1,137 matches
-
vecine duraseră acolo din trunchiuri de brad o bisericuță și o fântână. Cu timpul, nimeni nu-și mai aducea aminte când se aciuase acolo și un pustnic. Bătrânii po vesteau că asta se Întâmplase În vara când molima cea nouă secerase multe vieți. Pe neașteptate, aripa morții se Întinsese peste ținutul muntos cu aer curat și ape limpezi, unde oamenii mureau de bătrânețe, dacă nu-i ucideau tâlharii sau dacă nu cădeau În nesfârșitele Încăierări dintre stăpânii lor. Din când În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de miriște. Am rămas mut de uimire! Ochii mei nu mai văzuseră niciodată un asemenea peisaj: înaintea noastră, în stânga noastră și în dreapta noastră un ocean de grâu cu tulpinile ușor aplecate sub greutatea spicelor aurii, mari și grele, gata pentru secerat. Doamne! Oare printr-un asemenea imens lan de grâu a trecut Iisus cu ucenicii săi într-o sâmbătă când, răzbiți de foame, frecau în palme spicele de grâu mâncând boabele? Cine știe?... Oricum, adaptând textul biblic la situația concretă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ne furnizeze materia primă pentru confecționarea chirpicilor: groapa. Un element deosebit de important în confecționarea lor, alături de pământ și apă, îl constituiau paiele. Acesta este liantul care dă unitate și forță văiugii, împiedicând fisurarea și ruperea ei. Spre norocul nostru, combinele seceraseră locul așa că aveam paie... gârlă! Trebuia doar să le aducem și să facem o grămadă în apropierea gropii. Așa am și făcut. Apoi s-a trecut la o frățească diviziune a muncii. Mircea și Lică, după ce au delimitat suprafața "minei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ne furnizeze materia primă pentru confecționarea chirpicilor: groapa. Un element deosebit de important în confecționarea lor, alături de pământ și apă, îl constituiau paiele. Acesta este liantul care dă unitate și forță văiugii, împiedicând fisurarea și ruperea ei. Spre norocul nostru, combinele seceraseră locul așa că aveam paie... gârlă! Trebuia doar să le aducem și să facem o grămadă în apropierea gropii. Așa am și făcut. Apoi s-a trecut la o frățească diviziune a muncii. Mircea și Lică, după ce au delimitat suprafața "minei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
bine de români, care ar trebui să se mândrească cu E. Lovinescu, Monica Lovinescu sau Ecaterina Bălăcioiu, dar nicidecum să-i marginalizeze. Și pe Cezar Ivănescu aș dori să-l mai pot vedea. El a murit tot ca un martir, secerat de confrați și de ura patologică dintre oameni, ce caracterizează vremurile recente. Mie mi-a prezis aceeași soartă, mi-a prezis, adică, un destin tragic, supusă persecuțiilor unor cercuri de oameni cu miez negru, și a rostit toate astea într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de ani. E Înalt, simpatic, voios, cu o față roșcovană. Îl urmăresc cu câtă voință și răbdare Își ia notițele. Amândouă mâinile Îi sunt retezate până aproape de coate. Tatăl său, fermier, l-a luat la cinci ani În câmp, la secerat. Acolo s-a pierdut prin lan și mașina i-a retezat mâinile. Sângele lui s-a Înfrățit atunci cu boabele secerate. Nenorocirea aceasta i-a stimulat pasiunea pentru agricultură. Acum poartă două proteze de lemn, prevăzute la vârf cu două
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
oferte de la editori. De două ori am simțit nevoia în munca mea de sociolog să fac și o versiune mai pe înțelesul tuturor și atunci am preferat să fac două filme documentare, Două sate, film care a acompaniat cartea mea Secera și buldozerul și a fost pe BBC (A Tale of Two Villages), și Unde se termină Europa (Where Europe Ends), unde regizor a fost Siniša Dragin. În tranziția asta eu am învățat cel puțin trei meserii noi, de manager, de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Maria Cardaș, dr. G. Posticescu, prof. univ. Orest Bucevschi, dr. Grigore Tăbăcaru, dr. Ioan Nandriș, dr. Vasile Blându, dr. Iulia Găină, dr. M. Teliman, dr.Casian Țopa ș.a. Aron Cotruș semna versuri. Revista era ilustrată de graficianul Constantin Tarnovschi. * Secera Secera, revistă de ordine și doctrină politică a Partidului Național - Țărănesc, are în primul său număr lozincile: „Numai atunci este asigurat poporul unei țări când cei mai mulți, cei mai harnici și cei mai necăjiți au toate șansele valorificării muncii lor” și „Țărănimea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a condamnării moravurilor societății, mai ales ale tinerilor, o formă abia disimulată a unei paranoia a vârstei, diferită de acea demență senilă care se instalează la unii. Spaima de moarte care, din iluzorie și Îndepărtată În timp, devine brusc „prezentă”, secerînd În jur pe congeneri, făcându-se brutal simțită prin gâfâitul ei teribil. Schopenhauer, printre splendidele sale maxime traduse la noi de Titu Maiorescu, are una pe care o țin minte din tinerețe: viața, spune filosoful scepticismului european, viața seamănă cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
adevărat, ne ia de mână și ne conduce În acel „loc” unde ne putem privi chipul pentru prima oară! Adevăratul, realul scop al vieții! Da, ce-aș fi fost fără „ea”, fără acele „obstacole absurde”, acele „piedici răutăcioase” care-mi secerau pașii și uneori Încrederea În mine și În existența unei justiții, a unui noroc pe acest pământ? Sigur, pot „să’ntorc foaia” și să vorbesc În locul celor secerați de moarte În plin avânt, În plină creație, Încărcați de speranță și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fost fără „ea”, fără acele „obstacole absurde”, acele „piedici răutăcioase” care-mi secerau pașii și uneori Încrederea În mine și În existența unei justiții, a unui noroc pe acest pământ? Sigur, pot „să’ntorc foaia” și să vorbesc În locul celor secerați de moarte În plin avânt, În plină creație, Încărcați de speranță și având „dreptul” la fericire? Mai putem să-i convingem pe „aceștia” de o reală justiție a vieții? Fostul meu prieten, Alexandru Ivasiuc, este arestat la 24 de ani
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unul de celălalt. - Ești bine? zise ea, dar era o afirmație, nu o întrebare. - Sigur, scumpo, de ce n-aș fi bine? am pufnit zgomotos. E o petrecere supertare. Dar fiica ta... - Vorbești cam mult și îți cam curge nasul. Mă seceră cu privirea. Și transpiri. Sarah mă trase din nou de mână - Pentru că mă simt bine. - Și privește în jurul nostru, jumătate din facultate e aici și s-a îmbătat deja rangă, mai are un pic și intră în comă. - Iubito, trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
băiatul se jurase că n-avea nevoie de meditații. După care discuția a virat spre băieții dispăruți și un bolnav mintal și o nouă serie de bombe în New Orleans, despre alt morman de cadavre, ale unui grup de turiști secerați de o mitralieră chiar la intrarea cazinoului Bellagio din Vegas. Marijuana - care era destul de tare - ne transformase vocile într-o parodie îngroșată, în acea turuială sub influența drogurilor. - Ai încercat vreodată metoda tatălui surd? Nu fusesem eu cel întrebat, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
scris și d. T. Tatos și i-am răspuns cu privire la semicentenarul liceului No. 2, care se complace, În ultimul timp În mutism total. Mă bucur mult, că te simți mai bine și urmezi riguros tratamentul. Anexez și numărul din ziarul „Secera” cerut de mata . Este adevărat, că, deși numai fost elev, primirea la Pitești a fost foarte călduroasă. Am admirat, mai ales, organizarea desăvârșită. Ceasornic, nu altceva! Puțin dar admirabil. Acum ei scot o lucrare bio-bibliografică a foștilor profesori și elevi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu estonianul Peeter Sauter, răvășit și el de cele văzute în sălile muzeului din Ypres. Moartea înfățișată în cele mai mici amănunte - cele care dau corporalitate războiului, îl scot din tiparele publicisticii „angajate” și ale ideologiilor - pieirea unor tineri imberbi, secerați de gazul otrăvitor, te consternează. Mult mai mic ca suprafață, Muzeul In Flanders Fields îmi evocă Memorialul Holocaustului de la Washington, pe care l-am vizitat în toamna lui 1998. Avem timp și pentru o scurtă plimbare prin Ypres, tocmai bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
memoria celor căzuți, sub panouri cu fotografiile soldaților morți în luptă ca, de exemplu, această rustică stea a lui David desenată chiar pe sol cu borcane de sticlă așezate acolo de camarazii lor, pe locul unde o rachetă Hezbollah a secerat o patrulă. De-a lungul zonei neutre, drapelele se înfruntă față în față pe câmpuri și pe acoperișuri ("E interzis să faceți fotografii, se răstește la mine amenințător un soldățoi spaniol din FINUL care se crede pe moșia lui, măcar că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o dragoste, s-a dus în ciobănie ș-apoi s-a întors cu obiceiuri de cioban, tohoarcă și bucium. MOȘ-BREBU7 1. Mă întâlnesc cu el dimineața la iaz. Nu trage peștele și stăm de vorbă. Despre întâmplarea cu baba care secera în genunchi. Despre viața lui: e dascăl, cântăreț la o biserică, face versuri, a citit literatură populară, știe pe Alisandru Machedon și Isopia etc. 2. Despre femeia îndrăgită de toți povestită de dr. K.8 3. Despre spânzurarea unei femei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și atunci le înfățișează așa cum ar fi trebuit să le îndeplinească. Dar cu vremea rușinea piere și obiceiul rămâne. 1. ISTORIA DE LA PODUL DUMBRĂVIȚEI 2. Istoria din drumul Hârlăului, cu armeanul cel speriat. "Mergând spre Hârlău." Și cu bătrâna care secera în genunchi. Cineva nu cunoaște pe Herbert Spencer; bine, nu cunoaște. Dar unii cunosc toată filosofia contemporană, știu ce-a spus Schopenhauer și Spencer etc., însă nu știu ce e aceia un botgros, ori un cintez. Mai mult nu știu aceștia din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cunosc toată filosofia contemporană, știu ce-a spus Schopenhauer și Spencer etc., însă nu știu ce e aceia un botgros, ori un cintez. Mai mult nu știu aceștia din urmă. La pod la Dumbrăvița moartea unui Țigan Mergând spre Hârlău Bătrâna care seceră în genunchi și armeanul speriat. În prundurile Moldovei Povestea cu Baciu. Calicul Chichiuță. Chichiuță cu căluțul lui. Istoria lui Iancu cu Sandu vizitiul cel voinic. Adaos, romanul pe care mi-l închipuiam acu doi ani cu Iancu Dorojan. Deci un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Grație acestei legi (a tocmelilor agricole) care admite închiriarea muncii din iarnă pe vară, fără a specifica un minimum de preț măcar, se poate da unui țăran în Ianuarie bunăoară 14 lei, pentru a face în iunie o falce de secere care la acel timp costă 40-60 lei. Se permite adică a se lua procente de 500-600 lei! Un proprietar cu 500-600 lei dați locuitorilor, capital de speculă a brațelor, își face muncile câmpului în fiecare an pe nimic, și satul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grâu cu ele. Iară dumnealui că se mira Că cine l-a săcera S-au aflat niște fetișele Ochișele Cu inele-n degițele Ca să tae grâu cu ele Că ele ar săcera Dar nimica nu făcea Că fetele râdea Să secere nu putea. Dar s-a aflat o babă cârnă Cu puha* de-o mână Cu dreapta secera Cu stânga lega Cu spinarea la clăi mi-l turna Zi de vară până-n sară Stăteau poloagele Ca schelele Și snopii Ca trunchii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fetișele Ochișele Cu inele-n degițele Ca să tae grâu cu ele Că ele ar săcera Dar nimica nu făcea Că fetele râdea Să secere nu putea. Dar s-a aflat o babă cârnă Cu puha* de-o mână Cu dreapta secera Cu stânga lega Cu spinarea la clăi mi-l turna Zi de vară până-n sară Stăteau poloagele Ca schelele Și snopii Ca trunchii. Ș-a făcut un stog Cu burdufu-n nori Cu vârfu-n cer. Dar dumnealui Iar se mira și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
La vremea secerișului vin din satele mai depărtate a Dorohoiului, unde e mai deasă populația. În urma legilor nouă, s-a mai urcat și prețul pământului, dar și al lucrului. Anul acesta 1909 s-a plătit 40 de lei falcea de secere și mâncare. Proprietarul necontenit umblă pe moșie, cu un paneraș, ușor și solid. Dimineața are doi cai mici (hareanschi). După amiază doi mari cu care merge la Crasnaleuca (globanschi). Apucă peste câmpuri la stanții unde oamenii desfac păpușoii firtelor. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui îi vor sămăna. Așteaptă în pace secerișul... Nebunului înțelepciunea i se pare piatră de moară; se grăbește s-o lepede. Dacă cunoști un înțelept, apropie-te ades de pragul casei lui. Nu semăna răul în brazdele nedreptății, ca să nu seceri de șapte ori pe atât (S.VII.3) Nu cere lui Dumnezeu să stăpânești asupra altora; nu cere Împăratului scaun de mărire. Nu te justifica în fața lui Dumnezeu, căci el cunoaște străfundul inimilor. Nu cerca să fii jude dacă n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
La izvorul cel vrăjit, Am pus fruntea ș-am murit. Ciudată poezie populară comunicată de Barbu Lăzăreanu 3 Măi bădiță Gherasim, Cu drag mi te-aș pune-n sin, Și de drag te-aș sămăna Și de drag te-aș secera Și te-aș face stog în prag Și te-aș îmblăti de drag. Mi te-aș cerne Prin sprincene Și te-aș frământa-n inele Și te-aș da inimii mele. Inima mi te-ar mânca, Inima s-ar sătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]