1,339 matches
-
și când s-a format organizația politică Majoritatea Morală din Statele Unite care a încercat să influențeze politica americană republicană în anii '80, existau mulți specialiști în științe sociale care proclamau faptul că modernizarea și democratizarea merg mână în mână cu secularizarea. Fără îndoială că existau niște dovezi în această direcție, cel puțin în unele țări democrate vestice. Însă, lucrurile nu stau așa în toate țările cu democrații consolidate, precum Anglia, Germania, Olanda, Australia pentru a menționa doar câteva, unde religia joacă
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
cum Biserica, contrar unor opinii secularizante care ar dori s-o marginalizeze, joacă un rol important în modul cum este modelată democrația românească. Până și un faimos sociolog al religiei american precum Peter Berger, care fusese unul din partizanii teoriei secularizării pentru o bună parte din cariera lui universitară, a ajuns să declare în 1997 că " Ceea ce eu și majoritatea sociologilor religiei am scris în anii '60 despre secularizare a fost o greșeală. Argumentul nostru subiacent era că secularizarea și modernizarea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
al religiei american precum Peter Berger, care fusese unul din partizanii teoriei secularizării pentru o bună parte din cariera lui universitară, a ajuns să declare în 1997 că " Ceea ce eu și majoritatea sociologilor religiei am scris în anii '60 despre secularizare a fost o greșeală. Argumentul nostru subiacent era că secularizarea și modernizarea merg mână în mână. Odată cu modernizarea vine secularizarea. Nu era o teorie idioată. Exista ceva evidență pentru ea. Dar acum cred că pe vremea aceea greșeam în mod
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
partizanii teoriei secularizării pentru o bună parte din cariera lui universitară, a ajuns să declare în 1997 că " Ceea ce eu și majoritatea sociologilor religiei am scris în anii '60 despre secularizare a fost o greșeală. Argumentul nostru subiacent era că secularizarea și modernizarea merg mână în mână. Odată cu modernizarea vine secularizarea. Nu era o teorie idioată. Exista ceva evidență pentru ea. Dar acum cred că pe vremea aceea greșeam în mod fundamental. Majoritatea lumii de astăzi cu siguranță nu este seculară
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
universitară, a ajuns să declare în 1997 că " Ceea ce eu și majoritatea sociologilor religiei am scris în anii '60 despre secularizare a fost o greșeală. Argumentul nostru subiacent era că secularizarea și modernizarea merg mână în mână. Odată cu modernizarea vine secularizarea. Nu era o teorie idioată. Exista ceva evidență pentru ea. Dar acum cred că pe vremea aceea greșeam în mod fundamental. Majoritatea lumii de astăzi cu siguranță nu este seculară. Ea este foarte religioasă".1 Cu aceste comentarii introductive și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
și bogății, mai ales pentru patriarhia din Constantinopole. S-a ajuns ca, în acest mod, a cincea parte din pământul țării să aparțină grecilor, aspect dovedit fără echivoc de tabloul real cerut de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru a realiza secularizarea averilor mănăstirești. Așa, de exemplu, patriarhia de Constantinopol deținea 6 mari moșii, patriarhia din Antiohia 6 moșii, cea din Alexandria 11 moșii, cea din Ierusalim 177 moșii, mănăstirile grecești din Sinai 54 moșii, cele din Epir, Macedonia, Tesalia și Albania
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tempera această evoluție nefastă. Celebra sa lozincă „Țara este norodul și nu tagma jefuitorilor’ exprima cât se poate de clar situația jalnică a țării și pericolul în care se afla. Dominația greacă asupra Bisericii noastre avea să se încheie odată cu secularizarea averilor mănăstirești înfăptuită de domnitorul Alexandru loan Cu za în 1864, act de mare curaj, alături de altele, care aveau să-l coste scump, dar care au însemnat pași uriași pe drumul emancipării poporului român. Din nefericire urmele lăsate de aceste
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cele două elemente care pot contribui decisiv la vindecarea bolnavului. Din nefericire timpurile moderne au zdruncinat puternic acest eșafodaj al relației medic pacient. Tehnicizarea excesivă a actului medical, informația nu totdeauna de bună calitate și cel mai adesea prost înțeleasă, secularizarea galopantă a tot ceea ce constituie valoare, îndeosebi morală, au făcut ca multe dintre cutumele vieții sociale aparținând moralei să fie aruncate în derizoriu sau chiar persiflate. Dincolo de aceste vicisitudini ale momentului, principiul carității creștine ca parte integrantă a moralei creștine
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mondiale tragedii sunt virușii și bolile, cutremurele și inundațiile, foametea și sărăcia, mediul natural degradat și nanotehnologiile, războaiele și terorismul, suprapopularea și poluarea, încălzirea globală și răcirea bruscă a vremii, masonii, evreii și implanturile de cipuri, guvernul unic mondial și secularizarea etc. Victimele suntem întotdeauna noi, oamenii obișnuiți. Iată un exemplu precis. După 2010, se scrie în faimoasa revistă The Futurist, vor apărea nanodispozitivele și nanoimplanturile. Ele vor permite înregistrarea tuturor convorbirilor din lume și supravegherea minuțioasă a oricărui locuitor al
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
politici antimusulmani din Europa sunt stângiști dublu perdanți. Pe de o parte, ei și-au pierdut credința religioasă în timpul globalizării, sfârșind prin a apăra valorile seculare ale revoluției și republicii. Pe de altă pare, aceste spirite religioase fără religie deplâng secularizarea și-i invidiază pe musulmani pentru forța credinței și pentru că au ceva sacru în viața lor. Redescoperirea tradiției religioase și a identității proprii prin experiența religiei Celuilalt este o lecție pe care vesteuropenii o au de învățat de la concetățenii lor
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
pace cu Directoratul, pace care n-a fost semnată niciodată; prin cumpărarea de bonuri belgiene la Pacea de la Amiens, pace despre care el, Domnul de Talleyrand, știa înainte de a fi cunoscută de public; prin instituirea regatului efemer al Etruriei; prin secularizarea proprietăților ecleziastice din Germania; prin negustoria de telal pe care a făcut-o cu opiniile sale la Congresul de la Viena. A mers până la a vrea să vândă Austriei chiar și vechi acte din arhivele noastre; numai că de data aceasta
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
idei, pentru o vreme dominante în lumea intelectuală, sînt puse sub semnul întrebării. Succesul unui Soljenițîn care critică sistemul sovietic în chiar esența sa, întoarcerea la întrebările fundamentale ale omului, redeșteptarea sentimentului religios după criza Bisericilor și după anunțarea unei secularizări ineluctabile, iată indicii semnificative pentru o stare de așteptare între decepțiile societății de consum și contestarea radicală. Reîntoarcerea la istorie poate fi interpretată ca un alt indiciu al acestei așteptări. Stă mărturie în acest sens, în acest sfîrșit de secol
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Introducere întrebări despre avantajele spirituale ale modernității tîrzii Dar nu sînt oare în mod flagrant lipsite de obiect asemenea întrebări? Nu s-a construit oare modernitatea tocmai pe secularizare, pe restrîngerea la seco? Nu se definește ea prin renunțarea la religie drept cadru de civilizație, cheie de interpretare a lumii, vector al destinului uman? Ce altceva mai poate oferi spectacolul modernității decît negativitate, pustiu de sens vertical, închidere fără
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în imanență referința la Dumnezeu permite să se dea versiuni ale vieții bune, superioare celor oferite de sistemele de gîndire care se lipsesc de Dumnezeu. S-ar putea spune că răsturnarea copernicană a conștiinței religioase actuale conduce la (încă) o secularizare a religiei și a orizontului spiritual. Dacă în secolele XIX și XX religia a fost utilizată mai ales pentru a sacraliza identități de grup și proiecte istorice, ea este acum căutată mai cu seamă pentru a oferi individului căldură, securitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
distanța comunicantă dintre absolut și lume. Aceeași condiție diferențiată poate da suport pentru a percepe tensiunea dintre cei doi poli, pentru a resimți interior atracția polului infinit depărtat, pentru a privi distanța ca distanță mobilizatoare. Fundamentalismul : refuz sau exacerbare a secularizării? E adevărat că, în spectacolul ei curent, modernitatea tîrzie ne pune în față nu distanța mobilizatoare, ci alte variante ale distanței dintre transcendent și viața publică. Laicitatea ofensivă, tare se întemeiază pe o distanță de tip separație, atît de netă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
inacceptabilă pentru alții, liberi toți să gîndească cum le place. Prin reacție, fundamentalismul fenomen la fel de modern ca și laicitatea afirmă sonor și îndeobște agresiv termenul superior. însă doar pentru a-l pune să trudească în același domeniu imanent. în fond, secularizarea în sens tare nu înseamnă doar separarea Statului și a puterii lui de Biserică/religie. Nu înseamnă doar transformarea religiei în simplă convingere a individului sau a unui grup, reflectată ori nu în acțiunea lor publică, politică. în sensul ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu înseamnă doar separarea Statului și a puterii lui de Biserică/religie. Nu înseamnă doar transformarea religiei în simplă convingere a individului sau a unui grup, reflectată ori nu în acțiunea lor publică, politică. în sensul ei cel mai tare, secularizarea înseamnă reducerea realului la un singur nivel de realitate. De la cosmologia secolului al XVII-lea înainte, universul devine uniform, despuiat de ierarhie calitativă. Devine infinit, dar omogen în infinitatea sa, funcționînd pe tot întinsul său după aceleași legi cantitative, fără
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
univers cu mai multe trepte, dacă le făcea să se organizeze, să se gîndească pe ele înseși în raport cu nivelul tare al divinului, astăzi societatea are ca unic orizont istoria. și cum nu poate evacua din mintea omului ideea de absolut, secularizarea îl împinge să caute și să construiască acest reper în unicul plan de realitate pe care ea îl acceptă. într-adevăr, în termenii lui Pierre Manent, proiectul modern presupune că undeva în adîncimile socialului omul este în mod absolut, că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adevăr, în termenii lui Pierre Manent, proiectul modern presupune că undeva în adîncimile socialului omul este în mod absolut, că, la un moment dat, previzibil sau imprevizibil, al istoriei, omul va fi în mod absolut : homo verus et absconditus. Că secularizarea înseamnă închidere a orizontului omenesc în istorie și social se poate deduce și din remarca finală a autorului în Histoire intelectuelle du libéralisme : în pofida extenuării ei aparente, religia creștină continuă să rămînă un avertisment sau o amenințare la adresa universului închis
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în istorie și social se poate deduce și din remarca finală a autorului în Histoire intelectuelle du libéralisme : în pofida extenuării ei aparente, religia creștină continuă să rămînă un avertisment sau o amenințare la adresa universului închis pe care l-a amenajat secularizarea și pe care ea nu contenește să-l baricadeze în autosuficiența lui. Cum se situează fundamentalismele față de acest univers închis? Sînt mișcările fundamentaliste, fie ele musulmane, creștine sau evreiești, pentru a le lăsa deoparte pe cele hinduse, sikh ori chiar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în contact cu polul divin? Sînt ele încercări de a reîngloba societatea într-un real cu mai multe niveluri, de a reîncînta lumea noastră, de a o revrăji, îndreptînd-o spre repere care o depășesc? Sau sînt fundamentalismele variante religioase de secularizare, dacă admitem juxtapunerea termenilor, adică moduri de a sacraliza, printr-un limbaj religios cu imens capital simbolic, orizontul însuși al istoriei și socialului? Fundamentalismele au drept motor reacția dură față de modernizarea din țările lor de cele mai multe ori brutală, prea rapidă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al istoriei și socialului? Fundamentalismele au drept motor reacția dură față de modernizarea din țările lor de cele mai multe ori brutală, prea rapidă, creatoare de inegalități frustrante, dezagregînd medii și rețele tradiționale. Dar nu este ea o simplă reacție, care rămîne în interiorul secularizării și o exacerbează? Nu mă refer la abilitatea cu care avocații unei culturi integral religioase folosesc din plin, pentru a lupta și a-și difuza mesajul, tehnologiile obținute de știința secularizată. Nu mă refer nici la faptul că fundamentaliștii știu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e conceput ca un angajament personal, ca o practică voluntară, mai degrabă decît ca obligație impusă, coercitiv, prin organele statului. Dar, ca și Mohammed Arkoun, citat mai sus, An Na'im observă că între fundamentaliștii islamici și adepții occidentali ai secularizării tari există un raport de oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său, fiecare arătîndu-l cu degetul pe celălalt, ceea ce accentuează atitudinile agresive de ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări reciproce. Pe de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări reciproce. Pe de altă parte, An-Na'im face remarca importantă potrivit căreia tocmai atenția actuală a democrațiilor occidentale față de diversitate și specific cultural le angajează să conceapă/accepte teorii mai nuanțate ale secularizării decît cea a secularizării tari, în care politicul și sfera publică nu admit nici o referire la religie. în țările musulmane, unde reperele religioase impregnează cultural societatea, teoria separării fără comunicare între cele două sfere ar fi contraproductivă, respinsă, ar întări
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
episod al acestei reflectări reciproce. Pe de altă parte, An-Na'im face remarca importantă potrivit căreia tocmai atenția actuală a democrațiilor occidentale față de diversitate și specific cultural le angajează să conceapă/accepte teorii mai nuanțate ale secularizării decît cea a secularizării tari, în care politicul și sfera publică nu admit nici o referire la religie. în țările musulmane, unde reperele religioase impregnează cultural societatea, teoria separării fără comunicare între cele două sfere ar fi contraproductivă, respinsă, ar întări poziția fundamentaliștilor. Puși în fața
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]