1,859 matches
-
cântărind atât avantajele cât și dezavantajele. Ultimele sunt reprezentate de construcțiile pleonastice, pe când avantajul este constutuit de faptul că anglicismele nu au determinat o alterare a limbii române, ci au contribuit la permanentă ei înnoire și reconstrucție, la nuanțarea ei semantica și stilistica, la modernizarea lexicului. Adoptarea în vorbire a acestor termeni corespunde unor necesități de expresie atât culturale, sociale, cât și funcționale.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
rolul narativității în poezia modernă. Cadrul teoretic alătură domenii diverse: teorie literară, estetică, poetică, retorică, stilistică, psiholingvistică. Ele se dovedesc apte să releve punerea în mișcare a mecanismelor „care pot fi descrise adecvat doar de sintaxă în relația ei cu semantica și cu fenomenele de origine discursivă”. Pentru demonstrație, este selectat un corpus de texte care reflectă evoluția poeziei române moderne de la Ion Heliade-Rădulescu la Mircea Cărtărescu. În mod neașteptat, din aceste analize lipsește contribuția poetică, de început, a lui Geo
ZAFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
matematică., Matematică exerciții el două la rezolvat., El exerciții a două rezolvat la matematică., El la rezolvat exerciții a două matematică., Douăexerciții el rezolvat a matematică., Matematica a doua la exerciții el rezolvați., Exerciții el matematică a două rezolvat la. Semantica este strâns legată de gramatică. Vocabularul, extrem de sărac - câteva sute de cuvinte, poate fi un alt motiv pentru care surdul va înțelege foarte greu sau nu va înțelege figurile de stil (inversiunea va trece neobservată dacă nu și-a însușit
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
Convenții (socio‑economia ~)" Ideea de convenție a luat naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem din cercetările lui Jaakko Hintikka, Saul Kripke sau Patrick Suppes, chestiunea centrală este cea a limbajului sau a comensurabilității, „semantica lumilor posibile” făcând apel la variantele deontică, epistemică sau temporală. Totuși, aplicarea acestei noțiuni s-a dovedit la fel de fecundă și pentru studiul organizațiilor și ierarhiilor. ν În vreme ce contractul, raport ambivalent de egalitate și subordonare, face legătura Între elemente ale aceluiași
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
seama de noile sale utilizări, dar și al insuficienței definițiilor sale clasice, pătrunse În dicționarele franțuzești la Începutul anilor ’30, la câțiva ani după formarea și intrarea În uz a acestui cuvânt (1922-1925) (Taguieff, 1988, pp. 122-151). De asemenea, o semantică istorică comparativă ar trebui să studieze avatarurile termenilor racism și racialism În literatura savantă anglo-saxonă din domeniu (Miles, 1989, pp. 42-50; Fredrickson, 2003, pp. 169-189). Astăzi se vorbește adesea, În limbajul politico-militant și mediatic, despre „rasismul anti-imigranți”. Însă „imigranții” nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
text-discursului, Teun A. Dijk a folosit pentru denumirea disciplinei profesate sintagmele analiza discursului (discourse analysis) și știința textului (germ. Textwissenschaft, traducere a termenului olandez tekstwetenschap), iar alți autori de limbă germană au recurs la termeni precum gramatica textului (Textgrammatik) și semantica textului (Textsemantik), care vădesc urmarea procedeului repudiat de Coșeriu al extinderii metodelor și mijloacelor analitice uzuale în cazul unităților structurale și semnificative de dimensiuni mai reduse decît textul (precum fraza și propoziția). Din dicționarele de specialitate recente, care au avut
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a stabilit G. Guillaume în cronogeneză (prin imaginea-timp a verbului), iar R. Lafont în topogeneză (prin înscrierea într-un spațiu obiectiv). În lucrările consacrate actualizării s-au stabilit mai multe aspecte ale manifestării ei: nominală, verbală, frastică și textuală. În semantică, actualizarea este operația prin care un cuvînt monosemantic sau polisemantic primește un sens precis datorită contextului, acesta înțeles sub trei aspecte: 1) dimensiunea spațio-temporală sau situațională, 2) cotextul și 3) contextul extralingvistic sau presupoziția pragmatică. Din perspectiva a n a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
regulile analizei semice sau a conținutului, pornind de la ideea că semnificația (sau sensul) unei unități lexicale sînt echivalente conținutului semantic al acesteia, care este constituit dintr-o serie de unități minimale numite seme. Studiul conținutului s-a făcut, așadar, în semantica structurală pe baza lexemelor, sememelor și semelor care reprezintă structura unei limbi la un moment dat. Punctul de pornire al acestei abordări a fost un proiect al lui Louis Hjelmslev, care a introdus distincția dintre forma conținutului (structurarea intenției de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al lui Louis Hjelmslev, care a introdus distincția dintre forma conținutului (structurarea intenției de comunicare într-o lume dată) și substanța conținutului (punerea în raport a lumii exterioare cu facultatea de a vorbi). Conținutul este analizat în dicționare și în semantica tradițională ca posibilitate de descompunere a unei expresii în mai multe semnificații sau accepții, deci pentru potențialul polisemic. Conținutul se manifestă însă și la nivelul enunțurilor, unde nu mai interesează conținutul lexical, strict denotativ al cuvintelor, ci conținutul locutiv, ilocutiv
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se urmărește determinarea dinamicii aspectelor relevante ce caracterizează funcționarea discursului. De la retorică, stilistica a preluat identificarea, descrierea și clasificarea figurilor, pentru a inventaria efectele produse prin schimbările de sens. Cu toate acestea, primele încercări de analiză textuală au apărut în cadrul semanticii structurale, dezvoltate prin teoriile lui Ferdinand de Saussure, dar care au orientat studiul spre domeniul vorbirii, unde sensul este realizat în mod efectiv. De aceea, analiza textuală se relevă a fi mai extinsă decît a n a l i z
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
împreună cu actanții și cu circumstanțele) și aspectului gramatical propriu-zis, adăugat acestor constituenți de actualizare. Această redimensionare a aspectului îl plasează ca fiind o categorie centrală a praxematicii, care tinde să apropie analiza timpului verbal din gramatica lui G. Guillaume de semantica tipurilor de procese. Aspectul gramatical are în această perspectivă mai multe posibilități de manifestare, între care una pe deplin gramaticalizată, ca în unele limbi slave, iar alta deductibilă din mărcile gramaticale. La întîlnirea dintre aspectul gramatical și cel lexical, sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestei categorii este compatibilitatea cu circumstanțe precum "la cutare oră, minut, secundă", dar acest caracter punctual apare frecvent ca fiind extensibil sau decompozabil în discurs, ținînd cont de fraza pregătitoare a finalizării propriu-zise: el a depășit linia după cinci minute. Semantica tipurilor de procese delimitează astfel un cîmp de investigație de primă importanță pentru o teorie a producerii sensului, care atestă nuanțele pe care le introduce aspectul gramatical și structura textuală. Pentru a n a l i z a d i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
praxemului în discurs. Descrierea modalităților prin care aceste informații trec din experiență în limbă, înțelegerea naturii lor și a programelor de sens care le pun în funcție constituie obiectul de studiu principal al științelor cognitive care interesează în mod deosebit semantica. Se constată însă că, sub acest aspect, nici o cercetare de pînă acum nu oferă o soluție satisfăcătoare în ceea ce privește această convertire a informațiilor practice și cunoașterii lingvistice (de forma conținuturilor semantice). Acesta este motivul pentru care, deseori, analiza lingvistică a cîmpului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
problema centrală devenind astfel categorizarea, care, la rîndul ei, presupune anumite criterii pentru repartizarea obiectelor în diferite clase. Reluată în epoca modernă, chestiunea categorizării a fost pusă în relație cu un model al condițiilor necesare și suficiente. Analiza componențială din semantică s-a folosit de acestă concepție a categorizării pentru a explica organizarea semelor ca un ansamblu ierarhizat cu seme nodale și seme aferente, iar nu ca o colecție. Pe de altă parte, semantica prototipurilor realizează categorizarea în jurul unui tip reprezentativ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
condițiilor necesare și suficiente. Analiza componențială din semantică s-a folosit de acestă concepție a categorizării pentru a explica organizarea semelor ca un ansamblu ierarhizat cu seme nodale și seme aferente, iar nu ca o colecție. Pe de altă parte, semantica prototipurilor realizează categorizarea în jurul unui tip reprezentativ al clasei, la care se adaugă elementele periferice. Pentru praxematică, practicile sînt cele care permit categorizarea, experiențele asupra lumii conduc la o analiză a realității care este substituită de mijloacele lingvistice, astfel încît
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
colțișor), iar fonetica operează cu cîmpurile de dispersie ale fenomenelor care cuprind ansambluri ale variațiilor rezultare prin vecinătatea dintre cuvinte. S-au distins și cîmpuri sintactice ale cuvintelor care corespund rețelelor de articulații frastice și sintagmatice care circumscriu sensul. În semantica discursivă, P. Guiraud a numit cîmp stilistic configurațiile textuale distinse în discurs, care asigură unui cuvînt o accepțiune sau conotații particulare. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
l i z a d i s c u r s u l u i, se menționează cîmpul discursiv pentru a desemna spațiul în care un ansamblu de formații discursive sînt concurente și se delimitează reciproc. Dar, în analiza sensului, semantica structurală a impus uzul sintagmelor cîmp noțional (sau conceptual), cîmp lexical și cîmp semantic, ultimele două fiind deseori confundate. În aceste împrejurări, s-ar putea folosi denumirea cîmp lingvistic ca un hiperonim al celorlalte, deși această folosire nu a devenit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestea, nu conceptul "cîmp semantic" trebuie respins în această situație, ci problematica teoretică în cadrul căreia este considerat ca de la sine înțeles, ceea ce trebuie pus în discuție, deoarece, cu o altă perspectivă, se obțin rezultate favorabile, ca în cazul praxemului din semantica prototipurilor sau din studiile cognitive asupra percepției și categorizării. V. lexic, logosferă, relativitate, stil al limbii, vocabular. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN CÎMP DISCURSIV. Cu determinări pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ei, limba nefiind decît tratamentul simbolic al informației. Conexionismul, din contra, consideră sensul ca ivindu-se din practicile de producere a sensului, din schemele socioculturale ale habitudinilor. Lingviștii conexioniști cercetează în discurs punctele de contact cu experiența lumii, care sînt semantica nominală, actanțialitatea, mărcile spațio-temporale și personale, postulînd noi structurări și dînd sens discursurilor în același mod în care se structurează și se dă viață anturajului sociocultural. Potrivit Catherinei Fuchs, cogniția este diferită de o simplă taxinomie simbolică, ea este ivirea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
iar această particularitate solicită o atenție sporită în construirea teoriei și în elaborarea metalimbii. Producerea sensului nu se poate analiza altfel decît pornind de la actualizările discursive în care se realizează el, actualizări care implică în mod necesar latura lingvistică. Astfel, semantica discursivă, de exemplu, are mereu în vedere tentativa depășirii unei lecturi spontane pentru a ajunge la cunoașterea producerii sensului și ea se vrea, astfel, o lectură în cunoștință de cauză, care are controlul asupra problematicii proprii. A n a l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
generic metabole, se împart în: (1) metaplasme (operații asupra morfologiei): metaplasmul este operația care alterează continuitatea fonică sau grafică a mesajului, adică forma expresiei ca manifestare fonică sau grafică; (2) metataxe (asupra sintaxei), care trimit la sintaxă; (3) metasememe (asupra semanticii), care se suprapun, în mare parte, peste ceea ce este denumit, în mod tradițional, cu termenul tropi; (4) metalogisme (asupra logicii), care îi vin în ajutor retoricianului cînd este vorba să treacă de la o semnificație la alta. A doua intrare cuprinde
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deși urmează aceeași schemă, și se poate întîlni în texte aparținînd oricărui stil funcțional. Ea este totuși specifică, stilului științific, fiindcă pune ordine în datele cunoașterii și, ca atare, caracterizează gîndirea sistematică. În lingvistică, generalizarea este remarcabilă îndeosebi în domeniul semanticii lexicale, unde se realizează, de fapt, o aplicare a valorilor ei obișnuite. Astfel conceptul "scaun" (care reprezintă semnificația cuvîntului scaun) se obține pornind de la percepția obiectelor care au un număr de proprietăți comune. Prezența în enunțuri a cuvîntului scaun relevă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu se supune condițiilor de adevăr ale frazei. Introducerea acestei noțiuni a permis înțelegerea deosebirii care apare adesea între semnificația frazei și sensul comunicat de enunț. Implicaturile au fost împărțite în două mari categorii: implicaturile convenționale, care țin de domeniul semanticii și cele nonconvenționale (analizate pe larg și de J. M. Sadock, în 1978, și de S. C. Levinson, în 1983) care țin de domeniul pragmaticii, din care fac parte implicaturile conversaționale și implicaturile non-conversaționale. Dacă implicatura reiese dintr-un anumit element
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmărește găsirea mijloacelor de descriere a conținutului stărilor mentale, dar, în legătură cu natura acestui conținut, nu există o unitate a opiniilor. Una dintre secțiunile pragmaticii (de natură filozofică) a făcut distincția între enunțurile cu valoare propozițională, ce se poate trata de semantica formală, și valorice care nu se comunică direct, fiind implicite enunțurilor și sesizabile numai recurgînd la reguli, maxime sau implicaturi conversaționale. Ca atare, potrivit pragmaticienilor, nu există informație numai în valoarea propozițională a enunțurilor, valoarea pragmatică fiind o forță de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de concepția lui Ferdinand de Saussure, interpretarea este parafraza prin care se redă un conținut echivalent unei unități semnificante în interiorul unei semiotici sau traducerea unei unități semnificante dintr-o semiotică în alta. Pe principiile gramaticii generative, s-a construit o semantică ce ar avea ca sarcină stabilirea regulilor care să asigure interpretarea semantică a structurilor de adîncime de natură semantică. Se poate constata, desigur, aici o apropiere de teoriile logice care consideră că un sistem de semne (precum o limbă naturală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]