1,205 matches
-
pus În Cafeaua cu lapte Și cu lingurița l-a amestecat A băut cafeaua Ceașca a lăsat Fără să-mi vorbească A scos o țigară A fumat tăcut s-a jucat cu fumul - Cercuri a făcut - A pus calm tot scrumul Într-o scrumieră Fără să-mi vorbească Fără să mă privească Și s-a ridicat Și-a pus pălăria Cu un gest distrat Și-a luat pe umeri Mantaua de ploaie Pentru că ploua Apoi a plecat A plecat În ploaie
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
operație esențială în mecanica creației artistice", prin care "gândul se întoarce asupra lui însuși" nu din "lene" și "lipsă de vitalitate" (ca în cazul anterior), ci sub imperativul unei "combustiuni lăuntrice" în urma căreia "după scurgerea verii rămâne pe vechiul birou scrumul unui morman de hârtie înnegrită". După cum se observă, primele două situații definesc moldovenismul prin raportare la sentimentul timpului și la conștiința istorică, pe fondul unei psihologii comune ("naturale", "mecanice") și al unei atitudini afirmative față de viață și de valorile ei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rar la un popor îndobitocit și înveninat de balele copoșilor care niciodată n-o să-i ierte lui Porumboiu că le-a smuls de sub labele lor păroase și prădalnice o părticică din țara asta pe care ei doreau s-o facă scrum. Muzica de Vivaldi pusă pentru vacile de lapte la ferma sa de la Târzii sună pentru copoșii cu dinții rânjiți de un sentiment vindicativ, atroce, exact ca niște clopote de înmormântare și de aceea scheaună de câte ori au prilejul ca niște căței
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
prea mari, până la jumătatea lobului urechii, parțial cărunți, înzestrat cu un început de chelie destul de vizibilă. Purta o geacă de sezon Edelweiss, căptușită discret, dintr-un material creponat, neșifonabil, de culoare nedefinită, cu o nuanță foarte apropiată de cea a scrumului de țigaretă fină. Sub geacă se vedea o vestă lucrată de mână, din mohair. Geaca, cu multe buzunare, pe care datorită căldurii a dezbrăcat-o și a agățat-o în cui, se asorta perfect cu vesta, precum și cu pantalonii din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu) - asociere (contiguitate) de tip senzorial: accentuează paradigma lirismului subiectiv, esențializând percepții și emoții: De plânge Demiurgos, doar el aude plânsuși (M. Eminescu); Stihuri de groapă, / De sete de apă / Și de foame de scrum, / Stihurile de acum. (T. Arghezi); - contiguitatea de tipul dependenței: se concretizează mai ales prin numirea unei părți a trupului omenesc, în locul însușirii/calității/acțiunii (cap, frunte, tâmplă - metonimii pentru cugetare/inteligență/rațiune; inimă - metonimie a sensibilității, a bu nătății etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ca să nu sarateodată ce sunteți - niște mișei! (M. Eminescu) Imprecația: Figură retorică prin care se exprimă, în tonalități de blestem, dorința de a pedepsi pe cineva: Uscasar izvoarele toate și marea, / Și stingesar soarele ca lumânarea. / To peascăse zarea ca scrumul. / Funingini, cenușa, sacopere drumul. (T. Arghezi) 2.10. Repere prozodice ale textului Deși în mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
6 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: [............................................................] Cu aripi adormite în dimineața lunii Saștept să mi sentoarcă în streașină lăstunii? Saștept poateamintirea săși mai încerce cheia La poarta dintre dafini, saștept cumva scânteia Luminilor pierdute în pulbere și scrum? La mine nu mai urcă dea dreptul niciun drum; Deabia o cărăruie, o dâră ca de fum. Nu intră nicio ușă, nam prag, nam pălimar, Doar stelele sengână cu noapteantrun arțar. Ce să aștept să vie și ce să înțeleg
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
așteptări. 7. Epitetul din structura Cu aripi adormite [...] lăstunii sugerează neputința înălțării, imposibilitatea zborului, deci absența elanului ascensional care impulsiona altădată eul liric și toți lăstunii idealurilor sale. În același registru al disperării se construiește și dubla metonimie pulbere și scrum. Substituind - pe baza unei relații logice - conceptul abstract de „gol existențial“ prin simboluri ale derizoriului, metonimiile sugerează deșertăciunea oricăror iluzii, stingerea oricăror zadarnice speranțe. Cei doi termeni metonimici aduc în poezie motivul biblic „vanitas vanitatum“, care stă la baza mesajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
leul, vulturul. Secvența a doua definește poezia care ilustrează estetica urâtului prin simbolul gropii, sugerând apartenența la teluric, existența într un spațiu inferior și moartea: Sunt stihuri fără an / Stihuri de groapă / De sete de apă / Și de foame de scrum / Stihurile deacum. Prin apelul la sfera senzorială este sugerată menirea poetului de a scrie nu numai despre lumina spiritului omenesc, ci mai ales despre limitele condiției sale de ființă biologică, despre căderile și înălțările omului, ființă imperfectă, vinovată. Stihurile fără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
multe burse și stagii de cercetare În domeniul universului concentraționar. Este director de program În cadrul Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, din Cluj. Adrian Cioroianu este doctor În istorie, conferențiar la Facultatea de Istorie a Universității din București. Volume publicate: Scrum de secol. O sută de povești suprapuse, Curtea Veche, București, 2001; Focul ascuns În piatră. Despre istorie, memorie și alte vanități contemporane, Polirom, Iași, 2002; Ce Ceaușescu qui hante les Roumains. Le mythe, les représentations et le culte du Dirigeant
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
voință; zi; ziua de mîine (1); 767/283/77/206/0 arde: foc (303); focul (75); frige (29); flăcări (28); flacără (19); stinge (15); casa (11); căldură (10); durere (9); fum (9); flacăra (8); incendiu (8); iute (7); lemne (7); scrum (7); casă (6); fierbinte (6); inima (6); lemn (6); roșu (6); cald (5); aprinde (4); ardei (4); frică (4); hîrtie (4); pompieri (4); suflet (4); apă (3); se aprinde (3); arsură (3); dispare (3); distruge (3); iad (3); joc (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mare; nu mereu; merg; de mijloc; moarte; mod; munte; nesfîrșit; nou; oportunități; noi oportunități; pădure; spre pădure; persoane; petrec; de plecare; spre pocăință; portiță; potrivită; poveste; prieteni; problemă; pustietate; răspuns; regăsire; de regăsire; de rezolvare; ruta; rută; salopetă; scăpare; scări; scrum; scurtă; scurtătură; sens; serată; solicitare; fără spini; stînga; succes; suflet; șansă; șosea; tei; traseu; tren; trunchi; țintă; urcuș; urmare; urmă; vocație; variantă; vechi; verde; verdeață; în viață; vieți; spre viitor; vis; vizită; de-o vreme (1); 793/170/41/129
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frige (10); mare (9); pasiune (9); puternic (9); ars (8); brichetă (8); flăcări (8); lemn (8); pară (8); tabără (8); arsură (7); durere (7); arzător (6); ardere (5); iad (5); cenușă (4); paie (4); pericol (4); portocaliu (4); rug (4); scrum (4); de tabără (4); veșnic (4); viață (4); chibrit (3); element (3); frică (3); grătar (3); jar (3); mistuitor (3); pompieri (3); putere (3); rău (3); scînteie (3); sobă (3); șemineu (3); a arde (2); arșiță (2); casă (2); cărbune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
masiv; materie; măslină; de mesteacăn; metal; molid; mult; muncă; munte; natural; naturalețe; negru; nemișcat; nou; obiect; oxigen; pal; parte a copacilor; pat; pentru foc; picior; plastic; plop; poartă; popa; prețuit; proaspăt; prost; puritate; pustiu; ramură; răsuflare; rupt; salcie; salcîm; scris; scrum; secetă; semn; de sicriu; silvică; slăbiciune; spătar; stabil; statuete; de stejar; Ștefan; tablă; tata; tăios; temelie; textură; tîmplar; tîmplărie; trainic; trec; unt; untdelemn; vară; vechi; veșnicie; vopsit; ziar (1); 805/190/64/126/0 leneș: puturos (100); harnic (49); somn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cel Bătrîn; miros urît; moartea; monument; morți; movilă; mumie; neant; necaz; neființă; nemurire; niciodată; om; orice; păcate; părinții; persoană dragă; persoane; piatră de la mormînt; de piatră; plecare; pomană; popă; preot; punct final; răutate; război; refugiu; respect; rudă; rude; scîndură; scîrbă; scrum; singurătate; somnoros; stare; statuie; strămoșesc; suspine; Ștefan cel Mare; tatăl meu; tragedie; trecut; văleu; văruit; pe veci; vechi; fără viață; viermi (1); 792/184/78/106/0 mort: viu(104); decedat(55); rece(35); tristețe(35); durere(31); sicriu(25
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neîngrijit; nemerituos; nepăsare; neplăcut; nesănătos; de nisip; din ochi; oraș; paf; paragraf; păcat; părăsit; pe; pete; pîclă; pleavă; prăfuit; prăjitură; primar bun; pulberi; pungă; pustietate; putoare; raft; respir; nu pot respira; rîs; roșu; Sahara; la sat; sărăcie; scame; schimbător; scîrbos; scrum; scump; senin; sentiment; singurătate; spală; spăl; de spălat; spulbere; statut; strălucitor; străzi vechi; substantiv; substanță; sufla; sufocare; supărată; sur; și; șlefuit; ștergere; tablă; taină; televizor; trage; de tras pe nas; tu; țărnă; uliță; umed; uscat; uscăciune; usturător; de usturoi; ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
după masă. Remedii tradiționale Redați într-o frază scurtă toate frustrările, supărările și ura care vă împovărează și scrieți-le pe o foaie. Repetați de cât mai multe ori fraza, apoi ardeți hârtia și urmăriți-o cum se preface în scrum (fiți foarte atent, poate că e mai bine să o ardeți afară din casă). Duceți cenușa într-un loc în care bate vântul și împrăștiați-o. Faceți aceasta o dată pe zi. Ascultați un cântec trist. În unele cazuri, procedeul dă
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu) - asociere (contiguitate) de tip senzorial: accentuează paradigma lirismului subiectiv, esențializând percepții și emoții: De plânge Demiurgos, doar el aude plânsuși (M. Eminescu); Stihuri de groapă, / De sete de apă / Și de foame de scrum, / Stihurile de acum. (T. Arghezi); - contiguitatea de tipul dependenței: se concretizează mai ales prin numirea unei părți a trupului omenesc, în locul însușirii/calității/acțiunii (cap, frunte, tâmplă - metonimii pentru cugetare/inteligență/rațiune; inimă - metonimie a sensibilității, a bu nătății etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ca să nu sarateodată ce sunteți - niște mișei! (M. Eminescu) Imprecația: Figură retorică prin care se exprimă, în tonalități de blestem, dorința de a pedepsi pe cineva: Uscasar izvoarele toate și marea, / Și stingesar soarele ca lumânarea. / To peascăse zarea ca scrumul. / Funingini, cenușa, sacopere drumul. (T. Arghezi) 2.10. Repere prozodice ale textului Deși în mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
6 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: [............................................................] Cu aripi adormite în dimineața lunii Saștept să mi sentoarcă în streașină lăstunii? Saștept poateamintirea săși mai încerce cheia La poarta dintre dafini, saștept cumva scânteia Luminilor pierdute în pulbere și scrum? La mine nu mai urcă dea dreptul niciun drum; Deabia o cărăruie, o dâră ca de fum. Nu intră nicio ușă, nam prag, nam pălimar, Doar stelele sengână cu noapteantrun arțar. Ce să aștept să vie și ce să înțeleg
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
așteptări. 7. Epitetul din structura Cu aripi adormite [...] lăstunii sugerează neputința înălțării, imposibilitatea zborului, deci absența elanului ascensional care impulsiona altădată eul liric și toți lăstunii idealurilor sale. În același registru al disperării se construiește și dubla metonimie pulbere și scrum. Substituind - pe baza unei relații logice - conceptul abstract de „gol existențial“ prin simboluri ale derizoriului, metonimiile sugerează deșertăciunea oricăror iluzii, stingerea oricăror zadarnice speranțe. Cei doi termeni metonimici aduc în poezie motivul biblic „vanitas vanitatum“, care stă la baza mesajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
leul, vulturul. Secvența a doua definește poezia care ilustrează estetica urâtului prin simbolul gropii, sugerând apartenența la teluric, existența într un spațiu inferior și moartea: Sunt stihuri fără an / Stihuri de groapă / De sete de apă / Și de foame de scrum / Stihurile deacum. Prin apelul la sfera senzorială este sugerată menirea poetului de a scrie nu numai despre lumina spiritului omenesc, ci mai ales despre limitele condiției sale de ființă biologică, despre căderile și înălțările omului, ființă imperfectă, vinovată. Stihurile fără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Mereu era cîte ceva aiurea. Uneori gătea tata. Puh, făcea mîncărurile cam arse. Se grăbea, punea mult ulei, că știa să gătească numai ce se scaldă în ulei, și dădea focul la mare, apoi uita de mîncare și se alegea scrumul din partea mai apropiată de fundul tigăii a cărnii și legumelor aruncate de-a valma acolo. Le repeta de fiecare dată că arsura e mai bună pentru stomac. Prima dată poate a fost o glumă, dar chestia-i că tot o
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
avut dreptate: în margarina întinsă pe feliile de pîine mucegăită, pe care taică-su le așezase într-un mod pe care-l credea estetic pe farfurie, sub forma unei flori cam blege sau ceva de genul, a descoperit urme de scrum de țigară, iar pe alta fire de praf și de păr. Pariu că o scăpase pe jos și, ca să nu consume alta că hrana-i prețioasă, o curățise într-o oarecare măsură, dar nu suficient. Bătrînul s-ar fi supărat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
spațiul carceral, fără uneltele scrisului, poetul încearcă să scrie versuri "cu unghia pe tencuială", cu slabele sale forțe creatoare. Dar versurile ("stihuri fără an") fuseseră săpate în sufletul artistului: "Stihuri de groază/ De sete de apă/ Și de foame de scrum". În condiții de claustrare, artistul nu se mai regăsește pe sine în calitate de creator, harul poetic ("unghia îngerească") s-a tocit de atâta efort. În final, în atmosfera sumbră e întuneric, ploaia se aude "departe afară" și poetul simte durerea ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]