1,107 matches
-
lui Iuda și a predării, pînă la întîlnirea cu ucenicii întorși la condiția de pescari pe Marea Tiberiadei, secvență pe care Ioan o așează la sfîrșitul evangheliei sale, într-o succesiune care rupe cronologia narațiunii și care-i prilejuiește părintelui Scrima o extraordinară interpretare a sensurilor discrete ascunse de evanghelist în text. Întotdeauna aproape de cuvîntul evangheliei, analiza curge într-un limbaj simplu care e în sine o chemare la a urmări, cu atenție necontenit deschisă, prefacera și mișcarea internă a textului
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
ce îl ascund, pornind de la structură și de la cuvînt, cu tehnici ce țin mai degrabă de hermeneutica literară. Există în deschiderea comentariului un istoric al acestuia pe care l-am rezumat în rîndurile de mai sus și pe care André Scrima îl încheie cu o frază ce cuprinde, în cuvinte puține, sensul adînc al actului interpretării evangheliei. „Un fapt - spune André Scrima - rămîne, însă, fundamental: odată ce a fost deschisă «întru cunoaștere», cartea Sfîntului Ioan nu se mai închide la loc, după cum
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
comentariului un istoric al acestuia pe care l-am rezumat în rîndurile de mai sus și pe care André Scrima îl încheie cu o frază ce cuprinde, în cuvinte puține, sensul adînc al actului interpretării evangheliei. „Un fapt - spune André Scrima - rămîne, însă, fundamental: odată ce a fost deschisă «întru cunoaștere», cartea Sfîntului Ioan nu se mai închide la loc, după cum nici cunoașterea pe care o împărtășește nu are a se mai sfîrși." Textul e revelație, e participare la transcendență prin totalitatea
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
spațiul descris de aceste sensuri, al actualizării mesajului sub forma aducerii la lumină a unor semnificații posibile. Gestul interpretării se impune de la sine și, într-un pasaj strecurat către finalul comentariului întîlnirii lui Iisus cu ucenicii pe Marea Tiberiadei, André Scrima oferă explicația necesității actului hermeneutic: „Eram totuși obligați să nu trecem sub tăcere acest mesaj cifrat al evangheliei pur și simplu pentru că Ioan l-a pus în text. Iar, ca orice text sacru, și pentru acesta ne trebuie ochi ca să
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
cifrat al evangheliei pur și simplu pentru că Ioan l-a pus în text. Iar, ca orice text sacru, și pentru acesta ne trebuie ochi ca să vedem și urechi ca să auzim." Ultima dintre frazele citate e esențială. Se întîlnește comentariul părintelui Scrima cu analize „laice" ale textului biblic. Mă gîndesc, de exemplu, la Auerbach și la formidabila descriere comparativă a stilului biblic din primele două capitole din Mimesis. Claritate, simplitate, gravitate, minim de cuvinte și formulare lapidară, echivoc și necesitate a interpretării
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
și formulare lapidară, echivoc și necesitate a interpretării, alcătuind un stil pe care doar Biblia l-a atins și care face posibil infinitul sensului. Concluziile, descrierea, par a fi comune. Dar există o premisă mereu valabilă în subtextul comentariului părintelui Scrima și care face ca analiza pe care am putea-o numi filologică să urce trepte mai sus, să devină altceva, discurs purtător de duh al înțelepciunii și priceperii, din moment ce ea se apleacă asupra unui text ce vine înspre lumea aceasta
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
timpurilor și a sufletelor, interpelîndu-le, reacționînd la situații date în diverse epoci, ceea ce a permis duhului lui Christos să opereze, prin intermediul evangheliștilor, alegerea, discernămîntul care a condus pînă la formulele și cuvintele ajunse pînă la noi." Esențială, ne spune André Scrima, e calitatea de martor a Evangheliei după Ioan, teologică prin însăși miezul ei, ultima și prima dintre aspirații - contemplarea lui Dumnezeu. Mecanică umană Toate mișcările naturale ale sufletului sînt conduse de legi analoage legilor greutății materiale. Harul singur face excepție
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
cel al intelectualului al cărui prim criteriu de analiză e asumarea unui punct de vedere și a unei atitudini situate în interiorul credinței. Cărțile din această colecție sînt cărți care vorbesc, sub forma unei experiențe personale, despre credință și cunoaștere. André Scrima - Comentariu la Evanghelia după Ioan, Capitolele 18 - 21 (Cartea Patimilor - Cartea Învierii), trad. din franceză de Anca Manolescu, Humanitas, București, 2003, 160 pag. Simone Weil - Greutatea și harul, traducere din franceză și prefață de Anca Manolescu, Humanitas, București, 2003, 238
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
de la moartea lui Nae Ionescu, i s-a închinat întreg numărul 10 al revistei Prodromos, foaie de gand și apropiere creștină, apărută în Franța, sub redacția lui Paul Miron și Ioan Cusa. Au semnat în acest număr omagial: Părintele Andre Scrima, Ioan Cusa, Mircea Eliade, Virgil Ierunca, D.C. Amzar, Vasile Băncilă, Monica Lovinescu, George Racoveanu. Pe lângă aceștia, au fost publicate și diferite articole scrise de Nae Ionescu de-a lungul timpului. În 1978, Virgil Ierunca îngrijește apariția unui volum de Logică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ca a criticului de profesie: să nu-l înțepi cumva, că ești foutu... Bineînțeles că umoristul ar trebui, la rându-i, să accepte replicile celuilalt, ca floretiștii. Ciudat, dar domnii autori incontinenți de epigrame, uzând, adesea, de dubletul (rimic) rimă-crimă, scrima o lasă de o parte, ca și cum n-ar prea vrea să fie, și ei, scrimeri ca Cyrano: "Prince, demande ŕ Dieu pardon!/ Je quarte du pied, j'escarmouche,/ Je coupe, je feinte... Hé! lŕ donc!/ A la fin de l
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
căruia doar psalmiștii/ au acces" (Anul 40). Cînd experimentează cruzimile (se întîmplă să aibă și asemenea ispite!), autorul Lucianogramelor nu le poate susține pînă la capăt. Le lipsește de funcționalitate. Corespunzătoare, aparent, scopului lor, acestea se înfățișează aidoma săbiilor de scrima, cu tăișul bont: "Eu sînt domnișoara Teroare,/ femeia cu cele mai lungi picioare!" (Pe furiș). Sau: "Tu, scoate-mă din întristare/ cu dinții nopților impare,/ tu, sororală, amazoana/ adu-mi colac de-nmormîntare/ orbită principeselor avare" (Lucianogramă 8), unde pornirea vehemență
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
resentimentelor românești față de plasarea noastră alături de statele de la sud de Dunăre. Două sînt subiectele predilecte ale studiilor din Martor. Muntele Athos, evocat de discuțiile Ancăi Manolescu cu Horia Bernea (autorul unor superbe fotografii reproduse în revistă) și cu părintele André Scrima; apoi comunitățile aromâne, tema mai multor articole semnate de Irina Nicolau (Les caméléons des Balkans, urmat de Les Aroumains aujourd'hui), de Dominique Belkis în căutarea unei definiții a "meglenității", și de Marian Țuțui pe urmele aromânilor istrioți. Mai există
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
al reginei Bertha. El s- a născut în anul 742. împreună cu fratele mai mic, Carloman, a primit de mic o educație care era la modă în acel timp: mai puțină știință de carte și mai mult exercițiu fizic și militar. Scrima, înotul, trasul la țintă cu arcul, vânătoarea, călăria țineau locul tuturor celorlalte posibilități de împlinire prin instrucție și educație. Alături de acestea, de o mare atenție se bucura cultivarea bunelor maniere, care dădeau farmec și strălucire protocoalelor și petrecerilor din înalta
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
adevărată repulsie. Se străduia, în schimb, să învețe corect franceza, pentru a evita ironiile copiilor, cei mai mulți feciori de adevărați nobili. în continuare, matematica îl preocupa în mod deosebit. Dintre disciplinele de specialitate militară, cele mai de interes erau fortificațiile și scrima. Orgoliului de corsican i se adăuga acum și ambiția de a se pregăti cât mai bine pentru o carieră militară deosebită. Așa stând lucrurile, rezultatele nu au întârziat. Nici răsplata. Astfel, în anul 1781, a obținut un premiu și laudele
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
jungherul acela zis și dagă, subțire și lung, căruia mulți Îi spuneau vizcaína, cu care mardeiașii profesioniști se ajutau adesea. Una caldă, alta rece ca vizcaína, se spunea pe-atunci. Adversarul era ocupat cu paratul și atacatul, cu fandări de scrimă fină, când deodată se pomenea pe dedesubt, pe la vintre, cu o spintecare scurtă ca fulgerul, care nu-i mai lăsa răgaz să ceară spovedanie. Da. Le-am spus eu domniilor voastre că erau timpuri grele. Căpitanul Alatriste, vasăzică, trăia din spada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Îi străpunsese gâtul cu o lovitură simplă descriind un cerc Întreg, pe când tinerelul Încă Încerca să se așeze grațios În gardă cu picioarele flexionate și brațul Întins, străduindu-se cu disperare să-și amintească povețele elegante ale maestrului său de scrimă. Unsprezece oameni, rememoră Alatriste. Și, În afară de junele marchiz și de un soldat foarte oarecare numit Carmelo Tejada pe care Îl lăsase rece Într-unul din duelurile lui flamande, nu era În stare să-și amintească numele celorlalți nouă. Poate nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mâna pe garda spadei care Îi ridica la spate capa scurtă. Îți datorez asta și multe altele. Iar maestrul meu nu-i chiar Pacheco. Zâmbiră amândoi la unison, la fel de răutăcios. Luis Pacheco de Narváez era cel mai faimos maestru de scrimă din Madrid, ajungând să dea lecții regelui stăpânul nostru. Scrisese câteva tratate despre meșteșugul armelor și, aflându-se odată În casa președintelui Consiliului Castiliei, se lansase Într-o discuție cu don Francisco de Quevedo asupra unor detalii și concluzii; drept care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pregăteau să se bucure din nou de o acțiune neprevăzută și gratuită: foarte repede se formase un cerc În jurul combatanților. Căpitanul, știind că nu va rezista mult În fața celor cinci bărbați Înarmați și profesioniști, hotărî să nu folosească subtilități de scrimă pentru a-și menaja sănătatea, ci să atenteze numaidecât la cea a dușmanilor. Fandă puternic În direcția celui cu capa Împăturită În patru și, nemaioprindu-se să vadă rezultatul - care nu fu mare lucru -, se aplecă Încercând să-l ologească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de apel peste patruzeci de titluri și autori, unul mai doxat, mai pretențios și mai pitoresc decât altul (Heidegger, Carmen Sylva, Kierkegaard, Mishima, Mite Kremnitz, dar și Dumitrița Stoica, Gabriel Cercel, Gabriel Brebenar, laolaltă cu Cioran, Victor Ieronim Stoichiță, Andrei Scrima, T.O. Bobe și Vlad Mixich, plus Amos Oz, Matei Vișniec și Ghepardul lui Lampedusa), cu nonșalanța cu care impui o nouă linie de ochelari de soare. Amportat de elanuri, mi-am părăsit în parcare instinctul de conservare și nu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Petroșani, Oradea - Rapid, F.C. Argeș - Moinești, Bistrița - Electrica Constanța, Dinamo - Otopeni și F.C. Național - Galați. Mozaic l Intenția C.I.O. de a stopa gigantismul Jocurilor Olimpice a dus la stabilirea unor criterii drastice de calificare pentru fiecare disciplină sportivă. În cazul scrimei, la Atena vor fi cel mult 200 de competitori. La fiecare armă, numărul echipelor care vor participa la J.O. s-a redus de la 12 la 8, acestea urmând să fie stabilite pe baza clasamentului Cupei Mondiale la data de
Agenda2003-42-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281603_a_282932]
-
servit-o Abatele. M-au pus să car trupurile învinșilor mei și să le îngrop pe un gorgan, undeva în Abație. Doi dintre cei pe care i-am omorât erau puștani, iar ceilalți abia dacă deprinseseră primele mișcări corecte de scrimă. Mușchii lor erau moi și neformați și probabil că în armata noastră nici nu ar fi fost recrutați vreodată. Nu știu ce învățăminte vrea Abatele să trag din toate astea. E posibil chiar să fi dorit să-mi arate că nu aș
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întoarse apoi să îl spintece. Ceea ce văzu îi tăie însă răsuflarea. Aloim flutura din mână, mișcîndu-se la fel de repede ca el. Rim atacă scurt și Aloim reuși, deși stângaci, să se ferească. Quinții nu aveau nevoie să cunoască scheme elaborate de scrimă sau luptă corp la corp. Viteza cu care se mișcau era întotdeauna de-ajuns. Cu toate că, pentru prima dată în viața lui, quintul avea un adversar cu însușiri care le egalau pe ale lui, experiența sa de luptă se impunea destul de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la actuala Olimpiadă este uimitoarea multilateralitate și înaltul nivel de dezvoltare a tuturor disciplinelor sportive. La Roma, sportivii sovietici au arătat că sunt acum cei mai buni la numeroase discipline, considerate ca monopoluri ale sportului occidental, ca, de exemplu călăria, scrima și ciclismul.” Ziarul El Popular din Mexic comentează: „Rusia a ieșit învingătoare la aceste Jocuri pentru că structura ei social-economică și politică oferă 32 Silance, L. - Jocurile Olimpice și Olimpismul. Sunt acestea un instrument în diplomația internațională?, din Buletinul Informativ A.O.
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
În teatru ( nu doar În accepțiunea estetică, ci și-n cea propriu zisă, fizi că), Îmi amintesc o mărturisire a lui Victor Ioan Frunză În care acesta povestea că pentru scena duelului din Hamlet a adus un profesor dur de scrimă, cu care interpreții s-au antrenat două luni, În paralel cu repetițiile. Se pare că secvența era atît de ris cant concepută, Încît dascălul a cerut să li se facă asigu rare actorilor, iar directorul teatrului lua Extraveral, În ziua
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și le dorea de mult timp trecute în uitare. Partea I Foștii colegi de la Arhitectură îl descriau pe Marius Rădulescu ca fiind expresia vie a dictonului latin mens sana in corpore sano5. Sportiv desăvârșit, practicase de mic copil călăria și scrima, era totodată și un student ce se numărase întotdeauna printre cei mai buni la învățătură. Fermitatea caracterului său integru atrăsese simpatia multora dar, inevitabil și invidia sufletelor meschine. Atmosfera cam exclusivistă a facultății făcea pe cei din urmă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]