2,366 matches
-
20 de ani de la Revoluție, într-un gen de carapace în care să ne ferim de ticăloși, de răutate, de boli, de combinații periculoase și inutile. Nu există o țară din lume care să renunțe atât de ușor, cu atâta seninătate, la elitele sale, la întreg potențialul său de afirmare și dezvoltare. Căderea socialismului s-a produs pe un fond de recunoaștere a incapacității sale de a oferi un mod de viață viabil, în acord cu omul, așa cum este el construit
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
care ne voiau Țara; poporul român a suferit zeci de ani teroarea comunistă și s-a opus genocidului practicat de un cizmar paranoic și analfabet, propulsat și menținut la cârma Statului de lepra bolșevică; omenirea întreagă trebuia să accepte cu seninătate și bucurie debordantă gulagurile staliniste și crematoriile hitleriste... Așa ai "rânduit", Doamne? Așa ai "planificat" de la începutul începuturilor?? Cum, Doamne, în marea Ta bunătate și înțelepciune, ai "rânduit" că e bine ca familia Aciocîrlănoaiei să fie dezbinată, că cei șase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
care etapa copilăriei se prăvălise ca o formidabilă avalanșă, având consecințe catastrofale pentru tot ce se află în drumul ei. Eram asemenea unui eunuc văduvit printr-o operație barbară, primitivă și sângeroasă, de însemnele specifice copilăriei: gingășie, puritate, candoare, drăgălășenie, seninătate... Copilăria fugise îngrozită! Consecințele deportării le trăiesc și astăzi, cu aceeași intensitate și amărăciune, întrucât mi-au schimbat cursul vieții, suprimându-mi în mod brutal cei mai frumoși ani ai existenței noastre trecătoare. Și-atunci, cum s-o pot înțelege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
între ea și tata exista o veche "dispută" să nu-i spun altfel. Am salutat-o cum saluți o rudă apropiată, în vârstă, apoi l-am întrebat în șoaptă pe tata cine a chemat-o. Eu, mi-a răspuns cu seninătate. Să nu te mai duci tu la ea. Așezați în jurul mesei, așteptam liniștiți ceva dar nu știam ce. Tata s-a grăbit să ne servească cu un pahar de vin, fără să scoată un cuvânt. Sau poate asta vroia: să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
formate, cel puțin În linii mari („protoromânii“), Încă din secolul al VI-lea. Ceea ce Însemna că influențele ulterioare, inclusiv cele slave, nu mai aveau cum să afecteze În profunzime fondul românesc. Cam greu, Într-adevăr, să evoci În România, cu seninătate științifică, rolul slavilor În trecut, fiindcă ei sunt prea prezenți, astăzi, În jurul României. Identitatea românilor În epoca modernă s-a afirmat tocmai prin desprinderea de lumea slavă. Faptul că și comunismul, În faza lui antinațională, s-a folosit de slavi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
partid erau trimiși de nevestele ștabilor după diverse cumpărături, inclusiv în căutare de "elastic roz pentru chiloți de damă". Amestecat în multe potlogării, inclusiv în manipularea cazului Pătrășcanu, gen. Tănase (a fost și ministru adjunct!) tratează totul cu o anume seninătate, izvorâtă, probabil, din sentimentul impunității (scria în 1968). "Reeducarea" de la Pitești, evocată în pagini crâncene de fostul deținut Ianolide, într-o altă carte, apărută la Ed. "Christiana", Tănase o vede după cum urmează: "organele de securitate au fost serios compromise și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
între care de departe străluce o dilematică întrebare: ce, cât și cum se poate naviga alături de realul fixat într-un jurnal, în numele postmodernismului a-toate-justificator? Sigur că se poate ficționa și pe marginea Mersului trenurilor, dar cui prodest? Autorul declară cu seninătate că nu a respectat cronologia evenimentelor, a inventat sumedenie de situații inexistente în Jurnal, a deformat sensul altora, într-un cuvânt, "textul meu e-o ficțiune și personajul Sebastian este și el pe undeva fictiv." Ar însemna că putem oricând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cină cu totul relaxați și împrospătați. Dar, în drum spre restaurant, oprindu-mă la micul magazin de suveniruri, am dat peste un francez "neaoș" reunionez, care lucra acolo și care, aflînd că sunt de origine română, mi-a spus cu seninătate că știe bine că în țara noastră există o uriașă minoritate hindusă, de mai multe secole. Era pentru prima dată cînd dădeam peste un francez care știa că țiganii sunt hinduși, spre deosebire de autoritățile din metropolă care nu-i știu decît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și a celorlalți legionari, ci în istoria neamului românesc, despre care vor scrie ce și cum vor crede, sau cum vor putea, istoricii viitori. Până atunci, așteptând să fiu dat în judecată ca „vinovat de dezastrul țării”, privesc cu destulă seninătate la ceea ce se petrece, întâmplările prezentului părând a dovedi că, așa precum am crezut multă vreme, nu există decât două soluții în politica continentală contemporană: naționalismul sau comunismul. Dacă, ceea ce nu pare probabil, România va scăpa repede de comunism și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și în icoana mare pictată în osuarul situat sub Monumentul eroilor neamului de la Aiud: întâi se întrebau ce caută ei acolo, pentru ce trebuie să plătească, apoi apăreau vederea păcatelor și pocăința, după care, prin rugăciune, uneori continuă, căpătau o seninătate care-i făcea să privească cu nădejde în sus către Dumnezeu. Cu toate că și înainte de a fi arestați, cei mai mulți erau buni creștini și poate chiar modele, fiecare în mediul său de manifestare, abia în închisoare au pornit un adevărat și dificil
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ochii sufletului și simțind cu inima suferințele Fiului lui Dumnezeu răstignit pe crucea de pe Golgota”. Costache Oprișan, coleg de celulă în Casimca din Jilava cu părintele Calciu, primește de la acesta următoarea caracterizare: „Avea o credință atât de adâncă și o seninătate așa de puternică, încât răspândea lumină în jurul lui ca sfinții”. De altfel, e știut că pentru a-i mai prelungi viața lui Oprișan, părintele Calciu a fost gata să renunțe la propria sa viață, tăindu-și venele și dându-i
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
așteptau cu nerăbdare noi versuri, iar creatorii să le împărtășească, realizându-se practic o împreună-lucrare, o împreună-trăire și o împreună împărtășire a lucrărilor inspirate unora, de care toți ceilalți se bucurau. Eugen Dumitriu spune: „Rămâneai în urmă cu o anumită seninătate sufletească, care era un ajutor în lupta de a supraviețui, de a rezista la acele încercări și nu m-am gândit niciodată la trecerea timpului, calendarul era o noțiune scoasă din mentalul meu”. Iată cum preocuparea pentru frumos și trăirile
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
au compus, oameni de regulă intelectuali, majoritatea studenți în momentul arestării, medici, juriști, dar și preoți, care au reușit să țină vie în temnițe viața spirituală după care jinduiau atât de mult cei oprimați. Credința le-a dat tuturor o seninătate de 56. neînțeles pentru oprimatorii incapabili să priceapă cum niște oameni puteau îndura atâtea și chiar merge senini la moarte. În afară de rugăciune, un rol important l-a avut poezia, poezie care se învăța de cele mai multe ori în memorie, pentru că nu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de altă parte, lucrarea lui Dumnezeu a fost cu adevărat minunată - cu cât încercările deținuților erau mai grele, cu atât harul trimis lor de Dumnezeu era mai mare, iar acest lucru s-a văzut din manifestările lor, din ușurința și seninătatea cu care au trecut prin momente de o dificultate neimaginabilă, prin chinuri de neîndurat, mai mult, având ulterior, peste ani, nostalgia acelor ani petrecuți în închisoare, în torturi, foame, frig și promiscuitate. Cel ce avea să devină peste ani un
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de temniță, pe care și-a asumat-o de fiecare dată cu o vitejie și o dârzenie greu de bănuit într-un trup atât de firav. Sigur că pe Radu Gyr îl caracterizează cel mai bine întreaga sa operă, hotărârea, seninătatea și dârzenia cu care s-a manifestat și și-a acceptat destinul, ca și caracterizările și numeroasele mărturii date de deținuții politici despre importanța poeziilor sale pentru sufletele năpăstuiților din temnițele comuniste. Am găsit, însă, o caracterizare foarte frumoasă în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de iubire, curaj și dăruire. „La aniversară” încearcă să transmită câteva clipe inedite din viața Sfinției Sale. Părintele ne vorbește cu emoție despre copilărie și tradițiile din vremurile acelea, despre momentul plecării la mănăstire, despre întemnițarea și eliberarea sa. Trecând cu seninătate peste momentele grele din viață (propria sa mamă nu l-a recunoscut la ieșirea din închisoare) datorită credinței statornice în Dumnezeu, Pr. Justin a ajuns să păstorească Mănăstirea Petru Vodă, să ridice o mănăstire de maici și un așezământ social
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
pe care trebuie să le aibă dascălul. Peregrinajul, instabilitatea și trădarea discipolului sunt evidențe demne de asumat, pentru cei ce au de zis ceva altora și resimt nevoia de a Împărtăși din experiența lor, pentru cei ce Își asumă cu seninătate „riscurile” meseriei. În final, să-mi fie Îngăduit un mic gând pentru dascălul care nu suportă trădările: adu-ți aminte că și tu ai fost cândva discipol, și tu te-ai Îndoit, ai Înșelat, ai trădat (așteptări, idei, oameni). Și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
El spunea că cel care face critică literară a ratat toate genurile, nu a putut fi nici poet, nici prozator, nici dramaturg, și-atunci s-a făcut critic literar. Nu, bineânțeles, și criticul literar e scriitor. Toată povestea aceea cu seninătatea și obiectivitatea criticului, de la Maiorescu și Lovinescu încoace, e o vorbă, așa, de vorbit. Dar nu e adevărată. Toate istoriile literare, dacă ar fi s-o luăm așa, sunt cărți de autor. A. V. Mai ales atunci când criticul sau istoricul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dar și din bucuria luminoasă a Învierii Lui. „Cântecul fratelui Soare și al tuturor creaturilor”, „Simplă rugăciune”, „Laudă pentru toate orele” exprimă suav și sincer căldura contemplației mistice. Dar întâlnim și accente și nuanțe grave, cu adevărat geniale în această seninătate poetică, prin care întrezărim temeiuri adânci ale teologiei și misticii, îmbrăcate în cântece și imnuri. Împreună cu Fratele Pacific, venit din lumea trubadurilor de curte, „Poverello” a inventat un gen cu totul nou, „bufoneria pioasă”: „noi suntem jonglerii lui Dumnezeu” care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
singura moștenire pe care Sfânta Fecioară Maria a putut-o găsi și păstra de la Fiul său: coroana de spini”. Avea, ca și Cristos, o iubire adâncă față de Dumnezeu și de oameni; avându-l pe Cristos în suflet, a așteptat cu seninătate moartea. Stingerea sa a fost exact în spiritul care l-a călăuzit toată viața: „ca toți să fie Una”: un student evreu (T. Levi) l-a îngrijit cu multă dragoste, sutana i-a fost peticită de un hoge tătar și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fie Isus! Și Maria în veci!”. Suflet nobil, moralist rafinat, dăruit cu harul versului, al vindecării (vestitele ceaiuri PIT) și al abilităților practice, părintele I. Tălmăcel a contribuit cu devotament la înălțarea spirituală și materială a catolicilor din Moldova; cu seninătate și dragoste pentru țăranul catolic al cărui suflet s-a tălmăcit, ca nimeni altul. A fost cel mai prolific scriitor catolic de la noi: a scris peste șaizeci de lucrări, iar revista „Viața” (și almanahul ei) au însemnat 8000 de pagini
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
odihna celor răposați. De atunci, biserica Sf. Vasile cel Mare a fost mereu arhiplină, până la 1 Decembrie 1948. De sărbători și în zilele de duminică, ctitorul era prezent aici, în locul care îl atrăgea ca un magnet. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer, cu seninătate benedictină și rigoare de ceasornic elvețian, a pus ordine în finanțe (predecesorul său a lăsat multe datorii), s-a îngrijit atât de școlile din București, a participat la toate evenimentele pastorale, cât și la acelea ale societății bucureștene, închegând relații
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Medicină Generală. A rămas atât de legat de această școală, încât absența lui pare neverosimilă, ca o derogare de la realitate. Cred că era predestinat pentru medicină; o mare putere de muncă (fără care nu poate fi concepută această meserie) și seninătate sufletească au fost calitățile care l-au îndreptat către acest domeniu. Dispunea în special de necesarul interes antropologic pentru ambele ipostaze în care s-a consacrat practica medicală (chirurgicală) și comunicarea directă (mai ales la "lucrări") cu studenții. Era descendent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pace”. Un cuvânt pentru inspirație și altul pentru expirație. Scopul este să înlocuiți roiul de gânduri care se îngrămădesc în minte cu un singur gând pur și să ajungeți treptat într-o stare fără gânduri rătăcitoare, plină de destindere, bucurie, seninătate. Vederea mentală: priviți cu ochii minții înăuntru, la o anumită parte din trup, sau la un obiect din afară, pentru a induce minții o stare de seninătate. Măsura în care veți trage foloase din practicarea qigong-ului depinde de modul în
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
să ajungeți treptat într-o stare fără gânduri rătăcitoare, plină de destindere, bucurie, seninătate. Vederea mentală: priviți cu ochii minții înăuntru, la o anumită parte din trup, sau la un obiect din afară, pentru a induce minții o stare de seninătate. Măsura în care veți trage foloase din practicarea qigong-ului depinde de modul în care ajungeți să stăpâniți și să coordonați aceste elemente-cheie. Încheiați exercițiile cu câteva secvențe finale. Mai întâi dirijați qi-ul către zona aflată la două degete sub ombilic
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]