3,225 matches
-
și mai rău, prin lipsa absolută de control. Nu ne gândim la noi, căci o generație sîntem abia și, ca generația de frunze a unui stejar secular, ne scuturăm cu toamna vieții noastre la pământ. Dar la arborul măreț și secular al României ne gândim, la acela în umbra căruia a trăit Mircea cel Bătrân, și de acest trunchi străvechi se apropie securea a căreia codoriște o formează fiii vitregi ai acestei țări. [ 11 aprilie 1880] AUSTRO-UNGARIA ȘI NAȚIONALITĂȚILE Dezvoltarea lucrurilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
muncă a claselor atât de asigurată, interesele într-o armonie atât de intimă, încît să nu-i pese nimărui de asemenea jucării caleidoscopice cari se-ntîmplă în centru. Atunci filozoful, uitîndu-se dintre vrafurile sale de cărți, din adunarea sa de prieteni seculari, cu atât mai buni cu cât nu-l supără întru nimic, ar râde de comedia aceasta a vieții omenești, de lupta acestor ființi efemere, care-și despută însemnătatea într-o picătură de timp, precum miile de infuzorii [î]și dispută
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oroare în contra "simielor Marei Revoluțiuni", cum numește un poet francez pe Ferre și Raoul Rigault cu ai lor. Ceea ce n-au îndrăznit nici Marat și Robespierre au {EminescuOpXI 172} cutezat a face piticii Comunei; ei puseră mâna sacrilegă pe martorii seculari și de granit ai gloriei franceze; ei voiau să dărâme nu numai castelul imperatorilor urâți, ci și acel templu sublim al artelor la ale cărui strălucite figuri divine priveau cu admirațiunea toate națiunile culte ale globului. După ce trecuse drama cea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tradează însă poporul țărei. Mulți, nu contestăm, cei mai mulți poate o fac fără s-o știe; vai de aceia însă cari, având putință de-a vedea clar, o fac cu bună știință! Înaintea negrei străinătăți care împînzește țara cad codrii noștri seculari și, împreună cu ei, toată istoria, tot caracterul nostru. Moartea, decreșterea populației îndeplinește apoi restul: stârpirea fizică a neamului românesc. E deci... iubirea de adevăr din partea feluriților noștri adversari politici de-a nu mai vedea altă cauză de rele în țară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a lipsit pe unii de orice credință în viitorul naționalității românești, de orice avânt, iar pe de alta a dat în mâna patrioților lucrativi {EminescuOpXI 339} o armă pururea puternică, arma antipatiei contra Austriei, ori de câte ori ea-și urmărește planurile ei seculare în Orient. Oricine-și aduce aminte de stilul "Romînului" de pe când era în opoziție. "Romînia sângerândă aruncată la picioarele contelui Andrassy" a devenit o frază stereotipă. Și astăzi chiar orice ziar ar întreprinde o campanie contra Austriei devine popular. Să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Turciei". Fiindcă vorbim de-o epocă care aparține istoriei putem spune verde că răspunsul stereotip al Porții era: "Bucuros v-am recunoaște independența necondiționată daca n-am ști că de-a doua zi veți deveni aliații unuia dintre inamicii noștri seculari". Daca i se dădeau asigurări contrarie Poarta răspundea: "Nu d-voastră cu cari vorbim veți face-o, dar alții, căci sânt multe soiuri de oameni în Romînia". Și pe când această politică netedă, respectoasă pentru toți, înainte de toate pentru Poartă chiar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
recomandație. E o atmosferă febrilă în țară, în care până și spiritele cele mai liniștite se simt gonite parecă din urmă de un demon nevăzut, demonul câștigului fără muncă, demonul american al prădării neomenoase, începînd cu istovirea pământului și stârpirea secularilor noștri codri și sfârșind cu tratamentul barbar și fără cruțare al populațiilor. Legăturile aproape părintești cari existau înainte între clase, iubirea aproape filială pe care populațiunile o aveau pentru capii lor naturali, autoritatea religiei, autoritatea tronului, sfințenia și buna-credință în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acte de Victorien Sardou Dalta viguroasă a lui Victorien Sardou sculptează, artistic mai mult decât poetic, o scenă foarte mișcătoare de zdruncinarea fericirei omenești cauzată din conflictul principiilor religioase. Asemenea subiect se potrivește bine pentru un public deprins la lupta seculară a dogmelor, la o luptă care a lăsat urmele cele mai adânci până și în caracterul său, căci ea, reproducîndu-i o parte din a lui proprie viață și punîndu-i înainte rănile de cari însuși sângeră, taie oarecum în carne vie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare, risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și formau state, de procesii lungi de gâze roșii, care se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar de o vechime seculară, scările de piatră tocite și mâncate de mult umblet, toate acestea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită curiozității decât o locuință."29 Priveliștea tabloului pare fixată doar la nivelul retinei. Concretețea cu care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
al pustiului. Rîvna celor doi muzeografi emeriți a determinat raiul Hermeziului să redevină rai. Mergeți, vă rog, la Hermeziu și veți da acolo peste o casă-muzeu de vis, în mijlocul unei curți în care mai străjuie trunchiul halucinant al unui plop secular, cub coroana căruia adăstau, cîndva, prietenii Alecsandri, Kogălniceanu, domnitorul Sturdza, Ralet, Carp, actorii Millo și Luchian, cîți alții. Mergeți, la primăvară, la Hermeziu! Vă așteaptă și-o șaretă. Cu-n cal. E cert că, în momentul de față, avînd în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de una singură. Și mai e ceva, foarte important și, într-un fel, avantajîndu-ne: geografic, strategic deci, între noi și fosta noastră mare prietenă de la răsărit se interpune acum o Ucraină, slavă și ea, slavă Domnului!, dar cu acea vanitate seculară, atît de ritos adresată, cîndva mocnit, acum fățiș, Moscovei. Și încă, încă ceva: se vede și cu ochiul liber că Rusia, în pierdere evidentă de prestigiu, fie el și spăimos-negativ, stă cu mîna-ntinsă, poate mai cade ceva de la masa Occidentului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e perfidul porumbel al păcii, desenat, prin anii șaizeci, de tovarășul (de drum) Picasso? Reclamă. O fi vrut să evite un cîine? Cu viteză de satelit a ras întîi bornele galben-negre de pe marginea trotuarului, a spulberat gardul din piatră masivă, secular, al bisericii și s-a oprit în curte. Era un Ford. Strada a-ncremenit. Insul a coborît, s-a scuturat ca o găină de colb, și a grăit: sculă americană, dom'le! Mi-a stat pe limbă: dată dracului! Dar era
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Hades, prin care am orbecăit un timp, intru iarăși în sălile daurite ale orașului. Ce constatare fascinantă! Părăsisem aceste săli cu aerul lor vetust, de cetate uitată, dar care tocmai prin vetustețea lor vorbeau, cu patetism bine temperat, de prestigiul secular al locului, le părăseam poate și pentru că cei ce le frecventau de ani și ani îmbătrîniseră, se împuținaseră și împrumutau zidurilor, scaunelor, scenelor ceva din tristețea plecării lor lente, fără întoarcere, le părăseam contaminat de același marasm, aceeași dezordine care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bunici. O primă reacție s-a și consumat imediat după rușinea alegerilor și ea a aparținut liceenilor care au ars, demonstrativ, drapelul așa-zisei Republici Moldova și au cerut, îndrituit, limbă românească de stat, nu contrafacerea "moldovenească". E o plasmă seculară circulînd mereu fierbinte o dată cu sîngele. Și în România. Și în provincia ei, vremelnic desțărată. Înscriindu-se, după Revoluție, la liberali, intratabilul ingenuu Petre Țuțea simte nevoia unei necesare justificări și spune: "Pentru mine, România Mare e operă de Cațavenci, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ani, străzile Dorohoiului natal, frisonul regăsirii nu a putut rămîne întreg, fiind minat de constatarea... înnoirilor. Am pe peretele atelierului o ilustrată, palid colorată, din... 1927: ei bine, aerul cochet al străzii principale, cu străvechile clădiri umbrite de copaci seculari, numește o Românie netraumatizată, dezvoltîndu-se armonios, neconvulsiv. Stradă pusă acum la pămînt. Și neîntrevăzîndu-se perspectiva unei reconstituiri. De altfel, țoapa comunistă, cu resentimentul ei atavic pentru omul înstărit și edificator al fostului regat, n-a vrut să audă de reconstituire
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se impune a releva principalele momente ale apariției și dezvoltării Securității statului, pentru a înțelege mai bine locul și rolul ei social, contribuția ei la apărarea și consolidarea cuceririlor socialiste ale României. * * * Poporul român, greu încercat în decursul existenței sale seculare, luptând împotriva vechilor rânduieli sociale - sub conducerea partidului comunist - a scuturat jugul asupririi naționale și a instaurat puterea populară, în cursul unor puternice încleștări de clasă, declanșând procesul construirii noii orânduiri socialiste. Instaurarea puterii populare a însemnat ridicarea proletariatului la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
convențiilor de la Londra (1839 și 1840). Referindu-ne la esența chestiunii orientale, abia dacă mai este necesar să atragem atenția că ea nu poate fi redusă la proiectele de împărțire a Imperiului Otoman, care ar avea ca origine doar ura seculară a creștinilor față de turci, cum credea T. G. Djuvara, deoarece ura a fost un efect și nu o cauză. O trecere în revistă (fie și incompletă, cum este a noastră) a principalelor opinii divergente în definirea chestiunii orientale nu se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al regimentului de „husari valahi” în război. Dorința de înlăturare a dominației otomane înăsprită prin regimul fanariot și speranța în Rusia erau sentimente încercate de majoritatea populației, care nu avea posibilitatea să se scuture prin forțe proprii de un jug secular și încă puternic. Odată eliberarea de sub otomani ajunsă în faza de realizare, românii și-au pus în mod firesc problema raporturilor juridico-politice cu Rusia. În ce fel ? Iată o întrebare insuficient clarificată. Ambasadorii Prusiei (von Solms) și Franței (Sabatier) la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trăit unul dintre momentele culminante ale istoriei patriei: desăvârșirea unității statale. Această «serie» a evenimentelor de însemnătate capitală ne îndeamnă să apreciem vremea lui A. D. Xenopol ca o perioadă în care au izbândit și s-au întrupat străduințe și aspirații seculare. Un singur eveniment dintre cele menționate ar fi fost suficient ca să introducă pentru totdeauna în istorie un om sau un popor. Or, A. D. Xenopol a fost martor ocular sau participant la aproape întreaga «serie» de împliniri istorice între 1859 și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nici din punct de vedere geografic și nici din punctul de vedere al civilizației, în general. „Românii sunt carpatini, iar nu balcanici”. „Noi suntem - sublinia N. Iorga - un element de legătură în Balcani, din care nu facem parte”. Totuși, legăturile seculare între popoarele din sud-estul european obligă pe istoric să abordeze istoria lor în bloc: peste toată această regiune - scria Iorga - s-a întins mai întâi Imperiul Roman, apoi cel Bizantin și, în cele din urmă, Imperiul Otoman. Deci, un anumit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obligă pe istoric să abordeze istoria lor în bloc: peste toată această regiune - scria Iorga - s-a întins mai întâi Imperiul Roman, apoi cel Bizantin și, în cele din urmă, Imperiul Otoman. Deci, un anumit fond istoric comun, numeroase tradiții seculare comune, interese naționale specifice în raport cu restul țărilor europene, necesități stringente comune în progres și civilizație -, iată temeiurile de la care pleca Iorga în promovarea îndârjită a unei politici de înțelegere și sprijin reciproc între popoarele sud-estului european. Nu se poate scrie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu destinație comercială datând din sec. XVII - XVIII? Orașul Botoșani este înfrățit cu orașul Laval din provincia Quebec - Canada (16 octombrie 2007) iar înfrățirea se datorează dl-ui biolog Vanea Atudorei, președintele Asociației Românilor din Laval? În orașul Botoșani există arbori seculari ocrotiți, declarați monumente ale naturii; aceștia aparțin speciilor: Querqus robur (stejar); Paulownia tomentosa (arborele prințesei); Tilia cordata (tei); Fagus sylvatica var. atropupurea (fagul roșu); Pinus strobus (pin); Magnolia liliiflora (magnolie); Populus alba (plop)? 2.3. „Zonele umede - caracteristici și importanță
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
drum forestier, spre străfundul pădurii, din simpla curiozitate de a vedea ce se poate Întâmpla. Mașina alunecă ușor pe poteca Îngustă străjuită de bălării pestriț colorate și inedit mirositoare. Înaintăm kilometri buni prin aerul tare, ozonat, al stejarilor și fagilor seculari. Dintr-o dată, un iepure saltă Înaintea noastră, tăindu-ne calea. Dom-le, Îmi zic, mai sunt și jivine pe aici. După circa un minut, fiică-mea arată cu degetul În dreapta noastră o vietate roșcată și imediat ne dăm seama că
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Bădicuț); Yves Thoraval, Dicționar de civilizație musulmană, București, 1997. Repere bibliografice: Adrian Marino, Comparatism, arabism, exotism, T, 1986, 50; Cezar Baltag, Mit, gândire, limbaj, VR, 1987, 4; Maurice Borrmans, Linguagio, „Islamochristiana”, 1993, 366; Cornelia Ștefănescu, Accente pentru cunoașterea unor tradiții seculare, JL, 1995, 9-12. L.Bz.
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
zel: „intrarea partizanilor (În Nova Văros) a transformat viața plin... de rutin... și apatic.... Cadrele noastre erau mult prea evoluate pentru niște condiții atît de primitive, astfel c... au pus mîna s... dezmorțeasc... orașul. Femeile noastre nu puteau tolera «Înapoierea» secular... a musulmanelor pe care le vizitau și le aduceau la conferințe, În timp ce activiștii noștri nu aveau liniște pîn... nu vedeau un imam musulman așezat ling... un preot ortodox la reuniunile publice”. În ansamblu, r...minÎnd deseori neîncrez...toare, oscilînd Între
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]