4,690 matches
-
cu riscul de a călca pe un scorpion. Ultimii kilometri îi făcu aproape târându-și picioarele însângerate, ce păreau să cântărească mai mult decât restul corpului - și când, în sfârșit, se prăbuși în cortul cel mare, avu senzația că se scufundă pe veci într-un abis fără fund. Gacel îl lăsă să se odihnească, în timp ce umplu ochi jgheabul pentru adăpat animalele. Lăsă o parte din animale să bea, convins că stomacurile lor erau în stare să digere uleiul fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să crîcnească? Foștii, cum zic ei, și-au cam lăsat oasele prin Închisori și cei ce reprezentau o valoare și ar fi avut Într-adevăr ceva de spus și-au luat tălpășița. De ce crezi că asistăm la exodul ăsta? Se scufundă corabia, domnule, cine are stofă de sinucigaș rămîne aici și tace, cine nu, se mută pe altă planetă. Auzi, bomba mea cu efect Întîrziat! Iluzii, mon cher, iluzii. Păi sigur, scepticismul tău funciar, Înțelepciunea ta pasivă de om care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ușor, simți cum Încep să-ți vibreze mușchii feselor și ai gambelor, cum ți se Înfioară firele de păr pe spinare, Îți Îngropi obrazul Într-o pernă moale, jilavă, În care a asudat cu cîteva secunde Înainte fața altcuiva, te scufunzi Într-un cîmp de particule electrice, Într-un soi de magnetism insesizabil, parcă te-ai afla În sfera de gravitație a unor organe străine cu care intri fără voia ta Într-o conexiune grețos de intimă. Între ficatul domnului cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
noapte rămășițele unei case demolate, ce se Întîmplă cu ființa mea? Am să-mi inventez afinități cu vecinii. Am să-mi adaptez tot ce este neasemănător În mine la un prototip universal, intru de bunăvoie În patul lui Procust. Mă scufund. Sună. Acum s-a găsit să vină. Imediat, strig. Iau repede căldarea de sub chiuveta din bucătărie și dau drumul la robinet. GÎlgîitul jetului de apă În găleată acoperă țîrÎitul soneriei care cu cît se estompează devine mai insistent. Da, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
unde mă născusem spre a-l lepăda În lumină, Îmi văd nisipurile, cochiliile goale ale subțiorilor, apa tulbure Într-o lagună uitată, apa din uterul meu. O să-și spele trupul cu o bucată de săpun găsită În buzunar, o să se scufunde În această apa neschimbătoare, mereu schimbătoare ca o zi de ianuarie cu drumuri ascunse sub piele. Cer senin, Înghețat, ochi de sticlă. Urcă băiatul și urcă. Se-ndepărtează Bătăi puternice În ușă. Un glas butucănos de bărbat. — Doamna Almosnino! Doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
locuiești în casa aceea când ploua. Sigur că acoperișul ne făcea probleme, nefiind reperat de atâta vreme, dar necazul cel mare era cu fundația. Dealul era făcut doar din lut, iar când ploaia venea în jos pe deal, fundația se scufunda în noroiul moale. De-aceea era cenușă în curte, ca să poți merge pe-acolo după ploaie. Dacă te duceai pe deal după o ploaie, erai însă nevoit să porți cizme. Când m-am uitat prima oară la casă, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
În unele zile, fusta părea că îi stă pe șolduri, însă altă dată îi ajungea până la piept și alteori până unde ar fi trebuit să se afle talia. Probabil că avea un buric foarte mare, fiindcă rochiile subțiri i se scufundau adânc pe la stomac. Într-o zi se aplecase peste banca mea să corecteze o lucrare și i-am mirosit respirația pentru prima oară. Nu-mi dădeam seama unde mai simțisem mirosul acela, dar știam sigur că l-am mai simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
trebuia să fac altceva. Mă gândeam că e mai frig și mai întuneric la mama în cameră. Sub pătură, îi puteam distinge forma, dar nu foarte clar. Singurele părți care îi ieșeau în evidență, erau picioarele și capul. Restul era scufundat și părea să facă parte din saltea, dar eu știam că e acolo, ceea ce mă înfricoșa. Mi-am pus mâinile sub ea și am ridicat-o, fără să dau la o parte pătura cea veche. Era mai grea decât mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
povestit tot. - Nu ți-am povestit nimic, mamina! Benedetto avea fața roșie de surpriză. - Pentru că tu nu înoți bine, nu știi ce însemnă să plonjezi în adânc, a suspinat Beppo. - Dacă ai ști, mamina, ce înseamnă pentru noi să ne scufundăm în apă, explică Benedetto, e ca și cum ai căuta urme de geniu în apă, e ca un exercițiu de stil. Edith se uita uimită la el. Beppo era mândru că fiul lui era cu el, gata să-l urmeze orbește peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
un colac de salvare. Atârnam cu brațele de stâncă împreună cu alții, vineți de frig ca niște struguri mov. Am văzut din depărtare cum bucata de gheață pe care se aflau orchestra și pianul s-a înclinat, apoi s-a răsturnat, scufundându-se ca un vapor împreună cu toți cei care se aflau acolo. Mikael căzuse în marele vârtej și ieșea din când la suprafață, arătându-și dinții albi de sidef. Am stat încleștată de stâncă minute lungi ca o eternitate. Aveam senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
-o: - Ce bine că suntem împreună, draga mea! Oamenii se uitau împrejur, pisica își schimase locul și trona acum de pe o etajeră ca o statuie. - E aici cu mine, în lumină albastră, spuse Rudi, după care tăcu. Ochii i se scufundaseră în orbite. Pupilele dispărură în spatele pleoapelor. Dar corpul îi era cald, ca și cum ceva mai ținea încă de viață. Mâinile se odihneau pe piept și șalul de rugăciune forma valuri și imaginea unor pene împietrite. Menora fusese așezată la capul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
de Deasupra, încremenind orice altă activitate a norilor, care rămaseră interziși. Pe imensa plajă a serenității apărură primii spectatori. Pășeau încet, încercând să nu perturbe activitatea celor șase Ionescu. Sute de mici mecanici asigurau trecerea infinitelor cabluri pe sub Marea Aerului, scufundându-se rând pe rând, în timp ce mulți alții ridicau boxe cu forme de clepsidre și statui celebre în cele mai neașteptate și mai îndepărtate locuri ale Lumii de Deasupra, pentru a asigura o sonorizare demnă de Lumea de Sus. Norii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
celor care o locuiesc și vizitează a căpătat ea însăși viață, identificându-mă astfel rapid drept dușman al ei și vrând acum să mă nimicească? Iată că... într-adevăr, ceva se întâmplă... iar eu nu par să-mi revin. Mă scufund mai repede probabil decât ar face-o cel mai dens astru existent căzând în oceanele și mările planetelor. Ce se petrece, Fiu al Domnului, tocmai eu, despre care credeam că aș putea muta munții din loc cu puterea și credința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
subțire de vegetație era numai pietriș mărunt și nisip. Ocoli grămada de pietriș pornind voinicește în sus spre marginea luminișului. Muntele se ridica de aici aproape vertical, într-un arc semicircular ce înconjura poiana. Molizi groși acopereau peretele de stâncă scufundat în umbră. Călcă pe ceva și, coborându-și privirea descoperi două șine ruginite așezate pe traverse improvizate de lemn. Simți cum îl cuprinde bucuria și, exaltat, începu să meargă în lungul lor. Găsi gura minei imediat, după un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Toma simți cum începe să alunece pe un tobogan lung. Senzația de cădere îi ridica stomacul în gât, iar el se străduia în continuare fără succes să se ridice de jos. Auzi pași ce alergau în jurul său, după care, se scufundă în beznă. Se trezise la spital, în salonul de terapie intensivă. Durerea surdă în piept nu-i dădea voie să se miște. Probabil că gemuse fără să-și dea seama, pentru că o asistentă apăru repede lângă el ca să îi verifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
foarte ciudată, de parcă întreaga fire rămăsese în așteptare. Își simțea tălpile picioarelor înghețate, de parcă ar fi mers desculți. Privi în jos și se cutremură, ceața groasă se ridicase deja până deasupra gleznelor și urca spre genunchi. Toată aleea era acum scufundată sub valurile albicioase ce se întindeau până dincolo de gardul viu de pe partea cealaltă. Dinspre lacul, aflat acum în dreapta lor, se scurgeau cu viteză vălătuci groși care se lipeau de caldarâm. Avea senzația că merg prin apă, nu mai vedeau drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
declară Cristi după un moment de tăcere. Nu poate fi nimic adevărat. S-au mai petrecut accidente, încercă Ileana să-i explice. Câțiva dintre tinerii ce s-au aventurat să înoate în larg au fost înghițiți de ape, s-au scufundat și niște bărci prinse de vârtejuri, însă totul s-a petrecut la lumina zilei și nimeni nu dădea crezare vorbelor din bătrâni. Oamenii sunt înghițiți de ape peste tot, nu numai aici. Acum însă mi-am schimbat părerea. Tot nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
coasta în două. Era mai mult un izvor, un firișor de apă ce se scurgea la vale. Păși ușor peste albia îngustă și se avântă mai sus. Aici, iarba făcuse loc unui covor gros de mușchi, în care piciorul se scufunda până la glezne. Se aplecă și luă în căușul palmelor puțină apă pe care o aruncă pe obraji. Își umezi fruntea și dădu cu apă și pe ceafă. Fără să știe de ce, avu grijă să nu spele zona unde îl sărutase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
piele. Simți o ușoară mâncărime după care totul încetă. I se părea că toiagul face parte din el, că mâinile lui sunt acum mai lungi și că poate simți podeaua camerei cu ajutorul palmelor. Dintr-o dată, camera nu mai era deloc scufundată în semiîntuneric. O lumină gălbuie părea că izbucnește din lucrurile din jur. Vedea o mulțime de detalii care până atunci îi scăpaseră. Surprins, se întoarse spre Calistrat. Bătrânul rămăsese nemiș cat cu mâinile ridicate și privirile pierdute în gol. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mie, doar lui, precum jus primae noctis, m-a scos din minți, mi-a pus la Încercare stăpînirea de sine. Dintr-odată dușumeaua galbenă de sub tălpi s-a deschis parcă sub impulsul unei perturbații tectonice și am simțit că mă scufund ca-ntr-un coșmar. Am Înțeles că acea cădere vertiginoasă putea fi curmată doar dacă săvîrșeam ceva iremediabil, eu știu, să sparg oglinda sau veioza cu abajurul roz, darul lui. Și atunci mi-au licărit În minte scrisorile. Cum apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
singur. Minutele și orele, au scurs ca un miraj. CÎteva ceasuri mai tîrziu, prins În mrejele povestirii, abia mi-am dat seama cum clopotele catedralei băteau de miezul nopții, În depărtare. Îngropat În lumina arămie proiectată de veioză, m-am scufundat Într-o lume de imagini și senzații cum nu mai cunoscusem nicicînd. Personaje ce mi s-au Înfățișat la fel de reale precum aerul pe care-l respirau m-au tîrÎt Într-un tunel de aventură și mister din care nu voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
la bizantina dezbatere și s-a mărginit să mă observe de după monoclul său cu un zîmbet voalat. Sau poate că privea doar cartea pe care o țineam În mînă. 2 În duminica aceea, norii alunecaseră din cer și străzile zăceau scufundate sub o lagună de ceață deasă și arzătoare care făcea să asude termometrele de pe pereți. La jumătatea după-amiezei, cînd să tot fi fost vreo treizeci de grade, am pornit-o spre strada Canuda pentru a mă Întîlni cu Barceló la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
unui trabuc. Șchiopătînd ușor, Începu să mă urmărească. Am bătut străzile fără nici un țel mai bine de o oră, pînă cînd am ajuns la monumentul lui Columb. Am traversat pînă la cheiuri și m-am așezat pe treptele care se scufundau În apele tenebroase, lîngă cheiul șalupelor. Cineva organizase o excursie nocturnă și se puteau auzi rîsetele și muzica plutind dinspre procesiunea de licăriri și reflexe din bazinul portului. Mi-am adus aminte de zilele cînd tata și cu mine făceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
fruntea ei mari căpitani ca Francis Drake și Thomas Cavendish, își propune să prade aurul spaniol adus din America. în 1588, invincibila Armada spaniolă, greoaie și prost înarmată, naufragiază în fața coastelor Angliei; două treimi dintre marinarii și navele ei se scufundă sub ochii echipajelor de pe vasele englezești înarmate cu tunuri mult mai precise. Atlanticul se deschide atunci din nou vaselor comerciale, îndeosebi genoveze, olandeze, englezești și franceze, redevenind un bazin comercial. în timp ce, în 1598, China îi învinge pe japonezi în Coreea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
imposibilă. Căută vreun semn care să Îi indice de unde provenea, dar nu exista decât un steag negru, care atârna de vergă. - Să ne apropiem. Trebuie să văd... și să știu, zise el și Își dădu drumul cu repeziciune la vale, scufundându-se din nou În mlaștină, urmat fără nici o tragere de inimă și de ceilalți. Smulsese spada din mâna unuia din oameni și Își croia drum secerând plantele cu avânt, cufundat În apă până la genunchi. Pâraie de sudoare Îi curgeau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]