985 matches
-
de plasă”, RMB, 1948, 1 318; Adrian Marino, Însemnările doctorului Ulieru, „Națiunea”, 1948, 225; Mihail Meria, Lucrările dintâi ale doctorului Ulieru, CNT, 1948, 116; Perpessicius, Opere, XI, 349-353; Călinescu, Gâlceava, II, 852-855; Mihail Robea, 15 ani de la moartea lui Ulieru, „Secera și ciocanul”, 1958, 27; Fănuș Neagu, Pe urmele doctorului Ulieru, LCF, 1958, 10; Paul Georgescu, „Din însemnările unui medic de plasă”, „Informația Bucureștiului”, 1959, 1 840; Mihail Robea, Ulieru și administrația vremii sale, VR, 1959, 9; Mihail Robea, Completări la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
de Est: movilele din pădurea de la Haguenau în Alsacia de Jos ca și în Bazinul parizian. Sosirea acestor grupuri duce la o ocupare a teritoriilor nelocuite și la o mișcare de colonizare rurală. Fabricarea obiectelor se diversifică și apar primele seceri din bronz. Aceste progrese ale uneltelor pot fi de asemenea observate în situl excepțional de pe muntele Bego (Alpii Maritimi). Pe munte, între 2100 și 2700 metri, populații ale epocii bronzului au desenat pe șisturi mai mult de 100.000 de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ovăz S 21 Tridi 3 Ceapă D 22 Cvartidi 4 Veronica L 23 Chintidi 5 Catîr M 24 Sextidi 6 Rozmarin M 25 Septidi 7 Castravete J 26 Octidi 8 Hașmă V 27 Nonidi 9 Absint S 28 Decadi 10 SECERA a II-a decadă D 29 Primidi 11 Coriandru L 30 Duodi 12 Anghinare M 1 Tridi 13 Micsandra M 2 Cvartidi 14 Lavanda J 3 Chintidi 15 Capra neagră V 4 Sextidi 16 Tutun S 5 Septidi 17 Coacăza
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de-a lungul acestei perioade, randamentele rămîn net inferioare celor din agricultura engleză sau belgiană. Dar ele nu trebuie să mascheze progrese locale foarte clare și o răspîndire generală a inovației. Terenurile nelucrate dispar, plugul se impune, coasa înlocuiește definitiv secera și îngrășămintele se folosesc din ce în ce mai mult. Arăturile constituie în continuare partea cea mai mare a terenurilor agricole, dar pășunile se extind. Cîteva plante precum cartoful, porumbul și mai ales sfecla de zahăr cultivată în asolament cu grîul stimulează revoluția agricolă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
confortabilă a cazurilor, nu s au administrat asemenea produse. Desigur, au fost aruncate în arenă și cauze de sorginte psihologică, etichetându-se NDE-urile ca fantasme plăcute, puse în circulație de un inconștient „afabil”, care vrea să protejeze persoana de secera crudă a morții. Faptul că există și NDE -uri negative, cu o evidentă funcție expiatoare, proiectează o lumină nefavorabilă asupra acestor ipoteze. Motivațiile socioculturale care se pot invoca în același scop, deplasează centrul explicativ în altă direcție, și anume aceea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întindeau o pînză, mai turnau un cancioc de ghips, afișul era gata și, dintr-o dată, Dalessul exploda: Balcanii zonă a păcii, lume, lume! ce răsfăț tematic: porumbei și mîneci suflecate, cer albastru și turnătorii incendiare, drapele și portrete, ciocane și seceri, curcubee și decorații... ... unde-s toate astea? în ce secol se petreceau? unde-i edenul balcanic? pe străzile inundate de lumea pestriță? în piețele plesnind de bubuitul glasurilor? în balcoane, în ganguri? pe acoperișuri? cine mai are mînă să picteze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
buza la ureche. Telegenie... 3 martie Regele plîngînd. Nimic umilitor, nimic dezonorant în asta. Dimpotrivă. După ce televiziunea, scumpa de ea, ne-a frăgezit cu două imagini de un grotesc inegalabil: monstru sacru (sacru comunist!) al Chinei pe catafalc, învelit în seceră și ciocan, dar și regele țiganilor, așișderea pe catafalc, deci după aceste imagini pe care nu le mai credeam intrînd în casele noastre, atît de bîntuite, jumătate de secol, de coșmaruri, s-a ivit, ca o minune mai ieri nesperată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca niște păstăi pîrguite. Iliescu și partidu' s-au simțit principial responsabili și omenește excitați datori să trimită misivă de felicitare cîștigătorilor. Crezînd că laburiștii de-acolo, pentru că li se spune laburiști, or fi avînd de-a face cu niscaiva seceri și ciocane. Pe unul din mamuții albaștri de la C.U.G. stă scris și-acum cu alb, nici mai mult nici mai puțin decît: "Trăiască Partidul Comunist Român". O căldare cu văcsea și-o bidinea ar fi suficiente pentru trezirea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aceștia, cu dinamitarea statuii lui Petru cel Mare dacă îmbălsămatul Ilici va fi urnit din mausoleu. Perseverez în speranța că va veni, cîndva, un domn rector care, intrînd sau ieșind din Universitate, își va arunca privirea și spre mastodonții cu seceri, ciocane și pickamere de pe distinsa clădire și va voi să nu mai persiste în inerție și va decide coborîrea reziduurilor comunismului. Înlocuite cu grupuri statuare avînd ca model stilistic cele cîteva, de bun simț, rămase pe vechea arhitravă. Ce mixaj
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
expres Mihai Eminescu. Hait! N-are dreptate tagma iconoclaștilor față cu sindromul generalizat de acromegalie eminesciană? Înapoiere-ncîntătoare. 23 mai Anii gigantismului grotesc. La sala Victoria, juriul (din care nu lipsea niciodată reprezentantul oamenilor muncii) tocmai ajunsese la sculptură: monștrii cu seceri și ciocane, cu răngi și picamere. Deschide ușa, scîrțîit, corpolentul sculptor T.G. Importanții jurați, cu ochi mirați pe el: ce e, tov. T.G.? Speriat, sculptorul întreabă: se mai pot aduce lucrări? Generoși nevoie mare, jurații zic: fugi repede și ad-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
băsești, negăsindu-se minte și voință să le pună la pămînt. În ce mă privește, mi-am confecționat în ultimii zece ani un dezabuzat hobby mediatic din revenirea, iar și iar, fără zăbavă și fără speranță, la dinozaurii cu picamere, seceri și ciocane, urcați cîndva, în epoci de aur, pe nobila arhitravă neoclasică a Universității ieșene, și rămași țepeni acolo, neclintiți nici de voința cutremurelor care ne-au vizitat în răstimpuri. Cine să-i dea jos? De asta-i arde unui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
răstimpuri. Cine să-i dea jos? De asta-i arde unui rector acum? Nu vedeți ce...? Dar mozaicul de pe Prefectură (fost comitet județean de partid)? Ce emblemă luminoasă, cu tacîmul ei complet: steaua kremlinească, macaraua (muncă! muncă!), satelitul gagarinean, cartea, secera și ciocanul etc. ce emblemă, zic, pentru democratica postdecembristă instituție! Cine să radă scîrboșenia de pe perete? Cine-o mai vede? Prefectul, oricum, nu. Și cîte, cîte altele! Zorii suficienței leneșe să-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pot fi rezumate în ultima din ele, apărută, în ziar, acum vreo doi ani: În ce ne privește, ne-am confecționat, în ultimul deceniu, un dezabuzat hobby din revenirea, iar și iar, fără zăbavă și speranță, la mastodonții cu picamere, seceri și ciocane, cocoțați cîndva, în "epoci de aur", pe nobila arhitravă a Universității ieșene și rămași țepeni acolo, neclintiți nici de voința cutremurelor ce ne-au vizitat în răstimpuri. Cine să-i dea jos? De asta-i arde unui rector
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a făcut și el tot un sezon? Dar ce sezon! Ițiți cu înverșunare golănească în urma tancurilor și ocrotiți de bodnărașii și dejii primului val totalitar, lumpenproletarii întorseseră demnul regal al României cu fundul în sus, mai și lipindu-i obraznic secera și ciocanul. Un sezon malefic, de jumătate de secol, alterînd ființa unei nații și așa greu încercată de istorie. Burdușiți cu marxism-leninism (second hand), lumpenii s-au trezut buimaci în noul scenariu european de după căderea zidului și s-au clonat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atunci? Ce relații ar exista între această surprinzător de promițătoare pictură și puseurile pamfletare antimonarhice transcrise cam nătîng pe etichete? Nici una. Da, dacă în următoarea sa expoziție de la Cupola locul tronului atît de vulgar zeflemisit acum ar fi luat de seceră și ciocan, atunci, perfect: am descoperi în băiețică militantul de vocație. Cum, vai!, au existat atîția, ducă-se pe pustii!, în secolul roșu. Măi, drăguț și talentat băiețică i-aș spune, dacă l-aș întîlni lasă-te de goangele antimonarhice
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu prilejul sărbătorilor naționale românești (10 Mai, 1 Decembrie, 24 Ianuarie), expoziții de pictură, concerte și, în 1954, sub patronajul Rectoratului Universității din Sao Paulo, un ciclu de conferințe publice. A tipărit două broșuri: Cultură din România între ciocan și secera (1950) de Niculae Dumitrescu și Impresoes do Brasil (1955) de N. Petrescu Comneni. În 1951, sub auspiciile societății, N. I. Păltinișanu editează cea dintâi publicație în limba română din Brazilia, „Căminul”, revista trimestriala, la care colaborează poeți și prozatori stabiliți pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289747_a_291076]
-
Lui toate le-a răbdat pentru a noastră mântuire? De altfel despre această pace ce o va aduce El se proorocise de demult. Căci spusese Scriptura: Și-și vor preschimba săbiile lor în fiare de plug și sulițele lor în seceri și nu va mai ridica sabia un neam asupra altui neam și nu vor mai fi învățați să se lupte (Is. 2, 4). Și nu e de crezut (ce s-a scris). Căci și acum barbarii care au sălbăticia purtărilor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mari), megalocitoză (eritrocite cu talie foarte mare > 12 µ), inegalitate de mărime (anizocitoză) (Fig. 74, Planșa III) - formă (poikilocitoză): în formă de inel (anulocite în anemiile hipocrome), modificări sugestive în anemii congenitale: eritrocite ovale (eliptocite), sferice (sferocite), în formă de seceră (drepanocite), "în semn de tras la țintă" (în talasemii), acantocitoză (cu spiculi), fragmente de eritrocite (schizocite în anemii hemolitice, expunerea eritrocitelor la traumatisme la pacienți cu proteze valvulare) etc (Fig. 75, Planșa III) - culoare: palide (hipocrome), hipercrome, prezența eritrocitelor normocrome
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
oferă autenticitate și culoare. Lucrarea Aurorei Liiceanu reușește să ne ofere atît o Înțelegere a fenomenului rezistenței anticomuniste din România, cît și o interesantă privire asupra psihologiei țărănești și a lumii satului, În general. Adelina Ștefan Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. „Impunerea socialismului nu a schimbat doar valorile cîtorva variabile existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, În lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub Ceaușescu, cercetătoarea americană Katerine Verdery. Aceasta este probabil și premisa de la care pornesc cei doi autori ai lucrării Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci cînd Își propun să investigheze schimbările produse În mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic În lumea rurală În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu schelet metalic │ 8 1.9.195. Scule pentru uz gospodăresc: cazma cu coadă, furcă de fier cu coadă, greblă cu │ 1 │ │ │coadă, lopată metalică și de lemn cu coadă pentru zăpadă, sapă cu coadă, coasă │ │ │ │cu coporâie, nicovală, lanțuri, seceră, stropitoare, țesală 1.9.196. Scule pentru zidari-zugravi: canciocuri, ciocane, dălți, fire cu plumb, │ 1 │ │ │mistrii, nivele cu bulă de aer, șpacluri și altele 1.9.197.│Scule tâmplărie: barde, coarbe, cuțitoaie drepte, cuțite pentru rindea, cuțite │ 1,5 │ │ │pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
toarta în formă de betea unind partea din mijloc a gâtului cu umărul cănii, gâtul despărțit de restul corpului de o linie orizontală de la care pornesc în jos pe umeri șase grupuri a câte trei linii incizate în formă de seceră și înălțimea de 23,5 cm, diametrul gurii - 10,8 cm, diametrul fundului- 10 cm. Mormântul nr. 12 datând de la sfârșitul sec. I d.Hr și începutul sec II d.Hr. descoperit la Bădragii Vechi în tumulul nr. 29 (din Epoca
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
după cinci ani și jumătate de „detenție” - recte embargo publicistic. Așa se face că în noiembrie îl regăsim pe Tudor Arghezi în revista care-l găzduia pe vremuri cu respect și generozitate, în Viața românească. Aici, poetul publică trei poezii: Secera, La cosit și Giuvaere, punând pecetea-i caracteristică pe „mărunțișurile vieții”: Zi de zi îmi faci cadou, Puică galbenă, un ou, Și nici n-ai avut habar Că-mi lași zilnic în cuibar Parcă lunecat din cer, Dintr-o stea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un Sânt-Ilie vijelios: Așa trec peste voi ca Sânt-Ilie Pe boltă cu rădvanul lui de foc După 23 August 1944, poetul «prevestitor» s-a aflat într-o situație nouă. Încetând «suferințele gloatei» poetul, obișnuit să se zbuciume și să scuture secera în numele ei, a găsit în fața lui sarcina de a cânta construcția socialistă. El face la începutul acestui nou drum o mărturisire a cărei ingeniozitate trebuie prețuită: Noi cei deprinși cu chiu-n căciulă Azi, liberi, ne simțim ca-n haină
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e frate bun Ce ni-e bun cârmaci la drum Muncitor și făurar, Clăditor de fapte mari. Și să vezi și să tot vezi Că ne-a dat mândre cirezi Nu de boi ci de mașini Purtătoare de lumini. Dregeți secerii tăiș Să nu ronțăie pieziș, Și să crească snopi și clăi Ca și stelele pe văi. Care-i ăla de n-ar da Pentru pace partea sa? Doar chiaburul poartă-n el Gânduri de-astea de mișel. Georgeta SAUCIUC - Daruri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]