4,809 matches
-
aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm oile și cele puse în căruță de către mama. Mi se împlinea astfel și mie, dorința de-a ajunge pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
Canalul Dunăre - Marea Neagră. Asta se întâmpla de obicei duminica, dar nu în fiecare după amiază, din cauza rigorilor de la internat, unde pedagogul era mai mare decât directorul. Mă mulțumeam, desigur, cu liberul de duminică pentru a merge pe canal la pescuit. Scule de pescuit nu aveam și nici la internat nu puteam să le țin. Mama îmi povestise că are un fel de văr la Medgidia, spunându-mi și cum îl cheamă. Nu ținuse legătura cu el până la sosirea mea la Medgidia
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
lei albastră, care erau bani de urgență, sau forță majoră. Acest caz de forță majoră tocmai sosise, căci hotărâsem să plec din oraș. M-am dus direct la așa zisul unchi, cum îi ziceam eu, cel care îmi împrumuta mereu sculele de pescuit. Când i-am povestit ce am pățit și m-a văzut în ce hal arăt, după descrierea pe care am făcut-o individului, mi-a spus că acela era unul dintre țiganii de care era plină Medgidia la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
se întâmple, dracul face în așa fel ca să se întâmple. Ce mi-am zis eu: merg, duc cărțile și la întoarcere mă opresc la Agigea și rămân la pescuit. Zis și făcut. Stabilesc cu necunoscuta ora de întâlnire, îmi iau scula de pescuit, o fixă din carbon de 8 metri lungime și găletușa cu râme de mare. Mă chinuisem vreo două ore să le găsesc prin zona Limanu, săpând în apa canalului navigabil al portului Mangalia. Ajung la Constanța și întreb
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
este Constanța, să ajung la ecluza Agigea. În vreo douăzeci de minute eram la locul de pescuit, canalul de la ecluză. Am lăsat mașina într-un spațiu unde o parcam de obicei și cu găletușa cu râme în mână, minciogul și scula din carbon de 8 m lungime așa cum am spus, m-am îndreptat cu toată emoția pescarului care se așteaptă la capturi nemaipomenite, spre malul apei. Acolo mai era un mangalean prieten de pescuit și un țigan necunoscut. Am montat eu
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
intre peștele în zona noastră. De unde. Începuse să se însereze. Când am trecut pe lângă ecluză, am văzut trei pescari care erau cu fixele pe apă. M-am gândit că acolo poate trage peștele mai bine. Îmi iau la revedere, strâng sculele și plec spre mașină. În cinci minute eram pe mal să reiau pescuitul. Umbra peretelui de la ecluză făcea ca eu să nu văd când peștele mușca și mișca pluta, așa că mereu mă trezeam cu râma mâncată. La un moment dat
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
multe mărturii istorice. http://confluente.ro/Interviu aniversar cu o doamna valerian mihoc 1362952347.html ’’Credința este ca o rădăcină pe care cresc tulpinile, florile și fructele faptelor bune.’’ - Origene Cu toate că, dat fiind faptul că tehnica era reprezentată numai de îndemânarea și priceperea lor în invenția anumitor scule, unelte, pârghii -- acestea din urmă în mod special pentru ridicat pietrele pentru înalțimi serioase! De aceea, într-un mic consens cu anumiți negativiști/pesimiști ce cârcotesc că ar fi construită la numai un an, personal îmi închipui că au fost
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
care: și-au confecționat sistemul de pârghii, au adus piatra necesară (numai la câte tone ar presupune- fiind adusă cu căruțele din carieră), au daltat-o și confecționat-o pe măsuri și parametrii, și-au inventat și perfecționat un set de scule speciale pentru construirea bisericii etc.. Cu toate acestea tind să cred că în zilele noastre în ciuda unui ajutor enorm din partea tehnicii, nu s-ar putea construi o asemenea construcție și să fie la fel de solidă în ziduri și perfectă în unghiuri
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
Când a pătruns în hrubă, a rămas uimit câte lucruri erau acolo, cât de organizați au fost hoții familiei. A dat peste o bormașină electrică, o trusă de sudură cu echipament complet, un banc de lucru cu diferite unelte și scule. A rămas pe gânduri: dacă măcar le-ar fi folosit!..Nenorociții! Câte lucruri puteau realiza cu aceste unelte! Idioții! Și mama zice să nu m-atig de ele? Mă sperie cu prostiile ei? Eu, doar vreau să muncesc cu ele. Când
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
aceste unelte! Idioții! Și mama zice să nu m-atig de ele? Mă sperie cu prostiile ei? Eu, doar vreau să muncesc cu ele. Când va veni Ghiță de acolo, i le dau intacte. Mă rog, unde e păcatul? Uite ce scule aveau și n-au făcut nimic cu ele în curtea asta! De unde le-o fi furat? Ei, lasă că am să le folosesc eu! Cu roțile de la vechitura de motoretă, cu o țeavă pătrată și alte țevi rotunde, găsite tot
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
pentru vindecare, la Topolnița. Drept recompensă pentru comportarea vitejească, pentru contribuția adusă de Buliga la înfrângerea agresorilor, Matei Bsarab îl ridică la rangul de agă , introducându-l în sfatul domnesc , întărindu-i moșiile și probabil, răsplătindu-l generos cu bani, scule, robi, etc. Este clar că acum Lupu Buliga îndeplinea funcția de comandant al întregii oștiri, nu numai al corpului de dorobanți, calitate care-i permite să procedeze la reorganizarea acestora, astfel încât să o facă mai atașată de domnie, tocmai într-
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
i-a spus: -Tu esti într-adevăr un om deosebit! După tot ce ți-am făcut, să construiești un pod! Și au stat amândoi pe pod și s-au îmbrățișat împacându-se. Deodată s-au întors spre tâmplar care își luase sculele în spate și voia să plece. Nu pleca, i-au zis ei, măi găsim noi încă ceva de lucru pentru tine, pe aici! Tâmplarul a zis: Aș mai sta, dar mai am atâtea poduri de facut! Tot așa și Isus
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
și mi-a inundat un întreg palier. - Nu ai instalator? - La ora asta și vinerea când toți pleacă în weekend? - Și ce faci acum? - Am niște cunoștințe în oraș, le telefonez și până ajung eu acolo, ajung și ei cu sculele, să repare defecțiunea. Deocamdată au reușit să oprească apa, dar peste tot este ca după potop și nu prea am salariați prin unitate să o adune. - Îmi pare sincer rău, debutasem atât de bine... Să știi că mi-ai plăcut
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
mângâie cu biciul spatele boilor.Aceștia porniră încet, trăgând carul ce scârțâia după ei. -Să ai grije fomeie de vacă. -Am...am...,bărbate! Când ajungi la locul nostru să ungi osile cu păcură.Ți-am pus cutia în lădița cu scule. -Bine, Antonia! Căruța îl zgudui puțin când trecu peste podul de lemn de la poartă. Antonia ieșită în uliță cu amândouă mâinile băgate în mânecile sfeterului îl privi cum încet, încet, se îndepărtează. Mărița de peste drum se uita printre ulucile gardului
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
o mână pe spatele lui Trandafir. Auzindu-l vecinul de mejdină, ce-și lega calul la prașilă, i-a dat binețe. -Veniși, Carol? -Veni! -Se vede că vom avea ceva recoltă ... -Să dea Domnul! Carol a scos din cutia de scule un ciocan cu ajutorul căruia a scos cuiul introdus pentru a lega proțapul de oiștea căruței. Apoi se urcă în car și coborâ prășitoarea pe care o cuplă cu același cui de opsprezece de proțap. Din când în când se apleca
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
să fie palpabilă din toate direcțiile, iar bărbatul trebuie să simtă că are în ea, din cauza volumului, evident, mai multe femei deodată, chestie cam greu de realizat în circumstanțele obișnuite ale amorului tradițional, din cauză că amărîtul este înzestrat numai cu o sculă și uneori și aia întristată, pe cînd femeia, dotată cu numeroase orificii, poate beneficia de serviciile a cîte doi-trei bărbați deodată, care s-o inunde cu fericire ... și fetele nechezau ca iepele date la montă artificială, cînd armăsarul vine călare
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
șir de stări, ci-i necesar ca ea să fie mereu continuă-n pulsări. Ori pentru asta e nevoie (când demonstrezi și când combați) de instrumente potrivite, ca și pe naiba să îl bați. Și-așa, cu setul înjghebat de scule întru cugetare (un trio de principii generale și-acel cvartet de cauze plenare), am arătat că Heraclit e depășit cu-a lui suspectă automișcare și că-n teleologie-s cauzal, deci finalismu-l văd ca generare. Actul III (Amurgul vieții) Acuma
TESTAMENTUL LUI ARISTOTEL (CORPUS ARISTOTELICUM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345307_a_346636]
-
acolo, cu praf cu tot! Și se puse lacătul pe ușă și Împăratul țipă indignat: -Unde mi-e hoțul?! Să mi se aducă cel mai iscusit hoț din țară! Și cel mai iscusit hoț din țară veni de la închisoare, cu scule cu tot. -Dacă poți să descui lacătul, te las sa pleci. Dacă nu poți să-l deschizi, îl chem pe gâdea să-ți taie capul ăla de hoț! îi șopti Împăratul hoțului cu viclenie. Hoțul se așeză lângă ușă și-
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
să descui lacătul, te las sa pleci. Dacă nu poți să-l deschizi, îl chem pe gâdea să-ți taie capul ăla de hoț! îi șopti Împăratul hoțului cu viclenie. Hoțul se așeză lângă ușă și-și scoase din sac sculele de trebuință și începu să muncească la lacăt. Și munci! Văleu, cât munci, și tot nu reuși, să-l deschidă! - Lacăt ca ăsta n-am mai văzut. Am nevoie de iarba fierii! - Ce aia? întrebă zgârcitul Împărat, cam mic la
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
A (britanică), în care locuiesc patru cercetători. Baza are câteva cabane, dintre care Casa Bransfield a fost transformată în muzeu, păstrând intacte obiectele și documentele folosite. Casa conține câteva camere: o bucătărie, un dormitor, o mică bibliotecă, un atelier cu scule, și un oficiu poștal unde ne-am ștampilat pașapoartele cu... viza de Antarctica (!). Vântul este urgie, pentru că ajunge la 100 mile pe oră. Primele expediții în Antarctica. Între 1901-1904, căpitanul englez Robert Falcon Scott, cu nava sa „Discovery”, în scopuri
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]
-
ceață nu erau așa dese, ca să ne sperie. Ne-am învățat cu ele, doar eram de-ai casei, cum s-ar zice. Înainte, aveam o busolă foarte utilă pe ceață, însă am pierdut-o pe fundul mării, alături de mai multe scule căzute în apă, din neatenție, pe o mare agitată. “Poate voi reuși să-mi cumpăr alta, cândva...”, mă gândeam. Mi-am cărat grăbit bagajul la mașină și am plecat spre casă. Acolo, am ales și împărțit peștele pe sortimente, cel
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
clar, în ziua aceea nu se putea ieși pe mare. Prin urmare, era o zi ratată pentru pescuitul pe mare, nu aveam nimic pregătit nici pentru pescuitul pe baltă și nici chemarea necesară să mă apuc de pregătit momeli și scule... M-am decis, totuși, să merg până pe faleză să văd cât este marea de agitată, poate de aici, din oraș, mă deruta zgomotul și aș fi putut ieși în larg. Parcă mă chema destinul să părăsesc comoditatea odihnitoare a patului
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376039_a_377368]
-
și mi-a inundat un întreg palier. - Nu ai instalator? - La ora asta și vinerea când toți pleacă în weekend? - Și ce faci acum? - Am niște cunoștințe în oraș, le telefonez și până ajung eu acolo, ajung și ei cu sculele, să repare defecțiunea. Deocamdată au reușit să oprească apa, dar peste tot este ca după potop și nu prea am salariați prin unitate să o adune. - Îmi pare sincer rău, debutasem atât de bine... Să știi că mi-ai plăcut
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
împreună cu cățel, cu purcel, ne-am hotărât să mergem cu toții la iarbă verde pentru un picnic în familie. Femeile au pregătit în grabă fripturile și dulciurile, bărbații băuturile și grătarul și bineînțeles, ne-am îngrijit să luăm cu noi și scule de pescuit, deoarece ne vom opri pe malul lacului Limanu. Portbagajele abia se mai închideau de atât bagaj. Mi-am lăsat Matiz-ul acasă, în primul rând pentru că se dovedise neîncăpător și apoi fiindcă nu-mi ardea să conduc când știam
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
vină fumul spre pături. În calitate inclusiv de fochist, Marian a rămas să se ocupe de grătar, mici și fripturi, iar fetele, Dana și Veronica, se îndeletniceau cu aperitivele. Toată gașca lui Baboi, cu bunicul în frunte, ne-am instalat sculele de pescuit și le-am ”aruncat” în baltă, în speranța că vom face rost și de ceva pește pentru saramură, mai ales că luasem cu noi roșii și ardei grași, ba chiar și ardei iute. Cristian, nepotul meu cel mai
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]