138,178 matches
-
mult această scrisoare a unui bolnav, trimisă din patul Sanatoriului Moroeni. în lagărul Ciuc m-am îmbolnăvit de tuberculoză și am fost trimis aici prin decizia Comisiei Medicale a Ministerului de Interne. De asemenea, am fost eliberat acum douăsprezece zile, semnând o hârtie prin care mă angajasem să nu fac politică. (Straniu! Mă întreb când am făcut vreodată politică - și-mi amintesc că semnasem acum vreo șase luni o hârtie asemănătoare. Cu toate acestea, am fost ținut șaisprezece zile șîn realitate
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
aici prin decizia Comisiei Medicale a Ministerului de Interne. De asemenea, am fost eliberat acum douăsprezece zile, semnând o hârtie prin care mă angajasem să nu fac politică. (Straniu! Mă întreb când am făcut vreodată politică - și-mi amintesc că semnasem acum vreo șase luni o hârtie asemănătoare. Cu toate acestea, am fost ținut șaisprezece zile șîn realitate 14 - M.H.ț la Prefectură și trei luni la Ciuc!) Ce credeți, mult stimate domnule profesor, despre un tânăr se vede, la 31
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
fine!, blocada indiferenței față de o literatură ce de-abia acum începe, de-abia acum se înfiripă... Subintitulată "Traduction et extrait des principaux počtes et prosateurs", antologia a fost făcută de doi autori, N.Iorga și Septime Gorceix. Acesta din urmă semnează un Ťavertismentť, unde istorisește cum a ajuns să ia parte la întocmirea antologiei. Căzut prizonier la Verdun, încercase două evadări spre Elveția, dar nu izbutise decît să devină prizonier austriac. I-a venit ideea să încerce spre Răsărit. A traversat
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
română este suficient de înrudită cu a noastrăť, el susține chiar că a avut deseori mulțumirea de a fi putut să Ťcalcheze versul francez pe versul românescť. ŤAvertismentulť este urmat de o prefață intitulată Introducere în literatura română. Nu este semnată, dar aparține după toate indiciile lui N. Iorga - stilul, viziunea, amploarea și fulguranța asociațiilor, ideile sînt ale lui, ușor de recunoscut. Puse în relație cu cele ale literaturii franceze, spaniole și italiene, începuturile literaturii române sînt văzute ca o expresie
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
relativismul" pe care-l propaga aceasta devenind atunci ,incompatibil" cu poziția realismului socialist. Și toate aceste cedări, mai mici sau mai mari, nu i-au ajutat, la mijlocul anilor '50 fiindu-i retras dreptul la semnătură, astfel încât a fost constrâns să semneze cu pseudonim. Multe planuri ale sale, multe aspirații se năruiesc rând pe rând: nu-i apare studiul Om, natură și Dumnezeu în arta românească, nici studiul O^Neill și renașterea tragediei, nu reușește să scrie romanul generației sale; nu poate
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
regina nopții și bougainvilliers, ciclamen corcit cu galben și mov, ca pentru niște morți cu morminte fauve. Din greșeală intrat-am în Muzeul Suprarealist al Cimitirului. Aici, o Angioletta, adică un fel de îngereasă șuie, ne-a pus să ne semnăm în registrul pentru musafiri, dar glasul ei suna ciudat și vorbele-i așijderi: Cotcodac, Cotcodac, ne spunea ea, semnați, vă rog, și nu vă supărați, obișnuim să și glumim puțin, fiindcă așa e viața: Scherzando, Scherzando! Ochelarii-i săltau peste
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
intrat-am în Muzeul Suprarealist al Cimitirului. Aici, o Angioletta, adică un fel de îngereasă șuie, ne-a pus să ne semnăm în registrul pentru musafiri, dar glasul ei suna ciudat și vorbele-i așijderi: Cotcodac, Cotcodac, ne spunea ea, semnați, vă rog, și nu vă supărați, obișnuim să și glumim puțin, fiindcă așa e viața: Scherzando, Scherzando! Ochelarii-i săltau peste față ca niște pricolici, avea o mustăcioară nărăvașă și dinți lipsă, vă rog semnați, căci sunteți musafiri de soi
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
Vom fi aproape morți ori pe cale de a muri curând. L-am liniștit arătându-i semnele sfinte cât se poate de clare ale gazdei noastre: cotcodăceala, dinții lipsă, ochelarii și tremuratul de Parkinson timpuriu. Era chiar îngereasă. Apoi ne-am semnat: el, Astrolog, eu, căutându-l pe bunicul în Vară. De la Muzeul Cotcodac a trebuit să mergem la Arhivele cu morți. Aici o Matroană romană, cu gușă și obezitate spontană, a căutat până l-a găsit cu chiu cu vai. Locuia
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
și năucește, fonfăie, tachinează, hohotește, bolborosește, scuipă, ronțăie te miri ce, blagoslovește, of, Doamne, câte verbe aș mai putea folosi dac-ar fi să las poemocul acesta neterminat. Dar poftesc să-l închei, așa încât asta și fac. Anno Domini 2005, semnez descifrabil: Ruxandra Cesereanu, după ce l-am găsit în cimitirul Vară pe padre Basilio, bunic patern și personaj de seamă și-n alte papirusuri cu gust de aramă!
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
Ștefan Cazimir Revista ,Manuscriptum", nr. 1-4/2002 (126-129), publică un grupaj intitulat I.L. Caragiale - Trei schițe necunoscute? (Venin, Zălog, Degustare), cu o introducere semnată de Dan Râpă Buicliu: O ,cestiune" și câteva lămuriri. Noutatea e senzațională: ,cîteva schițe inedite, aparținînd lui I.L. Caragiale, își dobîndesc, în sfîrșit, dreptul legitim de a cunoaște lumina tiparului". Prozele respective îi fuseseră predate, în 1953, lui Sică Alexandrescu
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
că romanul, romanul ca gen, luase asupră-și moartea teatrului și-o aruncase în curtea patimilor cititorului: teatrul murise, nu însă și păcatul lui - acela de a împlini persoana în multitudinea personajelor pe care-aceasta le interpretează instinctiv; de a semna - nu cu cerneală goală - un pact mai mult montaignesc decît faustic, cu eseul, care nu e nici mai mult și nici mult mai puțin decît vertijul actului de a interpreta acea interpretare a interpretărilor care este lumea. Genul romanului, am
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
mirosul de flacără împietrită m-au întrebat dacă suport fumul de țigară. M-au invitat la restaurantul Rosenpalais au acoperit cu palmele ursul brodat pe fața de masă au comandat o pizza cu felii de ananas m-au rugat să semnez o hârtie albă ca zăpada mi-au dat niște euro în plic mi-au strâns mâna la despărțire m-au lăsat să privesc încă o clipă șirul de giruete rotindu-se fără cruțare pe Bismark-platz. Două tălpi trandafirii Copilă transpirată
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
trecutului, dar inadecvată cazului în speță, întrucît mirosea a "comandă socială" și se adresa unui public edificat. Termenul de garanție expirase de mult, iar produsul nu mai ispitea pe nimeni. Prin eșecul spectaculos al proiectului de a schimba lumea, marxismul semnase, fără drept de apel, propria sa condamnare la moarte. Englezii au definit cîndva utopia drept "paradisul proștilor". Utopia comunistă, experimentată de-a lungul unei jumătăți de secol, iar la ruși peste șapte decenii, a avut efecte benefice: creșterea indicelui de
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
Monica Joita În patria care pe nedrept ar putea fi socotită - prin "studiile" semnate de Alfonso di Nola, Furio Jesi sau Claudio Mutti - unul din focarele "scandalului Mircea Eliade", a apărut la Editura Bollati Boringhieri din Torino spectaculoasa biografie L'uomo sul tetto. Mircea Eliade e la "storia delle religioni". Autorul acesteia, Pietro Angelini
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
a influenței incontestabile pe care savantul român a avut-o în formarea așa-numitei Școli de la Roma (Raffaele Pettazzoni, Angelo Brelich, Ugo Bianchi, Dario Sabbatucci). Pe această temă, semnalez recenta apariție a unei lucrări la fel de valoroasă ca cea comentată aici, semnată de Gianfranco Bertagni și intitulată Lo studio comparato delle religioni. Mircea Eliade e la scuola italiana (Libreria Bonomo Editrice). În aceeași ordine de idei, trebuie menționat că momentele decisive în reevaluarea moștenirii lui Mircea Eliade - fenomen intelectual de seamă în
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
țicnit, printre picioare! - Ce-i cu dumneata, domnule, ești nebun?! îl sancționează ea rece. Umilit, e sigur că o va ocoli sistematic. Din clasicul David Lodge (trăind încă, vivace, în timpul nostru!!), o scenă de cuplu, cum numai londonezul o poate semna. Michael și Miriam, în prima lor noapte nupțială, goi, în pat: - Te deranjează că sînt așa de mici (sînii, n.n.)? i-a șoptit tînăra. - Sînt superbi, i-a replicat el, sărutîndu-i sfîrcurile sînilor ei mici și delicați și simțindu-le
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
cu nepuțința împărțită în nopți și zile. tu - cu neputința de a tăcea mai mult. ticăitul peste care mai răzbește doar textul gliei. (cînd scriu iarba se lățește pînă iese dintre rînduri. printre cuvintele depusă ofrandă în pămînt. peste textul semnat cu apocrife umbre).
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
fond, a unui autor care primește alocații pentru copii pe numele avortonilor săi: foarte probabil același autor, care și-a recuzat opera înainte chiar de a o produce, nu a avut nici o problemă de stomac sau de plictis atunci când a semnat pentru drepturile de autor (oricîte vor fi fost acestea). Desigur, nu putem nega (și nici nu vrem) unele merite inerente romanului și autorului în discuție: căci, până la urmă, într-un curent cultural în care lumea, de obicei, se plictisește deja
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
localitate apropiată, unde urma să aibă loc o întîlnire cu publicul, trona un Omagiu închinat Cîrmaciului la a nu știu cîta aniversare a sa. În pagina la care era deschis se afla un fel de plugușor tipărit pe două coloane, semnat cu un nume atît de respectat încît divulgarea lui ar putea constitui un păcat de neiertat. Din fericire pentru ea, persoana respectivă nu se afla printre noi și provocatorul n-a reușit să-și atingă ținta. Nici Ștefan Aug. Doinaș
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
de la roșul lui Iliescu și cenușiul lui Constantinescu pînă la portocaliul lui Băsescu, mă gîndesc că, după tot ce s-a întîmplat, el s-a ales cu o parte din proprietățile familiei regale și cu palatul în care și-a semnat încă o dată actul de abdicare, iar noi ne-am ales cu prințul Duda. Nu m-am numărat din capul locului printre monarhiști. Deși, în 1970, cînd am publicat eu volumul Inima reginei, nu mai scria nimeni despre regina Maria. Nu
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
cei ce am participat la ea, așa cum se întîmplă de obicei. Spun asta pentru că ulterior Mircea Iorgulescu m-a apărat în revista "Dilema", unde fusesem atacată în mod nedrept, iar după ce a părăsit studioiul de la Praga al "Europei libere" a semnat cronica literară în revista "22", care era condusă de Gabriela Adameșteanu. Cît despre Oana Orlea și Rodica Iulian, care în discuția de la Die se simțeau vizate, trebuie să spun că au fost de o eleganță rar întîlnită. Ele au făcut
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
raport direct cu proporțiile lui de cariatidă" ș.a. Victimizîndu-se, Vinea își pune singur, în aceste pamflete, eticheta de "negru" al lui Dumitriu. Dar numai ca traducător. S-a creat, în această privință, o imagine falsă, persistentă și astăzi: fiindcă a semnat traducerile lui Vinea, Dumitriu apare și acum ca vinovat. Se uită mereu și că primul n-avea, pe-atunci, drept de semnătură, și că al doilea își asuma un risc, devenind complicele unui "epurat", și că onorariul nu putea fi
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
lăsînd la o parte orice alte treburi, am tradus pentru Dumitriu un volum de nuvele de Balzac: Colonelul Chabert, Preotul din Tours etc.". Într-adevăr, în 1956, apare, la ESPLA, volumul al doilea al Operelor lui Balzac, într-o traducere semnată de Petru Dumitriu, mai conținînd și Femeia părăsită și Faimosul Gaudissart. E anul în care romancierul încheie și revizuiește Cronica și, oricît de productiv era, nu cred că avea răbdare să și traducă sau să stilizeze în același timp. Dacă
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
n.n.: peste un an de zile), mi s-a propus să corectez eu acest manuscris șal Colecțieiț și să-l iscălesc". De altfel, în jurul creațiilor lui Vinea și Stahl, exista deja o adevărată psihoză a "negrilor". Pare că nici unul nu semnează ceea ce scrie, fiecare fiind "negrul" celuilalt. Iată tot o mărturisire a Henriettei Yvonne Stahl: Se mai spusese, pe vremuri, că Voica a fost scrisă de tatăl meu, Între zi și noapte, de Ion Vinea, iar Lunatecii lui Vinea, de mine
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
tot proiecte de traduceri), Sabin (Ťimaginez acasă orașe, clădiri teribile, teatre, spitaleť), Anton (ar fi vrut să fie cercetător), nu numai bardul local din Măgura, Eustațiu Găină, autor al volumului nepublicat Poezii de pe valea Ulmoasei, pe care vrea să-l semneze Eustațiu G. Călinescu. Poezii scrie pînă și pitecantropicul primar din același sat Măgura, Socoliuc, introdus în roman prin corespondența lui Iustin către Ioana, el fiind și cel care găsește o explicație terapeutică rațională, desigur la nivelul lui (Ťcînd n-ai
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]