KorAP: Find »[drukola/base=seif & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...50 >

1,235 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585

negociere mai dură. — Foarte isteț din partea lui. Și merge? Bănuiesc că da. Întreabă-l pe dânsul, mai bine. Poate voi face asta. Nu era cine știe ce de văzut În biroul șefului. Pe mocheta de câțiva metri pătrați buni era așezat un seif metalic gri care fusese cândva o mică navă de război și un birou Îmbrăcat În piele Închisă la culoare, mare cât un tanc Panzer. Pe birou erau foarte puține lucruri, În afară de un pătrat din fetru pe care era așezat un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
Îmi zise el, Întrebându-mă: Vă place? — Roșu nu e culoarea mea. Nu mi se potrivește cu părul. Râse și puse la loc rubinul pe o bucată de catifea pe care apoi o Împături și vârî pachețelul astfel obținut În seif. M-am așezat Într-un fotoliu mare din fața biroului său. — Sunt În căutarea unui colier cu diamante, i-am zis. Se așeză În fața mea: — Păi, Herr Gunther, eu sunt expert recunoscut În diamante. Clătină din cap plin de mândrie, ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
și scoate o bucată din afurisita de ușă. Și asta mi-a adus aminte de ceva: mai devreme sau mai târziu, aveam să fiu nevoit să verific cine ar fi putut avea, În branșa spărgătorilor, destul talent ca să fi deschis seiful familiei Pfarr. Dacă așa se procedase. Ceea ce Însemna că exista un mic tenor scrofulos căruia de mult Îi venise rândul să ia o lecție de cântat. Nu mă așteptam să-l găsesc pe Neumann În maghernița În care locuia, pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
pietre prețioase și semiprețioase, o măsuță pentru zbor de la Lufthansa, o grămadă de hârțogăraie care avea de-a face cu schimbul valutar, niște facturi și niște polițe de asigurare de viață, dintre care una era de la Germania Life. Între timp, seiful cel mare stătea Într-un colț, inexpugnabil, bătându-și joc de slabele mele Încercări de a descoperi secretele lui Jeschonnek, dacă avea vreunul. Nu era greu de priceput de ce locul nu era dotat cu alarmă. N-ai fi putut deschide

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
și Jeschonnek, dar nici bănuiala c-aș fi făcut această legătură. N-am văzut nimic care să mă facă să cred c-ar fi fost incapabil de comiterea unei duble crime. Dar cu siguranță nu era un spărgător profesionist de seifuri. O convinsese cumva pe Frau Pfarr să i-l deschidă? Oare făcuse dragoste cu ea ca să ajungă la bijuteriile ei? Dată fiind suspiciunea Ilsei Rudel cum că se putea ca ei să fi avut o aventură, acest fapt putea fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
se Întâmplă să fie Von Greis, nu? — N-am auzit nici un nume. Tot ce știu e că e mort și că polițaii Îl caută Încă. Își scutură neglijent scrumul de la țigară În scrumieră. — Ia spune-mi acum de spărgătorul de seifuri. — Păi, mi se pare că am auzit ceva, parcă. Acum vreo lună, un tip pe nume Kurt Mutschmann a ieșit după doi ani petrecuți la zdup În Închisoarea Tegel. Din ce-am auzit despre el, Mutschmann e un adevărat artist

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
făcut de Gesellschaft Reichsautobahnen pentru unul dintre muncitorii săi de pe un șantier de construcții de drumuri. — Pentru cine? Un tip pe nume Hans Jürgen Bock. Până de curând, era la zdup cu cineva pe nume Kurt Mutschmann, un spărgător de seifuri. — Și tu crezi că acest Mutschmann ar putea să fie cel care a deschis seiful lui Pfarr, nu-i așa? — Atât el, cât și Bock fac parte din aceeași frăție de care aparținea și proprietarul jalnicului hotel pe care tocmai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
drumuri. — Pentru cine? Un tip pe nume Hans Jürgen Bock. Până de curând, era la zdup cu cineva pe nume Kurt Mutschmann, un spărgător de seifuri. — Și tu crezi că acest Mutschmann ar putea să fie cel care a deschis seiful lui Pfarr, nu-i așa? — Atât el, cât și Bock fac parte din aceeași frăție de care aparținea și proprietarul jalnicului hotel pe care tocmai l-am vizitat. — Dar dacă Bock este Într-o frăție cu Mutschmann și Tillessen, atunci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
vârstă și au Început să-l lucreze zdravăn În sala de mese. Am stat În camera mea, să nu-i Încurc. După o vreme, vine Red și Îi spune lui Kurt că vrea ca el să se ocupe de un seif, și că vrea ca eu să fiu șoferul. Nici unul dintre noi nu a fost prea Încântat. Eu, pentru că mă săturasem de genul ăla de treburi. Iar Kurt, pentru că este un profesionist. Nu-i sunt pe plac violența, balamucul, Înțelegi. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
pentru că este un profesionist. Nu-i sunt pe plac violența, balamucul, Înțelegi. Și Îi place să lucreze pe Îndelete, În legea lui. Nu să meargă așa, din senin, să facă o treabă fără să pună la punct un plan adevărat. — Seiful ăsta... Dieter Roșcovanul a aflat de el de la bărbatul din sufragerie, bărbatul pe care l-au bătut măr? Bock aprobă din cap. — Ce s-a Întâmplat după aceea? — Am decis că nu voiam să am nimic de-a face cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
Închisoare, la Tegel, am văzut mulți oameni murind pe ghilotina aia, zise el Încetișor. Mai repede Îmi Încerc norocul cu Red. Când mor, vreau să mor alcătuit dintr-o singură bucată. — Spune-mi mai multe despre spargere. — „Doar forțezi un seif“, ne-a spus Red. Floare la ureche pentru cineva precum Kurt, că doar era un adevărat profesionist. Ar fi putut să deschidă și inima lui Hitler. Treaba urma să se facă la miezul nopții. Să deschidă seiful și să ia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
Doar forțezi un seif“, ne-a spus Red. Floare la ureche pentru cineva precum Kurt, că doar era un adevărat profesionist. Ar fi putut să deschidă și inima lui Hitler. Treaba urma să se facă la miezul nopții. Să deschidă seiful și să ia niște documente. Atâta tot. — Nu diamante? — Diamante? N-a spus nimic de nici o bijuterie. — Ești sigur de asta? — Bineînțeles că sunt sigur. Trebuia doar să sustragă documentele. Nimic altceva. — Ce documente erau, știi? Block scutură din cap

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
pasat una de cincizeci. Deschise gura să-mi mulțumească. — Lasă asta, l-am oprit eu. M-am ridicat și m-am Îndreptat către ușă. Întorcându-mă, i-am spus: — Kurt al tău era genul care să lase În urma lui deschis seiful pe care-l forțase? Bock Împături bancnota și scutură din cap: — Nimeni nu era mai ordonat când era vorba de-o treabă ca asta decât Kurt Mutschmann. Am dat din cap În semn de aprobare: — Așa m-am gândit și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
noaptea trecută a ridicat tot atâtea Întrebări ca și răspunsuri. Nimic nu are logică, absolut nimic. E ca și cum ai Încerca să rezolvi un puzzle, dar având nu unul, ci două seturi de piese. Întâi au fost două lucruri furate din seiful lui Pfarr, niște bijuterii și niște documente. Dar nu par să se potrivească unul cu altul deloc. Și apoi sunt piesele care au În componența lor imaginea unui omor, care nu poate fi făcut să se potrivească deloc cu cea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
de asigurări ne-ar fi informat. — De ce să fi făcut asta? Nu se ceruse nici o despăgubire. Dar numai ca să fie acoperiți, m-au angajat pe mine, În caz că urma să apară una. Vrei să zici că ei au știut că În seiful ăla se afla un colier de valoare și totuși erau pregătiți să nu plătească nimic pentru el? Că erau dispuși să treacă sub tăcere o dovadă prețioasă pentru rezolvarea cazului? Întrebă Dietz. — Dar voi v-ați gândit să-i Întrebați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
anume să fi plătit această sumă? — Celei mai apropiate rude, desigur, zise Jost. — Fără să știe cine are acest drept? Și pentru ce? Nu prea cred, le-am spus. La urma urmei, mai erau și alte lucruri de valoare În seiful ăla, care nu aveau nimic de-a face cu familia Six, nu-i așa? Jost nu păru impresionat. — Nu, comisare, cred că oamenii tăi erau mult prea ocupați să-și facă griji În legătură cu hârtiile care-i aparțineau lui Von Greis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
nu păru impresionat. — Nu, comisare, cred că oamenii tăi erau mult prea ocupați să-și facă griji În legătură cu hârtiile care-i aparțineau lui Von Greis, ca să se mai ostenească să afle și ce altceva ar mai fi putut exista În seiful lui Herr Pfarr. Lui Dietz nu-i plăcu deloc asta: — Nu face pe deșteptul cu noi, gură-spartă, zise el. Nu ești În poziția de a lansa acuzații de incompetență la adresa noastră. Ai destule la activ cât să te trimitem Învârtindu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
spre fața mea și apoi În jos, la mâna care ținea patul armei În buzunarul de la haină: — Da, sigur că da. Sertarul rămase Închis. Se așeză pe scaun și rulă un colț al covorului ca să scoată la iveală un mic seif Îngropat În podea. — Ei, ce ascunzătoare la Îndemână. În vremurile astea, nu poți fi niciodată Îndeajuns de prevăzător, i-am zis dând la iveală propria-mi lipsă de tact. Nu poți avea Încredere nici măcar În bănci, nu-i așa? Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
nici măcar În bănci, nu-i așa? Am tras cu ochiul peste birou Într-o manieră inocentă: — E ignifug, nu-i așa? Ochii lui Six se Îngustară: — Sper să mă ierți, dar se pare că mi-am pierdut simțul umorului. Deschise seiful și scoase câteva pachete de bancnote: — Cred că am zis 5%. Cu 40 000 socotelile noastre ar fi Încheiate? — Ați putea Încerca, i-am zis În timp ce el puse opt dintre pachetet pe birou. Apoi Închise seiful, rulă la loc covorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
pierdut simțul umorului. Deschise seiful și scoase câteva pachete de bancnote: — Cred că am zis 5%. Cu 40 000 socotelile noastre ar fi Încheiate? — Ați putea Încerca, i-am zis În timp ce el puse opt dintre pachetet pe birou. Apoi Închise seiful, rulă la loc covorul și Împinse banii spre mine. — Din păcate, mă tem că sunt numai bancnote de o sută. Am ridicat un rulou și am rupt hârtia În care era Împachetat spunând: — Atâta timp cât au chipul lui Herr Liebig pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
vorba de fiica dumneavoastră care ar fi murit În pat cu soțul ei, și nu amanta acestuia. A luat verigheta lui Grete și a pus-o pe degetul celeilalte femei. apoi a avut ideea strălucită de a lua diamantele din seif și să facă astfel să pară că a fost vorba de o spargere. De aceea a lăsat ușa seifului deschisă. Diamantele erau cele care le-ar fi ușurat Începerea unei noi vieți Împreună pe undeva. O nouă viață și identități

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
verigheta lui Grete și a pus-o pe degetul celeilalte femei. apoi a avut ideea strălucită de a lua diamantele din seif și să facă astfel să pară că a fost vorba de o spargere. De aceea a lăsat ușa seifului deschisă. Diamantele erau cele care le-ar fi ușurat Începerea unei noi vieți Împreună pe undeva. O nouă viață și identități noi. Dar ceea ce nu știa Haupthändler e că altcineva mai umblase deja la seif În seara aia și luase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
De aceea a lăsat ușa seifului deschisă. Diamantele erau cele care le-ar fi ușurat Începerea unei noi vieți Împreună pe undeva. O nouă viață și identități noi. Dar ceea ce nu știa Haupthändler e că altcineva mai umblase deja la seif În seara aia și luase anumite hârtii care erau compromițătoare pentru dumneata. Tipul ăla era un adevărat expert, un spărgător de mare clasă care ieșise de curând din pușcărie. Un tip care lucra curat. Nu unu’ din ăla care să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
un adevărat expert, un spărgător de mare clasă care ieșise de curând din pușcărie. Un tip care lucra curat. Nu unu’ din ăla care să folosească explozibil sau să facă ceva dezordonat, cum ar fi să lase deschisă ușa de la seif. Beți cum erau, pun rămășag că Paul și Eva nici nu l-au auzit. Era unul dintre băieții Roșcovanului, desigur. Că doar Roșcovanul era cel care obișnuia să-ți ducă la Îndeplinire toate micile planuri, nu? Cât timp omul lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
să te distrugă. Cumva, din umbră, trebuia să faci ceva și, prin urmare, ca de obicei, l-ai pus pe Dieter Roșcovanul să se ocupe de asta. Numai că mai târziu, cu Paul și fata morți și diamantele furate din seif, ți s-a părut că omul Roșcovanului fusese prea lacom și luase mai mult decât era prevăzut. În mod cât se poate de logic, ai ajuns la conluzia că el e cel care ți-a ucis fiica, așa că i-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]