1,135 matches
-
diplomatică (1918-1940), I-II, ediție Stelian Neagoe, București, Editura Humanitas, 1993. Carol al II-lea, Însemnări zilnice, vol.I, ediție Viorica Moisuc și Nicolae Rauș, cuvânt înainte Ioan Scurtu; vol.II, ediție Nicolae Rauș, studiu introductiv Ioan Scurtu, Bcurești, Editura Scripta, 1995-1997. Carol al II-lea, În zodia Satanei. Reflexiuni asupra politicii internaționale, ed.I, București, Editura Universitaria, 1994. Călinescu, Armand, Însemnări politice. 1916-1939, ediție Al.Gh.Savu, București, Editura Humanitas, 1990. Ciobanu, Mircea, Convorbiri cu Mihai I al României, București
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Studies nr. 12/1, 1965, pp. 75-77. A. Michel, „Le pardon dans l’Antiquité de Platon à saint Augustin”, În Le Point Théologique nr. 45 (Le Pardon). În special E. Lövestam, Spiritus Blasphemia, Eine Studie su Mk 3,28 sq., Scripta Minora, Lund, 1968, reluat și comentat de Laurence Picard, În memoriul din 1994 (vide mai sus). Evanghelia după Ioan: „Deși a făcut atâtea semne/minuni În fața lor, ei tot nu credeau” (12,38-40). Aceeași interpretare este propusă de Teognost, Înaintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
christiana periodica, 1936, pp. 357 sq. Filocalia..., vol. II, București, 1999 (ediția a doua), p. 11. Ambigua, op. cit., p. 21. Filocalia..., București, vol. VII, 1999 (ediția a doua), p. 220. Voi cita cea de a doua ediție, publicată la Editura Scripta, București, 1993, cu o prefață inedită a autorului: Viața și Învățătura Sfântului Grigore Palamas, cu patru tratate traduse. Publicat și tradus pentru prima oară de I. Hausherr, La méthode d’oraison hésychaste, Roma, 1927. Viața și Învățătura..., op. cit., pp. 32-53
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
vacă ( Bunea, «P.P. Aron și D. Novacovici» , pag. 333). Deasemenea din însemnările episcopului Gh. Nichitici aflăm că «din această comună s-a prezentat la el popa Mateiu Răduleț» (Pușcariu «Documente pentru limbă, vol I, pag. 148). Și mai găsim în scripte că la 1805 la Oprea Cărțișoara, e preot ortodox Iosif Matei Done, hirotonisit la Arad în 1803, având biserică cu 98 de familii. Conscripția dela 1750 recunoaște totuși că în 13 comune din Țara Oltului, locuitorii sunt creștini ortodocși, între
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ha. Toate aceste suprafațe au fost folosite de comună numai până în anul 1981, când din nou au fost preluate de Ocolul Silvic Arpaș. Datorită stării hiperkinetice a sediului primăriei de-a lungul deceniilor, perioadă în care s-au rătăcit oarece scripte, apreciem că ne-am luat o sarcină întru-câtva dificilă de a reconstitui acum o listă completă a tuturor oamenilor de frunte ai satului, care au primit la vremea lor votul de încredere al consătenilor în sarcina ce și-o asumau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la vreme de război. Astfel sub presiunea continuă și permanentă a organelor politice și administrative se constituie, cu chiu cu vai, prima formă de agricultură socialistă, în ziua de 6 martie 1954, o «întovărășire agricolă» în Streza. Nu găsim în scriptele primăriei decât această informație, fără să ni se spună nici câți membri fondatori au înființat-o, nici cine erau aceia, nici ce suprafețe de teren fuseseră atrase în asociere. Știm numai că întovărășirea fusese botezată cu «inspirata, pompoasa și mobilizatoarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
construcția noii societăți și pentru grija pe care ne-o arată de aproape douzeci de ani încoace, de când noi le dăm rușilor gratuit tot grâul, iar ei ne iau în schimb tot gratuit, tot petrolul. S-a consemnat atunci în scripte că la data inaugurării Gospodăriei colective prin Decizia forurilor superioare nr. 1458 din 25 noiembrie 1961, erau înscrise ca membrii, 167 de familii cu o suprafață totală de teren de 893, 76 ha. din care arabil 287,52, fânaț 496
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să o numim? Născându-se după ziua Sutașului Cornelius, d-na dr. Constanța Adameșteanu, viitoarea nașă de botez ne-a propus numele Cornelia. Eu iam adăugat și numele Mamei, Emilia. Primul nume a Învins, al doilea a rămas doar În scripte. Am revenit toți trei acasă și am văzut-o, apoi, zilnic dând noi semne de integrare În lume. A venit s-o vadă și Bunica Veronica din Axente Sever și a supravegheat-o alături de Ciuchi până după zilele Crăciunului. A
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Aveți sub ochi textul complet al rubricii omonime pe care, Începând cu “fatidica” zi de 11 iulie 1994 o susțin la Radio Iași. M’am hotărât ușor la acest pas, căci verba volant, scripta manent și, În infatuarea mea, am crezut că cele spuse pot fi utile mai mult decât se ascultă un episod; Încă, astfel, ascultătorul poate citi și ceea ce n’a auzit când aparatul de radio era Închis... Mai mult, cititorul capătă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unde învață cu un profesor, N. Nanu, până la episodul hazliu cu râia și caprele Irinucăi. E înscris la Școala Domnească de la Tg. Neamț, peste apa Ozanei, unde-l are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu ăeroul din Popa Duhu). În scriptele școlii, Nică e înscris: Ștefănescu Ion. Mama Smaranda dorește să-l facă preot, fiind înscris la "fabrica de popi": Școala catihetică din Fălticeni, condusă de N. Conta ăunchiul filozofului Vasile Conta). Aici nu mai este Nică a lui Ștefan a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Încă o dată europeismului nostru, moștenirii sacre și vii care ne vine de la Greci, de la strămoșii noștri geto-daci, firi mândre, crezând Într-o transcendență reală; a moștenirii lăsate de vârfurile spirituale ale modernității noastre culturale, cei prin al căror glas și scripte, aceste „popoare” de pe cei doi versanți ai Carpaților s-au regăsit nu numai Într-o limbă comună, dar și Într-un teritoriu și o conștiință de sine majoră, amplă, fertilă, unitară. Am avut Într-un fel noroc, da, am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
încheierii războiului. După aceasta lumea ieșea încet-încet din starea de război și pășește cu greu spre starea de pace și de normalitate a relațiilor internaționale. Din septembrie 1939 și până în acel moment fusesem în miezul evenimentelor, în vâltoarea vremurilor! În scriptele militare am figurat ca militar până la 1 septembrie 1945 când urma să mă prezint la școala din Râfov Prahova la care activasem doar trei luni și jumătate, până am fost remobilizat. La 6 martie 1945, în momentul instaurării guvernului Doctor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
pentru a încasa unele drepturi restante. Cu un calm desăvârșit mă roagă din nouă să trec pe la „Compania de depozit” spre a-mi ridica lada de campanie ce mă însoțise pe front. În ziua următoare aflu indirect că figuram în scripte la comanda unui detașament nou format în vederea trimiterii pe front. Cum eram inapt serviciului militar, am cam încurcat planurile domnului maior de la mobilizare... Începusem stagiul militar activ în 1937 cu un conflict și urmări grave pentru mine ca ostaș, iar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o ședință cu directorii de școală din raionul Bârlad, inspectorii m-au întrebat de situația din școală, le-am spus în ce fel văd eu situația rezolvată, dar m-au avertizat serios să nu cumva să modific în vreun fel scriptele școlare. Am tăcut și am continuat cu aceeași intensitate pregătirea. Tot atunci, pe la sfârșitul lui noiembrie, tocmai când eram cu 88 treburile din școală puse la punct și ne simțeam bine și ca gospodari responsabili, primim o scrisoare insistentă de la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
deși voiam să scap de pacoste! Totuși ceva se întâmplă în acea zi. Primesc în școală vizita unui inspector general din Ministerul Învățământului. Adjunctul lipsea, în școală erau gata pregătirile, secretarele erau la datorie. Inspectorul vrea să se informeze asupra scriptelor și documentele școlare, cerându-mi repetat și insistent un anumit catalog, o anumită matricolă cu situația recentă sau mai îndepărtată, precum și anumite procese-verbale, întorcându-mă pe toate fețele, timp de mai bine de două ore. Caută nod în papură, stăruie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Blendea Pădurean, Tarcea, Udriște, Coman, Halmaghi, Ghețea, Banciu, Folea, Oana, Stoica, Schiopu, Scorobeț, Grovu, Roman, Morariu, Vodă, Cârțean, Sâlca, Bucurenciu, Pandrea, Nan, Mandan, Budac și altele. Aproape toate aceste familii au dat oameni care au rămas prin ceva anume în scripte sau în memoria colectivă a satului. Pentru îndelungata persistență a numelui de Budac, și pentru apariția efemeră, dar sclipitoare a unor eroi de baladă cu acest nume încercăm să reținem în cronica noastră, prin acte ieșite din comun, în mod
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Princepele, un boier este trădat de o scrisoare interceptată, autentică însă, în care punea la cale chiar amănuntele încoronării sale după mazilirea șefului statului. E bucluc mare cu comunicarea prin scris, pentru că ea poate nimeri la alte persoane! Faptul că scripta manent e adesea lucrul dracului! O doamnă tânără, soție de maior, primește din greșeală o scrisoare agramată adresată soțului ei de o prostituată. Aceea avea adresa tot dintr-o carte poștală pierdută de ofițer la ea. Aflăm totul dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
societății și să țină un bilanț care să constituie situația exactă a activului și pasivului social, semnându-le. Administratorii sunt obligați să-și dea concursul personal la lichidare. Lichidatorii sunt obligați să primească bunurile și să păstreze bunurile, registrele și scriptele societății încredințate de administratori, să țină un registru cu toate operațiunile lichidării în ordine cronologică. Lichidatorii vor lua toate măsurile necesare de executare a operațiunilor în curs ale societății, de încasare a creanțelor, precum și de efectuare a altor operațiuni în
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
societății și să țină un bilanț care să constituie situația exactă a activului și pasivului social, semnându-le. Administratorii sunt obligați să-și dea concursul personal la lichidare. Lichidatorii sunt obligați să primească bunurile și să păstreze bunurile, registrele și scriptele societății încredințate de administratori, să țină un registru cu toate operațiunile lichidării în ordine cronologică. Lichidatorii vor lua toate măsurile necesare de executare a operațiunilor în curs ale societății, de încasare a creanțelor, precum și de efectuare a altor operațiuni în
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
permitem doar o bere la o terasă mai populară, studențească, pe care ne-o recomandă ghidul nostru, o studentă foarte frumușică, rebegită de frig, care s-a săturat să ne tot vorbească. Ne spune că Riga își trage originea, potrivit scriptelor oficiale, de la 1201. Gravurile medievale, expuse în vitrine, nu lasă nici o îndoială asupra acestei vârste. Ca membru al Ligii Hanseatice, orașul a jucat un rol important în comerțul dintre Est și Vest. Tot la Riga s-au născut mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
îmi răsună în minte inscripția de la Dârjău lăsată în limba latină de Paul din Ung pe steagul ce flutură drept deasupra capului cavalerului bărbos, pictat-am eu această lucrare, eu Paul, fiul lui Ștefan din Ung, în anul Domnului 1419, scripto scribebat et pulchram puelam in mente tenebat, și-aveam în minte o fată frumoasă, Nu-i spun meșterului despre Paul din Ung, ca să nu-i dau satisfacția să mă întrebe în ce fel de biserică se picta asta în anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Editura All, București, 2001 [titlu original: Chaos und Ordnung. Die komplexe Struktur des Lebendigen, Deutsche Verlags-Anstalt GmbH, Stuttgart, 1988] 12. Allan Cunningham, Lives of the most eminent British Painters, Sculptors, and Architects, 5 vol., Murray, London, 1829-1833 13. Constantin Daniel, Scripta Aramaica, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1980 14. Louis de Broglie, Certitudinile și incertitudinile științei, Editura Politică, București, 1980 [titlu original: Certitudes et incertitudes de la science, Editions Albin Michel, Paris, 1966] 15. ***Dictionary of Classical Mythology, Brockhampton Press, London, 1995
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Smolin, Spațiu, timp, univers, Trei drumuri către gravitația cuantică, Humanitas, București, 2002 [titlu original: Three Roads to Quantum Gravity, Weidenfeld & Nicholson, The Orion Publishing Group, 2000] 64. Dumitru Stăniloae, Viața și învățătură Sfîntului Grigorie Palama, ed. a II-a, Editura Scripta, București, 1993 [1938, Sibiu] 65. R. Steiner, Cunoașterea inițiatica, Ed. Arhetip-Renașterea Spirituală, București, 1994 66. R. Steiner, Esoterismul Creștin, Propunere de Cosmogonie Psihologică, Ed. Univers Enciclopedic, București 67. R. Steiner, Universul Pămîntul și Omul Mitologia egipteană și civilizația contemporană, Ed.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
șapte palate divine (ebr. H K L "palat"; Hekalot "palate divine"; tratatele numite Hekalot se referă la "sălașurile/palatele divine"), ca și cînd ar intra în aceste spații transcendente, văzînd ce se află în ele. (Vezi descrierile lui Constantin Daniel, Scripta Aramaica, 1980, pp. 242-244, 266). Prin această tehnică, așadar, se dobîndea o stare mentală de "transimanență" / "endoexterioritate" mentală: cu trupul în afara sferei transcendente, cu mintea în interiorul acestei sfere, omul ca întreg fiind prin urmare în ambele sfere simultan. Hartă Orașului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Vala, ÎI, 112. 214 Ibid., VII, 331. 215 Ibid., VIII, 221. 216 S. Foster Damon, A Blake Dictionary, 1973, p. 416. 217 Vala, VI, 225. 218 Jerusalem, 44, 21-22. 219 Vala, I, 190-193. 220 Ibid., I, 214-218. 221 C. Daniel, Scripta Aramaica, p. 257. 222 Vala, VI, 273. 223 Ibid., VI, 283. 224 Ibid., VI, 282. 225 Termen tradus de Klaus Mylius (Wörterbuch Sanskrit-Deutsch, 1975, p. 525) prin "Oberkönig" cu sensul de "rege suprem", "rege suvrean" (care nu are nici un alt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]