4,879 matches
-
de vifor Caii sălbateci zburdă fără hățuri Că drept este Domnul și dreptatea Sa Deschide-n suflete nesecat izvor Și fața Lui zidește-n inimi casa PSALMUL 11 Cel necuvios din adevăr scade Limba cea plină de mândrie pierde Cum seceta usucă lanul verde Buza vicleană în păcate cade Cuvintele Domnului sunt curate Argint lămurit de foc și curățat De pământ și de șapte ori răsfățat Ca destinul crucii să-mi fie frate Ne vor păzi și ne vor feri în
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
vederea rugăciunea ta cea jertfelnică, ci te-a ascultat și te-a întărit și te-a primit în cereștile lăcașuri. Pe Acesta roagă-L să depărteze de la noi dreapta Sa mânie, să apere orașele, satele și toată țara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năprasnice, de cutremur, de boli și răni aducătoare de moarte, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri și de războiul cel dintre noi. Mijlocește, Sfinte Ioane, creștinilor râvnă fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuire
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
mai ales, că mi se dă prilejul să-mi continui mai temeinic munca mea în eparhia unde am activat doi ani. Ținând seama de împrejurarea specială în care se găsește Moldova, după un război atât de nimicitor, urmat de o secetă cumplită, activitatea noastră va fi pusă în slujba renașterii spirituale, morale și materiale a poporului credincios din această parte de țară". După primirea investiturii, la 22 decembrie 1947, a fost instalat în scaun la 28 decembrie, același an, în Catedrala
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
concrete, punctuale și practice În cei trei ani cât a păstorit ca Arhiereu - vicar și apoi Mitropolit al Moldovei și Sucevei și-a închinat toată energia și puterea sa de muncă refacerii eparhiei, crunt lovită de război și pârjolită de secetă. Și-a îndreptat privirile, mai întâi, către sectorul economic de la Centrul Eparhial, pe care l-a reorganizat, bine știind că reconstrucția nu se face cu apeluri și cuvântări patetice, ci prin buna chivernisire a banului public și controlul riguros al
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
acestor cămine. A reorganizat Societatea "Ajutorul" a clerului din Mitropolie, a cărei activitate lâncezise, și a chemat preoții să se înjuge la munca de folos obștesc și la dobândirea de mijloace pentru refacerea satelor și orașelor pustiite de boli, de secetă și de foamete. Seceta cumplită din anii 1946-1947, care pârjolise ogoarele Moldovei, adăugându-se mizeriei lăsate de război, pusese la grea încercare sufletele credincioșilor. Pentru mângâierea lor, vlădica Justinian a încuviințat ca racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Paraschiva să facă
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Societatea "Ajutorul" a clerului din Mitropolie, a cărei activitate lâncezise, și a chemat preoții să se înjuge la munca de folos obștesc și la dobândirea de mijloace pentru refacerea satelor și orașelor pustiite de boli, de secetă și de foamete. Seceta cumplită din anii 1946-1947, care pârjolise ogoarele Moldovei, adăugându-se mizeriei lăsate de război, pusese la grea încercare sufletele credincioșilor. Pentru mângâierea lor, vlădica Justinian a încuviințat ca racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Paraschiva să facă acea călătorie unică de când
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
adăugându-se mizeriei lăsate de război, pusese la grea încercare sufletele credincioșilor. Pentru mângâierea lor, vlădica Justinian a încuviințat ca racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Paraschiva să facă acea călătorie unică de când se află la Iași, străbătând satele pustiite de secetă ale județelor Iași, Vaslui, Roman, Bacău, Putna, Piatra Neamț, Fălticeni și Botoșani, adică aproape toată Moldova. Ploile abundente care au însoțit procesiunea, adăpând pământul și făcând să crească iarba și să rodească bucatele, au adus mare bucurie în sufletele credincioșilor, întărindu
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
orfani, văduve și invalizi, la cantine școlare, biserici în construcție și la mănăstiri pentru hrana bolnavilor și a călugărilor bătrâni și neputincioși. Primindu-le, acestora nu le venea să creadă, și cu lacrimi în ochi mulțumeau Părintelui Mitropolit Justinian. După secetă, a urmat iarna grea a anului 1947, gerul năpraznic înghețând vetrele cantinelor, sobele școlilor și ale spitalelor, casele celor necăjiți. Lemne erau în pădure, dar lipseau mijloacele de a le transporta la cei în suferință, altă consecință a războiului, care
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
000 lei, alăturându-și obolul personal la cel al cuvioșilor părinți. Între alte măsuri, Crucea Roșie, Apărarea Patriotică și alte organizații de asistență socială stabiliseră ca un număr de copii săraci din Moldova să fie dați spre întreținere, pe durata secetei, unor familii creștine din alte județe ale țării, mai puțin lovite de calamitățile războiului. Dar părinții lor nu se înduplecau să-i lase, temându-se că nu se vor mai întoarce, cu toate că, ținându-i acasă, riscau ca ei să fie
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
nu aș putea să citez întregul volum, dar s-ar supără autorul pe mine definitiv și total! (Sic!) Verva este în toi: “Au dispărut și “tacîmurile”, si oasele, si copițelele, “adidașii”. Au ieșit urzicile, dar puține și scumpe, că-i secetă...” Mi-am amintit astfel că intrăm în măcelăria din Piață Dorobanți și întrebăm, timid: “Aveți adidași ?” Răspunsul măcelarului: “Avem, dom scriitor!” Eu: “Mărimea 42 aveți ?” Și măcelarul: “Să moară mama dacă nu m-a tîmpit cu prostia asta de mai
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
nu aș putea să citez întregul volum, dar s-ar supără autorul pe mine definitiv și total! (Sic!) Verva este în toi: „Au dispărut și tacîmurile ”, si oasele, si copitelele, adidașii . Au ieșit urzicile, dar puține și scumpe, că-i secetă...” Mi-am amintit astfel că intrăm în măcelăria din Piață Dorobanți și întrebăm, timid: „Aveți adidași?” Răspunsul măcelarului: „Avem, dom scriitor!” Eu: „Mărimea 42 aveți?” Și măcelarul: „Să moară mama dacă nu m-a tîmpit cu prostia asta de mai
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
încă nesiguri pe picioare, umblau căpiate de colo-colo pentru că nu găseau un loc bun de păscut cu iarbă fragedă, vițeii mugeau disperați după mamele lor, nu plouă, da, nu plouă, de acolo, de sus, de la Dumnezeu vin și ploaia și seceta, ce-om mai fi făcut noi de sîntem pedepsiți?! Sîmbăta, preotul ținea slujbe care le făceau pe babe să lăcrimeze, copiii se țineau aproape, pentru că părintele le preda și religia la școală și nu se putea altfel, mesele erau pline
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
nr. 503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului A trebuit soarele să răsară, de multe ori a trebuit să apună; să fie înecate nopțile de neguri și de lună. A trebuit, dinadins, să plouă, fluxuri de căldură s-aducă secetă; cerul să-mbrățișeze pământul, piatra să ardă, albindu-se cretă. A trebuit toate sevele să văd cum gâlgâie-n frunze și muguri; cum plânge vie de-i prăpăd, savurându-i elixirul din struguri. A trebuit și-o stea să văd
A TREBUIT... de GEORGE PENA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358461_a_359790]
-
o nălucă, se mai oprea să discute cu primarul despre vreme, își punea mîna streașină la ochi și studia formele halucinante ale norilor, ființe inexistente se lăbărțau pe cerul senin la orizont, dar nici o picătură de ploaie nu cădea, de secetă obrazul pămîntului se ridase și apa din fîntîni dispăruse de parcă se evaporase pentru totdeauna și la fel de secat era și sufletul lui de bărbat, nu avea curajul să discute cu nimeni despre acestă durere din adîncul lui, nici măcar cu Mancuse, prietenul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SECETĂ ÎN AGORA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 499 din 13 mai 2012 Toate Articolele Autorului iar o groază de minute până când să vină somnul tăinuit în vreun dom, nu-l mai confund cu vreo virtute ne-a furat
SECETĂ ÎN AGORA de ION UNTARU în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358514_a_359843]
-
de fani, stresul face victime în olimp! ne-am îmbolnăvit de-atâta vorbă și cantine populare, fericit cine mai are sufertașul lui cu ciorbă! un pahar de vin imploră fiecare la o cină însă cine e de vină că e secetă-n agoră? o fi ea viața frumoasă după ce i-ai dat cu fard; capra când este râioasă, saltă coada peste gard! vai de bietele minute până când s-adorm din nou dacă doar un biet stilou ne-a lăsat pe față
SECETĂ ÎN AGORA de ION UNTARU în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358514_a_359843]
-
fi ea viața frumoasă după ce i-ai dat cu fard; capra când este râioasă, saltă coada peste gard! vai de bietele minute până când s-adorm din nou dacă doar un biet stilou ne-a lăsat pe față cute! Referință Bibliografică: secetă în agora / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 499, Anul II, 13 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SECETĂ ÎN AGORA de ION UNTARU în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358514_a_359843]
-
jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Stropii cu otravă întind în pahar, Copii îi adună de pe străzi,din case Mame privesc jalea,plîng neputincioase. Soarele nu-i soare,raze pîrjolesc S-a întins prea mult puștiul grotesc, Bucăți din țarina s-au vîndut bizar Lacrimi,umilință,secetă,amar. Pînă cînd se strînge lanțul umilinței Pînă cînd se întinde timpul neputinței, Pînă cînd cu toții în genunchi vom sta Pînă cînd,o Doamne,mai putem rabdă? Români,Romania-gradina sfințită Vin alții,o lasă mereu neîngrijita, Neghina tot crește iar
PINA CIND... de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357637_a_358966]
-
Acasă > Impact > Istorisire > ÎNVAȚĂ-MĂ , SĂ MĂ RIDIC .. Autor: Elenă Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Învăța -mă , să mă ridic Trimite- mi Iisuse buchete de lumină, Mângâierea și speranța mântuirii, În secetă din suflet, rază Ta divină Mi- aduce balsamul Sfânt al jertfirii. Cer cu umilință din frumusețea Ta- -Iubirea nesfârșita,iertarea cea divină Veșnic, sub Crucea Ta , mă voi ruga Senina, cu duhul credinței de mână. Iisuse, cât aș vrea să
ÎNVAŢĂ-MĂ , SĂ MĂ RIDIC .. de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357725_a_359054]
-
a mai scris o piesă de teatru prezentată la Teatrul Național Radiofonic, „Sfârșitul nopții”, și un scenariu de film realizat în colaborare cu Radu Aneste Petrescu, „Amurgul fântânilor”, în care a prezentat secvențele zguduitoare din anii imediat următori războiului, când seceta și foametea au făcut concurență bătăliilor de la Stalingrad și de la Cotul Donului. Acum a venit și rândul cititorilor de limbă engleză să cunoască proza lui nea Mișu. Așa cum ne-a bucurat și pe noi, românii, și pe alți cititori de pe
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
sub dublul sau poate chiar triplul semn al fiarei. Deci nu mai încape nici o îndoială. Modalitățile fiind aceleași dintotdeauna: asteroidul, gaura neagră, focul solar, trecerea într-o altă dimensiune spirituală (numai noi cei aleși!), glaciațiunea sau inversul ei, banalii supervulcani, seceta, ori, la alegere, inundația globală, un virus nedeclarat la vamă, un savant nebun ofticat pe șeful de laborator ori o blondă tâmpită care apasă pe butonul nuclear crezând că e room-service. Se specifica foarte ferm că nu vor scăpa nici
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
retragere, cămine pentru seniori, cum le-am spunem noi. Și ce am mai aflat, a fost că cei mai mulți angajați la aceste case sunt românii stabiliți în această zonă, care au preferință pentru un asemenea job. În timpul verii, în perioada musonica, secetă este brăzdata, uneori de ploi iuți și trecătoare. Într-una din zile, spre seară, când mă aflam cu Andaluza la bazinul de înot, că din senin ne-am trezit că ne amenință o furtună înspăimântătoare. Până să ieșim din apă
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
la ceea ce au auzit, să le pătrundă cu adevărat în minte. Un student al zilelor noastre înregistrează cunoștințe, dar nu le asimilează; în consecință, aceste cunoștințe nu produc nimic. O ploaie torențială este mult mai puțin folositoare, la vreme de secetă, decât o ploaie măruntă, îndelungată! Dar ne aflăm mereu sub o ploaie torențială - de informații, rapoarte, cunoștințe, discuții etc. Și toate acestea zboară în jurul nostru, fără să rămână în noi, fiind date imediat la o parte de următorul torent.“ El
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
soția sa, în cuptorul de lângă casă. Pâinea, la țară se coace o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut păioasele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au mai scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]