88,469 matches
-
fi validat sau avem a face pur și simplu cu o eroare? L-am putea oare disocia pe Chamfort, care credea că "gluma trebuie să facă dreptate și să îndrepte toate năravurile" de "realist-socialiștii" noștri care-l socoteau pe autorul Scrisorii pierdute un "critic nemilos al orânduirii burghezo-moșierești"? - Parțial, răspunsul a fost dat în paragraful anterior. Fără a fi, neapărat, o "dăscăleală", satira aduce a "cenzură" și, uneori, a "punițiune". Cum întrebarea-ți de acum se referă doar la (patru) dramaturgi
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
Nazaria Buga Sigilii acum voi citi din scrisorile din cealaltă parte a orașului, din Ancienne Route; îmi va trimite ea roua de pe teologia imaginii, apanthisma de seară voi primi - din poezia lacurilor - maceratul de aur, pana de vultur și calul său, pentru ziua de dresare a șoimului, pe
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
cununa de spini de la capătul crucii. Semne căința privirii, căința mîinilor, căința auzului căința gurii căința părului în sfîrșit, în camera cea de taină a inimii căința cuvintelor și a simțămintelor - mărturisirea întru căință căința primei raze în fața ghiocelului înghețat. Scrisori din Audia 1. Lumina care stă peste Audia vine din deal, din stea, din turlă, din cușmă. 2. Lumina care stă peste cel ce se roagă vine din Psalmi, din ieslea de la Betleem, din cruce. 3. Rusalina, Sentia, Tisia, Aburia
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
rânjind. Mă durea capul, ceafa și rădăcina cerebelului. îmi era frică - pierdusem controlul asupra înfățișării mele. - Ce vreți? l-am întrebat aspru. A surâs cu nerușinare răspunzând în limba noastră maternă: - Linné, ce mai statuie, nu? Știați că există o scrisoare înăuntru? - Necenzurată? Există scrisori care abia după 200 de ani ajung la destinație - o parte din ele dispar, oprite de o cenzură invizibilă. Vor depune mărturie despre mizeria cenzorilor. Pe chipul urmăritorului se desenase un surâs nesigur. - Aveți dreptate, a
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
ceafa și rădăcina cerebelului. îmi era frică - pierdusem controlul asupra înfățișării mele. - Ce vreți? l-am întrebat aspru. A surâs cu nerușinare răspunzând în limba noastră maternă: - Linné, ce mai statuie, nu? Știați că există o scrisoare înăuntru? - Necenzurată? Există scrisori care abia după 200 de ani ajung la destinație - o parte din ele dispar, oprite de o cenzură invizibilă. Vor depune mărturie despre mizeria cenzorilor. Pe chipul urmăritorului se desenase un surâs nesigur. - Aveți dreptate, a răspuns el. Dar poate
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
o spargere la editura noastră - geamurile mari s-au făcut țăndări, lucruri și hârtii importante au dispărut. Un haos pur. Am sunat din nou în Elveția îngrijorată de viața soțului meu. Telefonul suna în gol. Pe la ora zece au sosit scrisorile anonime - se vedea că erau trimise de același expeditor. Amenințările brutale cu jigniri tipice pentru argoul țării în care am văzut lumina zilei. Sufăr de insomnie și mama e în gândurile mele mereu. Când ies pe stradă aud o voce
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
de lut, încredințându-mă cu totul tăcerii meditative din interiorul pietrelor. La miezul nopții m-a sunat soțul meu din Elveția spunându-mi că primisem un pachet de la mama - un pachet întârziat de cenzură. El deschisese pachetul și găsise o scrisoare și o bluză albă trimise de ea. O bluză brodată alb pe alb, cu un guler croșetat semănând cu Calea Lactee. Mama îmi scria despre apartamentul meu din București - fusese spartă yala și oameni necunoscuți jefuiseră toate lucrurile mele. Vecinii nu
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
creadă că: -da, vedeam, deși gestul meu însemna mai curând: -Ei și!... Și: -ce importanță au toate astea?... Dacă nu chiar: -Ducă-se dracului!... -Ducă-se cu toții dracului!... Până ce într-o zi m-am trezit - fără să mă trezesc cu totul - cu scrisoarea, cam agramată și în termeni deosebit de confuzi, anunțându-mă că Partidul și Guvernul inventaseră încă o nouă lege în baza căreia, printre mulți alții, eram pus pe liber. Scurt și înfipt. În fine, în chip de încheiere civilizată - de fapt
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
revista ”The Orthodontic Materials Insider”, În traducere liberă Revista intimă a materialelor ortodontice. Publici această revistă de specialitate de 23 de ani și o trimiți În multe țări. În fiecare număr ai articole personale și observații critice, care judecând după scrisorile pe care le primești sunt foarte apreciate. Personal, sunt tentat să cred că trăsătura care te caracterizează cel mai bine este cea de cercetător și om de știință. Cred că ai ajuns om de afaceri din necesitate, nu din Înclinație
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
pofta ta speriată Cu nevoia ta de femeie împinsă cu forța prin fante subțiri de bancomat Desfîcîtorul argintat de conserve Diminețile nu au uși, nu au ferestre, nu au nimic, mi-ar trebui totuși ceva, să găsesc în cutia de scrisori un bilet despre mine, sau un abonament la un tren de mare viteză, sau carnetul meu de cecuri în alb, sau măcar o daltă subțire ca un desfăcător argintat de conserve cu care să deschid o scoică fără să mă
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
potențiali nemulțumiți, printre care și Victor Branea, ridicat a doua oară, în casa Mariei Obrenovici s-a instalat Poșta pentru Străinătate. în hall-ul cu vitralii și în fostul salon s-au pus ghișee de placaj: de aici plecau și veneau scrisorile, iar la etaj corpul de elită al secției de control a corespondenței, muncea pe rupte. Peste circa 8 ani, atunci cînd fostul ultim proprietar al casei, secretar de stat în guvernul Antonescu, aflat, în mod miraculos, încă în viață, chiar dacă
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Ana Blandiana, Fosforescența putregaiului, Poemele absenței, Dir Reise auf dem Todesstreifen, apărut la Berlin, Leandrii Greciei, Cântecul lumînării, RamaDaNu, Jar și lebădă. Din volumul în curs de apariție, Poeme elvețiene, din care oferim cîteva cititorilor noștri. (C. B.) Poeme elvețiene Scrisoare din Negreni Azi fiind ziua mea de naștere, am fost la mormintele părinților mei. Colina ce le veghează mi-a șoptit întîia floare. V-o dăruiesc să vă vestească primăvara. Acea luminoasă tristețe a fost alungată în scurt timp de
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
Această ipoteză, lansată malițios de către inginerul Bașaliga, distruge însă mitul iubirii dintre prinț și K. F. Inginerul Bașaliga și locotenentul Copaciu merg însă mai departe în distrugerea acestei legende care face farmecul locului: o percheziționează pe K. F., îi confiscă scrisorile și răspândesc zvonul că ele sunt confecționate de femeia singuratică, abandonată. Bătrâna nu rezistă umilinței și va muri. Cu ea piere o lume, tocmai cum doresc cei doi odioși și discreți persecutori. Vladia, obsedată de propriul trecut, se năruie. K.
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
iubita mea cîntă unul după altul și cîntecul meu de botez și cîntecul meu de moarte din miezul pietrei galbene se răspîndesc în văzduh și cîntece de nuntă și cîntece de înmormîntare din miezul pietrei galbene iubita mea îmi trimite scrisori în care așează poemele pe care le-am scris ieri imediat după ce am murit din miezul pietrei galbene iubita mea nu se mai satură să mă privească în ochi din miezul pietrei galbene iubita mea cu părul galben și negru
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
culturii. 12 ianuarie, 2009 N.B. Toate formulările de răspuns ale lui Octavian Paler conțin un tragism asumat; este drept, la o vârstă care apasă timpul trecut, condensându-l În clipe, pe care autorul Îl derulează prin poemul Avem timp (din Scrisori imaginare). Sorescian, Încheie: „avem timp pentru toate/nu e timp doar pentru puțină tandrețe./ Când să facem și asta, murim”. Invoc aici o observație a lui Schlegel: „Subiectul tragediei e o luptă Între existența externă, finită, și aspirația interioară, infinită
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
doi și amânarul de iasca ai iubirii pierdute... Azi, mai mult decât ieri, mă recunosc Într-o frunză de dud, În cochilia melcului tandru, În tine sfiire cu ochi de peruzea... În rest, etrusce sfiiri și abanosul Împreunării sub lacrimi... SCRISOARE CĂTRE APOLLINAIRE „Et tu observes au lieu d'écrire ton conte en prose La cétoine qui dort dans le coeur de la rose...” („Zone” G. Apollinaire) Neștiut Păstor al cerului sângeriu, azi, turma mioarelor vântur. Află și tu, niciodată nu voi
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
Nyssa. Sfântul Grigorie al Nyssei și Sfântul Macarie instilează interpretarea lumii ca și comuniune supremă cu Divinitatea în psyche-ul creștinismului, și o fac astfel încât devine asociată cu primirea harului Duhului Sfânt. În privința problemei priorității, în cazul dezbaterii legate de Marea Scrisoare a Sfântului Macarie și de lucrarea De Instituto christiano a Sfântului Grigorie, experții acceptă la momentul actual influența Sfântului Macarie ca fiind anterioară și formatoare<footnote De aceea nu am considerat superfluă alcătuirea unei tratări paralele a cele două teme
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
1. SURSA LUMINII. Eminescu descrie odaia sa În câteva poezii și scrisori care, puse cap la cap, pot da o imagine a spațiului ideal de lucru și odihnă. Zicem spațiu ideal, pentru că pare același, deși adresele sunt diferite și chiar orașele sunt diferite: Iași ori București, poate chiar Viena pentru Noaptea (1871
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
noaptea patul. Chiar dacă momentul În sine al ruperii de muncă este important, ne va interesa, mai Întâi, ceva de dinaintea lui, și anume lumina din odaie: de vreme ce-și caută patul, Înseamnă că cel muncit a stins-o. Ca În Scrisoarea I: Când cu gene ostenite sara suflu-n luminare. Pentru versul acesta am Îmbinat câteva tradiții editoriale, și, În căutarea obiectului propriu-zis, a sursei luminii, ele trebuie deslușite filologic. Prima tipărire a Scrisorii I, din Convorbiri literare, 1 februarie 1881
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
cel muncit a stins-o. Ca În Scrisoarea I: Când cu gene ostenite sara suflu-n luminare. Pentru versul acesta am Îmbinat câteva tradiții editoriale, și, În căutarea obiectului propriu-zis, a sursei luminii, ele trebuie deslușite filologic. Prima tipărire a Scrisorii I, din Convorbiri literare, 1 februarie 1881, are termenul luminare, ca În manuscrise. Așa se păstrează cuvântul În toate cele 11 ediții ale lui Titu Maiorescu (1883-1911) și În ediția lui G.Bogdan-Duică (1924). I. Scurtu (1909) schimbă Însă: lumânare
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
sufla În lumânare, cum mai facem azi de ziua cuiva ori prin biserici și a sufla În luminare este alta, adică poate să se refere la sursa luminii În general: flacără de lampă, felinar, lemn, gaz aerian, lumânare etc. În Scrisoarea I este vorba despre lampă, și vom arăta de ce. Mai Întâi, Însă, să ne aducem aminte de atmosfera din poezia Noaptea (1871, cu 10 ani Înainte). Edițiile curente, de astăzi, au: Lumânarea-i stinsă-n casă... somnu-i cald, molatic, lin
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
pune puncte de suspensie după ea este de la sine Înțeles că o izolează, deci construiește mai Întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează, așadar, constant În zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu 'n luminare și instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel larg dar mai mare decât cel strâns. Sunt, În toată poezia sa tipărită la Convorbiri, trei sau patru forme ale acestui apostrof mediu, cea mai ușor de Înțeles fiind aceea din Scrisoarea IV: Povestesc ele 'n de ele, unde avem de-a face cu un calup de cuvinte, cu o rostire egală. În imaginea luminării, Însă, acest apostrof trebuie considerat strâns. Eminescu are multe locuri unde cere lectură imitativă, adică așa cum se
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
al expresiilor, iată Încă două locuri din aceleași poezii. Eminescu are așa: Căci perdelele'ntr'o parte când le dai și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele'ntr-o parte. Să se observe: În Noaptea (1871) are cratimă În Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru Într'o / Într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele 'ntr'o parte, și vițele 'ntr'o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă Într-o (singură) parte
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
adresă precisă, În schimb poate să ne lămurească În privința luminii din interiorul odăii. Manuscrisul și prima publicare (Nerva Hodoș,1902) ne vorbesc despre luminare: Încet te-ardici și sufli 'n luminare. Este aceeași expresie pe care am Întâlnit-o În Scrisoarea I: Când cu gene ostenite sara suflu'n luminare. Am dedus că acolo este vorba de lampă, poate aceeași din Singurătate (A târziu când arde lampa) și că poetul suflă Încet și prelung deasupra sticlei de lampă ori jos, În
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]