5,506 matches
-
care Vinea l-a publicat în Evenimentul zilei, an III, nr. 894, 2 nov., 1941. Cităm, spre edificare, câteva suculente paragrafe din el: " N-a fost cine știe ce arătos Wladimir Ilici Ulianoff, cu toate că masca lui asiatică nu era lipsită de forță. Sculptorii însă, sub influența legendei lui, i-au speculat pleșuvia, țuguiată și lucie, ochii oblici, pomeții agresivi și bărbia lui prognată, acoperită de fire de păr rare. Astfel s-a popularizat o imagine pentru posteritate, a unui răzvrătit mongol, înalt și
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
Camilian Demetrescu Publicăm un poem, scris pe patul morții de sculptorul Camilian Demetrescu, dispărut de curând. Camilian Demetrescu a fost un artist al exilului, prețuit și cunoscut în Italia mai mult decât la noi (o mare tapiserie a lui se află pe un perete al Sălii Ambasadorilor de la Vatican). Însoțim poemul
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
Pavel Șușară Amelia Gherasim, Letiția Oprișan, Atena Simionescu, Andreea Palade, Marin Gherasim, Bogdan Petriș, Dan Palade, Simion Crăciun, Teodor Velenciuc, Victor Hreniuc, Corneliu Dumitriu și sculptorii Ion Mândrescu și Vlad Ciobanu au fost actorii ediției din 2005 a Taberei Naționale de pictură din Ipotești. Inițiatorii acestui proiect, Mioara și Gheorghe Ciubotaru, prin Elecro-Alfa Internațional SRL Botoșani, unul dintre cei mai importanți agenți de pe piața națională a
Peisajul, experiență spirituală (simpozionul de la Ipotești) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11102_a_12427]
-
Cărbunari (Baia Mare), proiect al unicei instituții muzeale private din România, Muzeul Florean. Și în această ediție, ca de altfel și în cele anterioare, condițiile generale au fost, în mare parte, aceleași. Adică vreme de o lună, de data aceasta patru sculptori - Mircea Bochiș, Denisa Curte, Ștefan Călărășanu și Alexandru Lupu, au cioplit masive blocuri de piatră, mai exact, calcar de Letea, iar lucrările au fost așezate, finalmente, în poiana de pe coama dealului, dincolo de liziera de pădure, extensie care a inaugurat un
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
un mod absolut convingător. Ea s-a construit, în aceeași măsură, atît pe principiul continuității, de data aceasta ilustrat doar de Mircea Bochiș, cît și pe acela care privește mobilitatea prin participarea unor nume noi, de fapt a celorlalți trei sculptori. Iar acest raport se referă explicit la o relație mult mai adîncă, și anume la aceea dintre elementul stabil, dintre factorul de continuitate, dacă îi putem spune așa, și coeficentul dinamic sau, altfel zis, doza de imprevizibil. În primul termen
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
identificabile ca principiu în situl deja existent, nu au constituit pînă acum preocupări cu un statut bine conturat. Ștefan Călărășanu a realizat două lucrări, perfect individualizate, a căror miză expresivă este foarte diferită în pofida unității stilistice care marchează profund opera sculptorului. Relația dintre pasiv și activ, dintre feminin și masculin, dintre volum și suprafață, dintre substanța imanentă și transcendența universului livresc este miza întregului scenariu pe care Călărășanu l-a imaginat la Baia Mare. Clopotul, o formă stabilă în repertoriul său de
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
substanța imanentă și transcendența universului livresc este miza întregului scenariu pe care Călărășanu l-a imaginat la Baia Mare. Clopotul, o formă stabilă în repertoriul său de forme, și alfabetul opac, reperul grafic desemantizat, o altă constantă a imaginarului pe care sculptorul l-a acreditat deja, se regăsesc în egală măsură în cele două lucrări, atît ca preocupări în sine cît și ca forme de cercetare a unei relații active, de multe ori tensionate, între volum și suprafață, între densitatea formei și
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
George Radu Trebuie să menționez din capul locului că lucrarea domnului Mihai Pelin - subintitulată Viețile pictorilor, sculptorilor și arhitecților români între legionari și staliniști - conține un uriaș material informativ, întotdeauna incitant și supus reflecției cititorului, material pe care nu-l poate stăpâni critic o unică persoană, vreau să spun un singur lector, dacă e să considerăm textul
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
studiezi les beaux-arts. Frumos, nimic de spus. Dar gândește-te totuși la situația în care ne aflăm. Suntem în plin război, mama și Florica (sora lor) au nevoie de ajutorul nostru. Ce vei face în timp cu acest titlu de sculptor ? Nu crezi ca pentru moment ar fi util să te concentrezi pe ceva practic, care îți va aduce o situație stabilă și de care familia are nevoie? Ce zici de ideea de a merge la Leipzig, să studiezi avocatura? Și
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
era o demonstrație masivă de conformism și de mediocritate, fără structură, fără idei și, mai ales, fără consecințe. Cum artiștii importanți refuzau cu obstinație să participe la aceste bilanțuri gregare, rămînea loc suficient pentru tot felul de prezențe exotice. Pictori, sculptori, graficieni și de alte specialități, care nu reușeau de ani buni să-și adune lucrări pentru o personală, se trezeau brusc, în preajma Salonului, din prelunga lor picoteală și se înfățișau proaspeți cu aceeași lucrare pe care o tot plimbau de la
Salonul Oficial, între memorie și proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10690_a_12015]
-
Dumitrescu stăruie, în timp și în spațiu, asupra diferitelor maladii pe care le-au încorporat doar... geniile. Documentarea făcută de poet este de tot respectul, mai cu seamă că se încorporează printr-un limbaj distributiv vizând poeți, pictori, muzicieni, compozitori, sculptori. Adică, arte vizuale și arte scripturale! Altfel spus, Virgil Dumitrescu studiază portrete, tabieturi, ecouri în posteritate și că într-un puzzle de expoziție propune variante de limbaj adecvate sași poată înrăma fiecare dintre noile gânduri durabile, în consens sau în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Prin Cuvânt și Dumnezeu am facut legământul cu țărâna din noi pentru care ne-am născut spre a putea muri. 1043. Nimeni nu poate pierde nimic în această lume în afară de iluzie fiindcă marile iubiri îl vor însoți mereu. 1044. Toți sculptorii din lume nu ar putea sculpta lumea așa cum a făcut-o Dumnezeu. 1045. Iubita mea ești un poem de lumină scris de taină iubirii noastre și dăruit stelei în care ne vom regăsi eternitatea. 1046. A trăi înseamnă ori a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale. Sculptorul Eugen Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și Primăria au inițiat Festivalul Național de Muzică lăutărească veche „ZAVAIDOC”. Nu vi se pare că e puțin cam târziu, sau puținel cam puțin pentru acest uriaș, talentat Ceahlău al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
dintre maharajahul Șah Jahan și frumoasă lui soție Mumtaz Mahal (perla palatului). El a transpus în marmură, printr-un “mausoleu sub formă de moschee”, toata durerea să pentru care a adus din Persia, Turcia, Veneția, Samarkand și Bordeaux arhitecți, ingineri, sculptori, caligrafi etc. Aceștia, împreună cu 20.000 de muncitori, au lucrat vreme de o generatie pentru a realiza acest minunat mausoleu. Gară Centrală Victoria Terminal, prin care trec zilnic o jumatate de milion de călători ND: Claudiu, să excludem persoanele de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
care ACSR va intra în cel de-al 11-lea an de activitate. Până în prezent avem următoarele propuneri: Așteptăm noi propuneri. Redacția Reproducem textul din numărul pe ianuarie al revistei editorialul „2008 AN AL MARILOR PIERDERI” ...Despre maestrul Vasile Gorduz, sculptor de valoare mondială, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale, membru onorific al Asociației Canadiene a Scrii torilor Români, știam de multă vreme că se luptă cu un cancer la gât. Se pare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
casa guvernatorului de odinioară nu mai există, ea fiind situată, se pare, pe locul clădirii de astăzi a Prefecturii), se află, printre portrete, și acela al lui Ghica, ba chiar și un bust datorat lui Stork. Interesant este că identificarea sculptorului a făcut-o abia acum, după semnătură, Adrian Ilfoveanu, autorul plăcii comemorative. Evenimentul ca atare are o istorie care merită să fie amintită. La noi nu există o tradiție a marcării locurilor prin care au trecut personalități ale istoriei și
Et in Samos ego! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11018_a_12343]
-
miturile originii și ale legitimării în plasă fină a simbolurilor grupurilor naționale, spune autorul în analiza pe care o face. Manifestările naționalismului astfel descris merg de la producția intelectuală a lingviștilor, istoricilor, poeților, scriitorilor și filozofilor, până la producția artistică a pictorilor, sculptorilor, regizorilor, fotografilor, compozitorilor ș.a, toate acestea în efortul lor de a însufleți și celebra națiunea. Totodată, aici cititorii vor surprinde modul în care grupurile etnice se identifică în contrast și își delimitează granițele identitare simbolice, folosind diferite simboluri cum
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Doreal s-a născut la Petroșani, România a absolvit cursurile școlii de Muzica si Arte Plastice din Tg-Jiu, Liceul Sanitar din Tg-Mureș și Colegiul La Salle, Montreal. Este membră în Academia Internațională de Arte, Quebec și Cercul Artiștilor Plastici și Sculptori din Quebec, Asociația Canadiană a Scriitorilor Români, Asociația Scriitorilor de Limbă Română din Quebec, si Fundația Culturală Constantin Brâncuși din România. Publică în diverse reviste literare din România și Canada: Luceafărul (București), Ramuri (Craiova), Columna (TârguJiu), Tribuna (Cluj), Astra (Brașov
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de decorul serbărilor câmpenești de la noi), așezate pe ici pe colo, învecinate cu o rotondă a scriitorilor români (George Dornev, Horia Stamatu, Vasile Posteucă, Vintilă Horia, Mircea Eliade, Aron Cotruș, Mihai Eminescu), busturi în bronz executate de binecunoscutul și regretatul sculptor Nicăpetre. Undeva, puțin mai departe, se zărește un lac, cu trestii, nuferi și o insulă plutitoare (totul amintește de Eminescu și de inegalabilele lui versuri ,,lacul codrilor albaștri/ nuferi galbeni îl încarcă/ tresărind în cercuri albe/ el cutremură o barcă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
numai el, afirmă despre această plimbată statuie că inițial l-ar fi înfățișat pe Lenin. Convins că va fi declarat cîștigător al concursului Baraski s-ar fi grăbit să-l toarne în bronz pe liderul sovietic. După respingerea statuii sale, sculptorul a înlocuit capul lui Lenin cu cel al lui Caragiale și a rămas cu statuia în curtea atelierului în așteptarea unei comenzi care n-a mai venit. Urmașii sculptorului declară că nici vorbă de așa ceva. Statuia l-ar fi înfățișat
Plimbările lui Caragiale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10855_a_12180]
-
-l toarne în bronz pe liderul sovietic. După respingerea statuii sale, sculptorul a înlocuit capul lui Lenin cu cel al lui Caragiale și a rămas cu statuia în curtea atelierului în așteptarea unei comenzi care n-a mai venit. Urmașii sculptorului declară că nici vorbă de așa ceva. Statuia l-ar fi înfățișat pe Caragiale de la bun început. Dacă ar fi fost așa, bronzul întruchipării dramaturgului n-ar fi așteptat mai bine de două decenii în curtea atelierului, fiindcă e greu de
Plimbările lui Caragiale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10855_a_12180]
-
bine de două decenii în curtea atelierului, fiindcă e greu de admis că Baraski a făcut o statuie de asemenea dimensiuni sperînd că se va găsi la un moment un cumpărător pentru ea. Firește că e neplăcut pentru memoria maestrului sculptor să aibă în palmares o statuie mitocosită astfel. Dar, pentru liniștea urmașilor săi, asemenea licențe au tot avut loc în istorie. Romanii au practicat cu seninătate acest soi de reutilizare a corpului în dauna capului. Admit că statuia lui Caragiale
Plimbările lui Caragiale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10855_a_12180]
-
a-i ridica un monument lui I.L.Caragiale, monument care urma să fie amplasat în fața liceului cu același nume. Brâncuși acceptă cu un entuziasm implicit această comandă, și acest lucru poate fi dedus cu ușurință din înseși condițiile pe care sculptorul le pune comanditarilor: să-i lase o libertate nelimitată în ceea ce privește concepția lucrării, să-i acorde un timp rezonabil spre a-și putea duce lucrul la bun sfîrșit și, în al treilea rînd, să i se trimită înformații amănunțite - planuri, măsurători
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10208_a_11533]
-
Așa cum ar fi o compatibilitate structurală, de pildă. Întorcîndu-ne puțin în timp și reconsiderînd anumite fapte, aparent irelevante (nerăbdarea cu care studentul Brâncuși aștepta, prin anii 1898-1901, apariția Moftului român nu este chiar lipsită de semnificație), putem constata că relația sculptorului cu spiritul lui Caragiale era mult mai veche și mai nuanțată decît ar da de înțeles doar episodul monumentului de la Ploiești. Dar în ciuda acestu fapt, la o analiză globală Constantin Brâncuși pare mai curînd o personalitate de tip eminescian, a
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10208_a_11533]
-
anotimpului... să ne punem zâmbete de dovleac, să ne luminăm palmele cu gutui sentimentale. și te aștept și pe tine, amore-amore, să Îți fiu vioară, la miezul nopții, când Îngerii se vor ridica din pietre, căci iubirea are palme de sculptor. CEDO Îi dă dreptate lui Mărieș. Parchetul rămâne În afara legii. Fotocopia Dosarului Revoluției trebuie predata parților vătămate! Pe motiv ca e week-end și sunt plecați la munte, procurorul general și procurorii șefi de secție (militară și de urmărire penală și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]