că nu are nicio șansă și renunță. Jack nici măcar nu întoarce capul spre ea și pleacă mai departe.
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]