1,199 matches
-
Perioada de aur a Europei, perioada de aur a României și a Bucureștiului sunt pe cale să se termine nu la multe nopți distanță față de cea în care Cristi a coborât după ce s-a cazat și a fumat câteva țigări, admirând Sena și vestitele anticariate de pe malul ei. Parisul este un amestec de tonuri, de ritmuri, de oameni, de curiozități de tot soiul, în care fiecare duce o viață trepidantă. Toți într-o continuă alergare. Zilele următoare, Cristi și Vladimir, însoțiți de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Împuținat prin folosirea apei pentru nevoile orașului, și cu toate canalele care se vărsau În ea, și cu mirosurile care se mai simțeau din când În când, Dâmbovița a devenit un motiv de jenă pentru bucureșteni. Nu era chiar mica Senă potrivită pentru Micul Paris! Ce se putea face? Persoanele imaginative visau la o soluție grandioasă: să i se Îmbogățească apele printr-un canal care ar fi legat-o de Argeș și de Dunăre, și astfel să devină un mic fluviu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
în autocar și plecăm să luăm cina în zona Parcului La Villette. Habar nu am unde se află, așa că mă las în seama instinctului meu de explorator (instinct ghidat de mâna nevăzută a gazdelor pariziene). Pe măsură ce lunecăm de-a lungul Senei cu autocarul, descopăr, de fapt recunosc, locurile faimoase ale Parisului, reținute din cărți: L'Ille de la Cité, Notre-Dame de Paris, Luvru, Palais Royal. Traversăm Sena și ajungem în rue d'Opera. Aici, la parterul unei clădiri de vreo cinci caturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de explorator (instinct ghidat de mâna nevăzută a gazdelor pariziene). Pe măsură ce lunecăm de-a lungul Senei cu autocarul, descopăr, de fapt recunosc, locurile faimoase ale Parisului, reținute din cărți: L'Ille de la Cité, Notre-Dame de Paris, Luvru, Palais Royal. Traversăm Sena și ajungem în rue d'Opera. Aici, la parterul unei clădiri de vreo cinci caturi, se află Mission 2000 en France, adică sediul comitetului organizatoric francez al Expresului Literar. E deja multă lume adunată acolo, vezi tineri concentrați în fața ordinatoarelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
procesiune lungă printr-un cartier lăturalnic, aproape muncitoresc, nici n-ai fi zis că ești la Paris. Ciudată idee să fim târâți în această... pustietate, n-o fi având orașul ăsta colțuri mai ospitaliere? Trecem pe lângă un canal afluent al Senei, traversăm o peluză în care un grup de tineri de culoare se amuză făcând acrobație și ajungem la o construcție-circ, un cort imens, numit Cabaret Sauvage. Aici vom avea o seară-maraton de dancing și masă orientală. Interiorul localului e făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să fi răsărit peste noapte în preajma vechiului, pitorescului și culturalului Paris. Este Parisul financiar, care avansează într-un marș implacabil, amenințând tihna și dezinvoltura ușor iresponsabilă a urbei artistice. VITALIE CIOBANU: Suntem tentați să mergem pe jos de-a lungul Senei până în rue d’Opera, la sediul Mission Literatur Express - locul de întâlnire fixat pentru manifestarea programată la orele amiezii. Dar timpul este prea scurt și renunțăm la idee în favoarea metroului, conștienți fiind că pierdem ceva impresii (Domul Invalizilor și Muzeul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Riga mă surprinde cu alura ei de metropolă, ceea ce nu pot spune despre celelalte două capitale baltice. E un oraș mare, aerisit, cu un stil de arhitectură mai degrabă central-european decât scandinav. În plus, Daugava, care e mai lată decât Sena, cu podurile sale, îi dă o măreție aparte. Suntem foarte aproape de estuarul fluviului și de Marea Baltică. Pe malul drept se înalță un uriaș turn de fier, probabil de transmisie TV, care amplifică senzația de capitală impozantă. Azi, pe ploaie, turnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
România, de astă dată, pe solul fizic și cultural pe care aveau privilegiul de a călca pentru prima oară și... de a publica, în sfârșit, cărți, activitate ce desemnează o vocație, la urma-urmei, și în care nu excelaseră pe malul Senei... Să nu se creadă că judecățile mele sunt pornite din resentiment, din ură „colegială”, din emanația unor răni necicatrizate suficient, din invidie; la Paris am publicat câteva romane la o editură mai prestigioasă decât Stock, care-l publica pe Petru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în rândul palestinienilor, obișnuiți cu ce-i mai rău. Cum dreptul de a ocupa o anumită suprafață de pământ este dublat peste tot de obligația de a investiga subsolul, câmpurile de săpături au devenit câmpuri minate. Veneția are Laguna, Parisul Sena, Florența Arno, iar de pe Acropole zărești în depărtare Marea Egee. Apa este de obicei garant al ospitalității, dar pe fundul albiei Cedronului, de multă vreme nu se mai zărește niciun firicel de apă. Seacă e și scăldătoarea oilor, cunoscută drept tămăduitoare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fără nicio strâmbătură și fără să aibă niciun fel de colici din această apă împrumutând ceva din culoarea lintei, adăpându-se alături de măgărușul său și de beduinii din escortă? Îmi vin în minte și alte imagini, nu mai puțin bucolice: Sena impresioniștilor, canotierii (dar nu și cârciumioara: să nu glumim indecent); mica vâlcea a lui Rimbaud, mustind de raze, dar fără adormitul cu două găuri "roșcate și hidoase"; malurile Marnei pe vremea Frontului Popular, picnicurile și undița de pescuit, dar într-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca Jabotinsky, de un lexicolog ca Ben Yehuda și de atâția alți oameni de litere. Admirabilă coaliție în jurul unui sentiment cu deosebire revoluționar: melancolia decisă să treacă la fapte. Pragmaticii care se fălesc, ca Bonaparte, că-i "vor arunca în Sena pe ideologi" și-i consideră pe scriitori ca pe niște papă-lapte, ar trebui să studieze ceva mai îndeaproape acest parcurs progresiv. Mai întâi au apărut niște concepte, apoi ele au fost scrise, pronunțate, tipărite clandestin, discutate într-un comitet restrâns
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sau poate pentru că noi citim tot mai puțin? Și atunci mergem să ne plimbăm în câte o grădină de zarzavat, ne aplecăm pe fereastra camerelor lor de culcare pentru a fixa, cu un ochi de fachir birman, malurile misterioase ale Senei la Nogent. Totul trece, sfârșește prin a agasa și șterge urmele, dar dulapurile normande, obiectele de pe marginea șemineului, ascuțitorile de creioane și mapele de birou ceva mai puțin ca restul. Omul precar are toată dreptatea să mizeze pe aceste mici
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
chiar actele de colaborare cu Hitler, noi am descoperit cea mai bună stratagemă: pământul arab ca mijloc de plată, și autorizație dată Statului evreu de a beneficia de un important cec fără acoperire asupra legalității internaționale. Nevinovatul șterge datoriile vinovatului. Sena, Rinul și Vistula îi spun Iordanului: "Spală balta asta de sânge. Și atenție: suntem cu ochii pe tine!" Mișelie peste tot. Iar Europa dovedește aceeași lașitate și față de absolutismul musulman. Se preface că nu vede care este aici condiția femeii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
că nu produc efecte juridice. Ismail Kadare a făcut carieră la Paris scriind modern, mă rog, dacă vrei, postmodern, dar aducând în proza lui o lume cu miturile ei balcanice, cu "exotismul" ei, tocmai asta făcând-o viabilă pe malurile Senei. Globalizarea trebuie exploatată ca un vector care să trimită instantaneu lumea literaturii noastre în lumea largă. Globalizarea poate duce la dispariția, să zicem, a vinului de struguri din podgoriile de la Cotnari și a brânzei din lapte și a pâinii din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
milioane de exemplare (e adevărat că la noi în doar câteva zeci de mii). Eu zic că, de pildă, Proorocii Ierusalimului, romanul lui Radu Aldulescu, mult mai gros din toate punctele de vedere, ar produce un benefic scandal pe malurile Senei, unde se și petrece acțiunea și unde, printre altele, un nepot de-al lui Toulouse Lautrec e dedulcit la băieței din cuibul unor proxeneți români. E nevoie de un agent literar iscusit care să-i ceară comision bietului Aldulescu după ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
volumul ce te interesează. Începe apoi târguiala și vânzătorii, cărțile, arborii bătrâni, soarele generos, răcoarea apelor portului, mirosurile îmbietoare de la terasele restaurantelor din apropiere și muzica orchestrelor, creează o atmosfera de boemie care concurează pe cea a buchiniștilor de pe malurile Senei. Făcându-mi "rondul" prin zonă, unde deja eram cunoscut ca un cumpărător avizat, care avea avantajul în fața vânzătorilor de a vorbi spaniola, dar și dezavantajul de a se tocmi "la sânge" nu de dragul prețurilor ci de dragul tocmelii, am dat peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
diligentia che ți și commisse et che merită la cosa & advisatone. Per via di Ferrara s'intende che lo exercito spagnuolo viene nel Pulesine di Rovigo în luogo di andare în Trevisana o Friuoli, & per esser piu vicino a Ferrara sene doverra intendere piu spesso advisi. La Santità di N.S. doverrà esser tornato di verso Civitavecchia & la ricreatione & l'aria doverrà haverli giovato. Advisane di questo & d'ogn'altra cosa. Bene vale. Ex Palatio Florentino. Die xij novembris MDXiij. Decemviri Balię
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
jumătate, poluarea apei și sărăcirea uscatului - eu i-aș zice entropizarea - era deja vizibilă. Iar Victor Hugo dedica unei virtuale, dar nici astăzi realizate, reciclări a deșeurilor umane citadine, un capitol al romanului său Mizerabilii. Chiar dacă el deplângea doar poluarea Senei și risipa de bani și muncă pentru a căra, În compensare, tocmai de la antipozi, un Îngrășământ natural la modă - guano - la care eu am adăugat doar mutarea munților din loc, el, romanticul Victor Hugo, evoca necesitatea nu atât a unor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acum zăcea în cea mai neagră mizerie. Nu mai avea în el nici un simț religios și neavând cine să-l mângâie căzu în desnădejde și se hotărî să-și pună capăt vieții. Cu această hotărâre în gând, se îndreptă spre Sena, râul care trece prin Paris. Ajuns aici se pregăti să se arunce în apă, când deodată îi trecu prin minte că ar fi bine să mai spună pentru cea din urmă dată rugăciunea “Adu-ți aminte”. O recită, dar și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
locuință... 32 Miți... 32 Ciocălăii... 32 Șintărul... 32 Toboșarul... 32 Arestarea... 32 Nașterea... 32 Bedros Horasangian Destine frânte de comunism. Mărturii 32 Mirela Stănciulescu Memoriile... ........................... 5 În colecția "MEMORIA CLEPSIDREI" au apărut: Dana KONYA-PETRIȘOR, De pe mal de Prut, pe malurile Senei Valentin COȘEREANU, 100 de zile cu Petru Creția Mircea Radu IACOBAN, Trăim o singură dată 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și refăcut de Ștefan cel Mare. Străzi cu nume dacice: Sucedava, strada unde era casa noastră, Petrodava, Smirodava, adică denumiri care te duc cu gândul la migrații. Ma rele monument? Episcopia ctitorită de Petru Rareș. Așa cum Parisul e străbătut de Sena, Romanul era stră bătut de strada Ștefan cel Mare, care se întindea de la gară până la Episcopie. Și de la gară la Episcopie era fix un kilometru. Până azi, reperul meu metric este dru mul acesta. Când vreau să-mi dau seama
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
un tren care deraiază în Africa, un incendiu care înroșește pustiurile arctice, un avion care se rupe în două deasupra Mării Marmara, un bărbat care se sinucide din amor la Toledo, o femeie care zboară la cer aruncându-se în Sena; noi, colecționarii de ziare, suntem azi în doliu. Noi purtăm zilnic doliul altora. Noi suntem mereu în doliu, fiindcă în fiecare zi ziarele anunță morți - în toate ziarele lumii, pe paginile externe, sunt mai mulți morți decât nou-născuți, și nouă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
22 tonuri de verde, fiind un artist rafinat în combinarea culorilor. Dacă răsfoiești un album de pictură naivă al lui Rousseau, poți vedea multe lucrări citadine, mai ales inspirate de Paris, oraș unde se mută în 1868. Toate parcurile, fluviul Sena, piețele, devin un izvor de inspirație puternic, care îi marchează opera din această perioadă. Dar destul cu istoria, și să revenim la prezent, pe plaiurile noastre românești. Aici lucrurile stau oarecum altfel, lumea satului fiind predominantă în tablourile pictorilor naivi
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
eram de patru ani [călugăr] dominican. Îmi amintesc seara În care guvernul de la Vichy a decis să impună steaua galbenă evreilor din Franța. Mă plimbam prin parcul mănăstirii de la Saulchoir, Între Paris și Fotainebleau, Într-un peisaj minunat pe malul Senei, Împreună cu un alt călugăr, originar dintr-o familie din marea burghezie franceză. Replica lui, după aflarea știrii despre noul decret, Îmi revine mereu În memorie : «Noi, care celebrăm În fiecare dimineață trupul unui evreu, ar trebui să purtăm și noi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evenimente memorabile! Pentru că timpul nu stă în loc, începem să ne gândim la drumul de întoarcere spre Paris. N am urmat același traseu de la venire, ci am ocolit spre dreapta către est și am trecut peste marele pod arcuit de la gura Senei. De aici, de pe arcul podului, îmbrățișăm o priveliște de mulți kilometri împrejurul nostru! Pe dedesubt circulau vapoare și vaporașe, iar noi nu știam la ce să ne uităm în jurul nostru. Ne impresiona minunea arhitectonică a acestui grandios pod, dar și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]