31,172 matches
-
ar fi avut consecințe imprevizibil-catastrofale, fiindcă, în realitate, domnul Prim-ministru părea o curcă, după o ploaie repede, urmărind în zare zborul amenințător al unui fluture cu cap de mort. Spot publicitar (tot) la Antena 3, și tot în aceeași seară de 25 mai, realizat de Radu Stroie sub genericul: - "SRI-ul nu spune minciuni..." - Așa e, așa e!, s-a auzit prin văzduh aceeași voce tenebros-amenințătoare. Are dreptate domnu', și dacă mai aud un singur "hi-hi-hi", o dau lu' frate
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
cel puțin așa s-a văzut și auzit în reportajul tv, toată lumea, aflând de ce focarele gripei aviare se înmulțeau ocupând alte și alte localități, a exclamat cu voioșie și destindere: - Aha! Bănuiam noi ceva în legătură cu haoticul ăsta... Dar era o seară de primăvară, mirosea a flori de salcâm, televiziunile ne arătau reportaje cu noi teritorii ocupate de "aviară", inși în salopete albe năvălind prin curți și cotețe, pe la aragazuri și frigidere... În seara zilei de 22 mai se declară carantină în
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
noi ceva în legătură cu haoticul ăsta... Dar era o seară de primăvară, mirosea a flori de salcâm, televiziunile ne arătau reportaje cu noi teritorii ocupate de "aviară", inși în salopete albe năvălind prin curți și cotețe, pe la aragazuri și frigidere... În seara zilei de 22 mai se declară carantină în sectorul 2 al capitalei, în dimineața zilei de 23 se renunță la ea... Tot felul de specialiști vorbesc la Telejurnale cu mare siguranță despre fenomen, spunând nimic; pe toate canalele de televiziune
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
Clejani", sau superbul și incitantul serial cu Irinel și Monica... Pfui, ce lovitură ar da! Păcat că conducătorii B1-ului nu știu... -Așa le trebuie!, zice Haralampy. l La "Focus" (Prima Tv, 26.05, ora 18.00), știrea de senzație a serii: a fost salvat un pisic dintr-un pom... Multă lume, reprezentanți ai autorităților... Suntem și noi emoționați, iar Haralampy o îmbrățișează pe soacră-sa fericit șoptindu-i: -Mami, mai miluiește-mă cu o pălincuță - săru-mâna... NOI ZICERI TELEVIZATE l Mircea
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
nu se poate!, a zis cu spaimă în glas nevastă-mea Coryntina. Însă am apreciat cu toții și cu obiectivitate, modestia excesivă a "cațavencistului", inclusiv Haralampy - venit să-i împrumut un sfert de trăscău pentru scoaterea cuiului rămas în cap din seara precedentă - el chiar spunând: - Domnilor (adică eu și Jerome), după umila și neavizata mea părere (ipocritul!), Cațavencu e cu mult mai obosit decât spune domnul Bușcu... Iar între altele fie spus, după ce am văzut și "Balul Academiei Cațavencu" transmis pe
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
chiar spunând: - Domnilor (adică eu și Jerome), după umila și neavizata mea părere (ipocritul!), Cațavencu e cu mult mai obosit decât spune domnul Bușcu... Iar între altele fie spus, după ce am văzut și "Balul Academiei Cațavencu" transmis pe TVR1, în seara de duminică, 21 mai, am fost și mai convinși de acest adevăr, cutezând să-l "deranjăm" pe magistrul François Villon cu o parafrază: - Și, totuși: unde-s balurile din vremea mirceadinescului? Și mă întreb cu spaimă nedisimulată: de ce, oare, ne
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
unui terasament de cale ferată unde liniile se... întâlnesc fix nicăieri, sau la vreun orizont nedefinibil. Sau poate că ne-ar putea descâlci din dilemă Florin Călinescu, invitat de(-o) marcă la emisiunea "Vacanța mare", pe Pro Tv, în aceeași seară de duminică, fapt care întărește conceptul haralampyan conform căruia cine se aseamănă se adună la Pro Tv-ul "Vacanței Mari" (v. cazul M.Geoană, președintele "celui mai mare partid din opoziție", cum îi place să declare oricui îi apare în față
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
atunci, și pentru ultima oară, despre iubire și despre tinerețe: "Cosi fan tutte". Știam că a lucrat cu un dirijor mare care, într-un fel, i-a încheiat montarea. Știam că acel dirijor... știam multe. Ce nu am știut în seara aceea și n-a fost chip să-mi amintesc a fost faptul extraordinar că dirijorul, artistul acela însoțitor al lui Strehler pe ultimul interval nu este altul decît Ion Marin. Cel cu care Strehler a deschis Noul Piccolo Teatro din
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
în plin secol al exploziei informaționale, al accesului la tot ce cu mintea nu gîndești. Și, totuși, de ce nu putem să prețuim valoarea, să-i arătăm strălucirea? Am primit cîteva însemnări, tulburătoare, pe care Ion Marin le-a făcut în seara de 4 mai, seara premierei sala de la Scala. Înainte de începerea spectacolului și după. În noapte. Am citit și recitit acele rînduri. Comentarii, griji, emoții, detalii. Pînă aici, nimic nefiresc înaintea unei premiere. Ce se află dincolo de toate acestea, vă las
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
exploziei informaționale, al accesului la tot ce cu mintea nu gîndești. Și, totuși, de ce nu putem să prețuim valoarea, să-i arătăm strălucirea? Am primit cîteva însemnări, tulburătoare, pe care Ion Marin le-a făcut în seara de 4 mai, seara premierei sala de la Scala. Înainte de începerea spectacolului și după. În noapte. Am citit și recitit acele rînduri. Comentarii, griji, emoții, detalii. Pînă aici, nimic nefiresc înaintea unei premiere. Ce se află dincolo de toate acestea, vă las să descoperiți singuri. Douăzeci
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
Symphony Orchestra, Orchestra Națională a Franței, Filarmonica din Israel, din München, din Berlin, din Londra. Douăzeci de ani care au născut o carieră, un destin formidabil, douăzeci de ani în care s-a putut ajunge la anormalități ca aceea din seara premierei în care colegi celebri, politicieni din lume, guvernul Austriei, de pildă, îi urează succes și îi trimit flori la cabină, iar din partea noastră, nimic. Pîcla ignoranței. Grea și densă. În seara premierei de la Scala din Milano cu Manon Lescaut
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
a putut ajunge la anormalități ca aceea din seara premierei în care colegi celebri, politicieni din lume, guvernul Austriei, de pildă, îi urează succes și îi trimit flori la cabină, iar din partea noastră, nimic. Pîcla ignoranței. Grea și densă. În seara premierei de la Scala din Milano cu Manon Lescaut, eu l-am recuperat pe Ion Marin. A fost darul lui Strehler.
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
medici specialiști pentru o eventuală intervenție la Spitalul "Elias"; Eugen Nicolăescu formează altă comisie, tot din cei mai pricepuți specialiști... Președintele hotărăște să fie operat la Viena... Antichrist, lui Aghiuță: - Vezi - poate îți mai aud hi-hi-hi-tul... ȘI ALTELE... l În seara zilei de 7 mai, la emisiunea "Revanșa starurilor" (Antena 1), au fost invitați, între alții: Rodica Popescu-Bitănescu, Olga Delia Mateescu, Jean Constantin, Nicu Constantin... Ce actori! Iar noi vedem pe post de mari vedete de film, inegalabile nulități de prin
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
Ehe, a trecut vremea cu mură-n gură!): „Genunchii văzului tău / care mereu își schimbă culoarea / că un spărgător avizat / apasă pe grumazul ochilor mei închiși / deși pentru o perioada / au scris pe ei NUP // Diminețile apar că eșarfe contre-nuit / serile se suprapun tăcerilor / legate de mâini / și legate de mâine / cât de clar te zăresc în acest început / care se devora pe șine / și tot așa prisosește” („Semiotica”). Toate volumele de poezii durabile trebuiau să poarte un titlu. Și acesta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care evoci părul ei de aur acoperindu-i sânii cum cuvântul pisică devora la colțul clădirii porumbelul Și mâinile mele devin deodată albastre în apropierea mării în care am înotat cândva în altă viață poate cu femeia aceea În fiecare seară poetul îi duce femeii un buchet de cuvinte roșii un buchet de trandafiri carnivori care-i devora sânii și buzele l-aud în fiecare seară pe poet e trecut cred de prima tinerețe i-aud pașii urcând spre apartamentul vecin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mării în care am înotat cândva în altă viață poate cu femeia aceea În fiecare seară poetul îi duce femeii un buchet de cuvinte roșii un buchet de trandafiri carnivori care-i devora sânii și buzele l-aud în fiecare seară pe poet e trecut cred de prima tinerețe i-aud pașii urcând spre apartamentul vecin și ușa deschizându-se că un val marin care-i înhață pe amândoi și nu peste multă vreme acoperind hula mării o aud pe femeia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rămas decât acest papagal albastru poliglot vorbind o mie de limbi neînțelese de mine pentru papagalul acesta nu sunt decât un biet arbore cu fructe sau o piatră ce mișcă farfuria de semințe sub strălucirea cosmică a penajului sau Sunt seri în care pe deasupra mahalalei în care trăiesc zboară toate femeile pe care le-am iubit cândva în altă viață sau în tinerețe atunci se-aude vocea îngerului șoptindu-mi din frunzare Vocea îngerului Papagalul Un buchet de cuvinte O poveste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de proze stă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care veniseră de la vapor până la ieșirea din port, unde ne-am îmbrățișat. Ne-am împărțit în cele trei trăsuri și am pornit spre casă, unde ne aștepta mama cu surorile noastre Chrisanti și Ema. Bagajele au sosit acasă în aceeași seară. În drum spre casă, Stanley ne întreabă de ce tata nu a venit cu noi să-l întâmpinam. După o clipă lungă de tăcere, Alec i-a răspuns că tata a murit pe 27 noiembrie. Noi nu voiam că Stanley să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la ieșirea Porții numărul 1 a portului Constantă. Din balconul clădirii se putea vedea întregul port și toată partea de sud a litoralului. Tot din acest balcon se vedea un parc mare cu flori. Pe aici se plimbă lumea spre seară de-a lungul parcului situat pe marginea mării, unde se află și Cazinoul din Constantă. Prietenii lui Stanley au aflat de venirea lui și îl vizitau mereu. Stanley le-a atras atenția că deși vin cu soțiile lor să-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
complet viața. În vară s-a dat o petrecere în comuna vecină. În timp ce eu ajutam la organizare, prietenul meu s-a îmbătat împreună cu alți băieți. Când petrecerea era pe sfârșite am plecat și noi. Mersul lucrurilor a făcut ca în seara aceea să mă culc cu el. Ne-am protejat, dar prezervativul s-a rupt și s-a întâmplat ceva de care ne era tare frică - am rămas însărcinată. Pentru toți cei din jur era de la sine înțeles că nu pot
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
să urmeze cea mai grea, cea mai grozavă, la care nimeni din noi nu se putea aștepta! În toamna anului 1910, la sfârșitul lunii octombrie, pierd în mod neașteptat pe părintele meu bun și întotdeauna plin de sănătate. Într-o seară la o partidă de șah cu fratele meu Romulus, fu lovit deodată de o hemoragie cerebrală, în cea mai bună dispoziție, iar în dimineața următoare închise ochii pentru vecie. A fost o noapte grozavă, nici un doctor nu se găsea sau
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Aceleași intenții, aceleași nunațări. Familia regală era în extaz. Doliul doamnelor de onoare în frunte cu regina dădea o notă bizară. Toate aceste doamne aveau văluri de crep negru cu tocă în formă de bonetă brodată cu crep alb. În seara aceea mai debutează cântărețul de operă R. Vrăbiescu. Lecțiile mele la curte urmează regulat. Principesa Elisabeta învață să solfegieze cu Carlota Leria, pe atunci cea mai reputată profesoară de cânt din București. Mici reuniuni intime au loc la principesă, unde
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
știrile de pe câmpul de luptă. Lumea era plină de griji și cei mai mulți nutreau puțină nădejde, știind puterea armată a Germaniei, care și ea fu nevoită, fiind alături de Austro-Ungaria, să ne declare războiul. Veștile erau tot mai laconice, și într.o seară ne pomenirăm cu „zeppelinul” deasupra capitalei. Clopotul cel mare al Mitropoliei vesti cel dintâi primejdia, dar prin case se stinseră luminile. Fiecare se refugiază prin pivniți sau subsolurile caselor. Noi, la rândul nostru, facem la fel, însă pe mine nu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
a înmormântat în Biserica de la Cotroceni. Enescu vine și cântă, la rândul său, răniților din palat, însoțit de comicul Iulian, spre bucuria bolnavilor. Se vorbește de plecarea familiei regale la Iași. Veștile sunt tot mai rele de pe fronturi. Într-o seară, întorcându-mă de la spital spre casă, văz planând deasupra caselor niște aeroplane care păreau niște portumbei de argint. Ca prin minune scap de bombele azvârlite de sus care cad ca ploaia, mai cu seamă asupra palatului poștei, unde face ravagii
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]